Imprimaţi
 |
| Foto: pulsev.com |
Portalul NOI.md continuă să-şi informeze cititorii cu noutăţile publicate în ultimele ediţii ale „Monitorului Oficial”.
A intrat în vigoare o nouă serie de modificări, menite să contracareze spălarea banilor şi finanţarea terorismului. De data aceasta, modificările se referă la casele de schimb valutar, avocaţi, notari, agenţi imobiliari şi vînzători de biguterii, precum şi alţi participanţi la piaţa financiară nebancară.
Aceştia au fost obligaţi să atragă o atenţie sporită faţă de cele mai divrese categorii de clienţi – de la cei care efectuează operaţiuni neordinare şi care participă la tranzacţii cu semne de anonimat, pînă la cei care primesc bani de peste hotare şi care utilzează tehnologii noi.
Participanţii la piaţă trebuie să monitorizeze operaţiunile clientului, să-şi noteze obsevaţiile şi să întreprindă măsuri de precauţie sporită. În anumite cazuri, informaţia este transmisă, în timp restrîns, organelor de drept.
De la auditori pînă la localuri de joc
Comisia Naţională pentru Piaţa Financiară (CNPF) a operat modificări în Regulamentul privind măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pe piaţa financiară nebancară. Participanţii acestei pieţe vor avea noi obligaţii faţă de clienţi, acţiunile şi operaţiunile cărora sunt suspecte din punct de vedere legal.
Modificările ţin de punctele de schimb valutar, localuri de joc şi organizaţii, care înregistrează sau legalizează dreptul de proprietate. Sub incidenţa acestora cad şi agenţii imobiliari, vînzătorii de bijuterii, avocaţii, notarii, auditorii, contabilii independenţi şi alţi reprezentanţi ai profesiilor libere. Toţi aceştia sunt uniţi sub denumirea comună „entităţi raportoare”.
Participanţii acestei pieţe sînt obligaţi să acorde o atenţie sporită faţă de toate tranzacţiilor semnificative, complicate şi neobişnuite, care nu au un scop economic sau juridic clar. Aceştia trebuie să studieze caracterul şi scopul acestor tranzacţii, să noteze concluziile şi să ia măsuri de precauţie
sporită.
Este necesar să obţină documente justificative la efectuarea tranzacțiilor și determină sursa mijloacelor bănești utilizate. În calitate de confirmare pot servi contracte, facturi, documente de expediție, declarații vamale, certificate despre salariu, dări de seamă fiscale, rapoarte de activitate şi alte documente.
Noile tehnologii ca zonă de risc
Modificările i-au obligat pe participanţii pe piaţă să poată demonstra organelor cu funcții de supraveghere că amploarea măsurilor de precauție întreprinse de acestea este adecvată riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.
Entitatea raportoare nu va deschide și ține conturi anonime sau conturi pe nume fictive, nu va stabili sau nu va continua o relație de afaceri cu o bancă fictive.
O atenție deosebită trebuie acordată tranzacțiilor sau relațiilor de afaceri cu persoanele expuse politic, clienții nerezidenți, precum și clienții sau proprietarii beneficiari care primesc fonduri din străinătate.
Măsurile de precauție sporită vor fi aplicate faţăde persoanele fizice și juridice și instituțiile financiare din țările și/sau zonele, care se referă la off-shore, prezintă un risc sporit datorită nivelului înalt de infracționalitate și de corupție, în care poate avea loc fabricarea ilegală a substanțelor narcotice sau nu care nu dispun de norme suficiente în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Modificările introduc în premieră regula, ce-i obligă pe participanţii la piaţa financară nebancară să reacţioneze la produsele şi tranzacţiile, aferente
dezvoltării tehnologiilor informaționale sau care favorizează anonimatul. „Entităţile raportoare” trebuie să le studieze minuţios şi, în funcţie de circumstanţe, să adopte măsuri de prevenire a riscurilor.
O altă obligaţie – monitorizarea permanentă a operaţiunilor clienţilor, cu scopul identificării riscurilor adiţionale, ce pot apărea ca urmare a dezvoltării noilor tehnologii.
Limita de 100 000 de lei
Regulamentul în redacţie nouă obligă „entitatea raportoare” să completeze un formular special pentru tranzacțiile realizate în numerar, printr-o operațiune cu o valoare de cel puțin 100 de mii de lei. Acelaşi plafon se aplică dacă au fost efectuate mai multe operațiuni în numerar care par a avea o legătură între ele. Formularul se remite subdiviziunii speciale a Centrului Naţional Anticorupţie, în decurs de 10 zile lucrătoare.
CNPF i-a obligat pe toţi participanţii la piaţa financiară nebancară să-şi revizuiască pînă la începutul lunii octombrie, programele proprii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, ținînd cont de actualele modificări. De asemenea, acestea urmează să-şi perfecţioneze procedurile de acces a personalului abilitat la informaţia necesară.
În cazul abaterii de la prescripţiile CNPF, participanţii la piaţa financiară nebancară riscă diferite sancţiuni.
Pe scurt
Guvernul a aprobat noua componenţă nominală a Consiliului de supraveghere a activităţii de audit de pe lăngă Ministerul Finanţelor. Din acest fac parte şase persoane, ce reprezintă Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, Comisia Naţională pentru Piaţa Financiară, Academia de Studii Economice şi Universitatea Agrară.
Conform recomandărilor UE, guvernul a operat modificări la Normele ce reglementează controlul oficial al nivelului de staniu, cadmiu, mercur, de hidrocarburi aromatice policiclice şi a altor substanţe în produsele alimentare.
Modificările precizează posibilitatea aplicării metodei alternative de prelegvare a probelor în cazurile în care nu poate fi folosită metoda standard din cauza formei ambalajului, deteriorării lotului de mărfuri etc.
Cabinetul de Miniştri a aprobat Regulamentul cadru privind activitatea serviciilor financiare. Aceste subdiviziuni autonome ar trebui să apară în toate structurile, ce au legătură cu gestionarea finanţelor publice. Sarcina lor de bază este asigurarea controlul funanciar intern în sectorul public. Documentul conţine un şir de drepturi şi obligaţii ale serviciului financiar.
Parlamentul a ratificat Acordul de finanţare dintre Moldova şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare. În acesta este vorba despre realizarea Proiectului de sporire a eficienţei sectorului de aprovizionare centralizată cu energie termică. Mărimea finanţării constituie 40,5 milioane de dolari SUA.