Imprimaţi
 |
| Foto: socialistii.md |
La Chișinău a avut loc conferința internațională „Acordul de asociere dintre Republica Moldova și UE: un an de la semnare“. Evenimentul a fost organizat de Partidul Socialiștilor, așa că rapoarte oficiale optimiste despre progresele obținute nu au fost făcute publice.
Dar nici reprezentanții Guvernului, cu excepția unei funcționare de la MAEIE, nu au fost prezenți la conferință. În ciuda invitațiilor trimise. Fapt ce i-a mirat foarte mult pe oaspeții străini.
„Spiritul balcanic e de așa natură, încît în regiunea noastră opoziția nu este prea stimată. Totuși, la noi, în Bulgaria, cînd Partidul Socialiștilor organizează evenimente în asemenea format, la ele sînt prezenți cel puțin 2-3 miniștri. Mi se pare straniu că la evenimentele organizate de principalul partid parlamentar autoritățile nu sînt reprezentate măcar la nivel de viceminiștri“, a declarat deputatul din parlamentul Bulgariei Petar Kanev.
Asocierea: privire din interior
Acordul de asociere dintre Moldova și Uniunea Europeană, semnat pe 27 iunie 2014, a intrat în vigoare pe 1 septembrie anul trecut, în așa-zisul regim provizoriu. Mai exact, a intrat în vigoare doar partea lui economică. Și, deși mecanismele incluse în document încă nu au început să funcționeze în deplină măsură (precum a menționat deputatul comunist Vladimir Golovatiuc, „posibil, din fericire”), deja pot fi făcute anumite bilanțuri din agenda economică a Acordului de asociere.
Există trei poziții referitoare la acest subiect: a autorităților, a opoziției și a experților independenți, precum și a Bruxelles-ului.
Poziția oficială este optimistă. „Timp de un an de implementare, noi am obținut succese semnificative, deși există și un număr mic de restanțe, dar acestea pot fi recuperate“, a declarat premierul Valeriu Streleț la începutul lunii septembrie, în cadrul unei conferințe de presă dedicate împlinirii unui an de la implementarea Acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
În cadrul actualei conferințe, șeful Direcției integrare europeană din cadrul MAEIE, Daniela Morari, a comunicat că, în pofida tuturor problemelor din ultimul an (două campanii electorale și două crize guvernamentale), au fost implementate 15% din măsurile prevăzute în Acord. Iar exportul moldovenesc în UE a crescut aproape cu 10%: struguri și porumb – de cinci ori, prune – de opt ori, iar de mere – de trei ori.
Experții independenți au o altă viziune asupra primelor rezultate economice ale asociației. Inclusiv, la export.
Potrivit economistului, vicedirectorului Centrului de Cercetări Strategice şi Reforme, Elena Gorelova, din septembrie 2014 pînă în iulie 2015 (acestea sînt ultimele date statistice) în domeniul exportului nu doar că nu a fost înregistrat vreun progres, ci dimpotrivă, s-a observat un regres.
„În general, exportul nostru s-a redus cu $311 milioane sau cu 14% în perioada de implementare a Acordului. Din păcate, exportul în Uniunea Europeană, practic, nu a crescut – creșterea lui a constituit 0,1%. Acest indicator este mai mic decît în perioadele precedente, cînd am avut o creștere de 9% și de 11%.
În schimb, s-a redus de două ori exportul în Federația Rusă – cu $250 milioane sau cu 51%, în urma introducerii interdicțiilor la importul producției moldovenești pe piața rusă. Exportul nostru nu a fost salvat nici de celelalte țări, fapt menționat în repetate rînduri de Ministerul Economiei – noi trebuie să diversificăm piețele de desfacere. Nimeni nu pune la îndoială acest lucru, dar, din păcate, acest lucru nu s-a produs. În toate țările care au rămas noi am pierdut 10% sau $61 milioane din volumul exportului”, a menționat Elena Gorelova.
Și expertul economici Mihail Poisic a operat activ cu cifrele. Raportul lui se numea „Activitatea economică externă a Moldovei după 1 septembrie 2014”.
„În al doilea rînd, a spus el, dacă luăm raportul dintre export și import cu Uniunea Europeană, care constituie 1:2, de pe urma anulării taxelor vamale UE va cîștiga aproximativ $100 de milioane pe an. Cu Turcia, cu care Moldova, de asemenea, a semnat un acord de liber schimb, acest raport constituie 1:3.
Acest lucru relevă cine va avea de cîștigat în urma anulării taxelor, deoarece acolo rămîn doar aproape 10% din mărfuri, împreună cu taxele“.
Al doilea aspect. Creșterea exportului în Uniunea Europeană cu 9,2% în ultimul an, cu care se laudă Guvernul și care a fost menționată de către reprezentantul MAEIE.
„Da, exportul a crescut. Însă Guvernul uită că reexportul a crescut cu 57%. Dar, scuzați, ce folos avem noi că livrăm gaz lichefiat din Belarus, gaz sau păcură din Rusia în Europa? Ce rămîne aici? Zero.
De aceea, dacă excludem reexportul, avem 6,6%. Iată de ce a și fost îngrijorată Rusia atît de tare în legătură cu acordul nostru de asociere: au existat precedente că noi luam, spre exemplu, carne din Belgia și o exportam ca produs moldovenesc în Rusia. Iar cînd Rusia a introdus interdicție la importul produselor din carne din Moldova, se ridica ministrul Agriculturii: „Aceasta e presiune politică!“. Iar noi ne ocupam cu reexportul, în timp ce în Rusia era anunțată carantină de pestă porcină pentru carnea din Belgia.
De aceea, rușii spuneau: deoarece aveți oficial un reexport de 60%, haideți să ne înțelegem ca Moldova să nu devină o țară de tranzit între Uniunea Europeană și Rusia. Însă, din păcate, nimeni nu a dorit să se așeze la masa de negocieri.
Așa că, dacă vom scădea din reexport producția moldovenească curată, fabricată de producătorul local, atunci noi vom avea o reducere de 6,6% a exportului în UE, iar în Turcia – aproape cu 20%“, a declarat Mihail Poisic.
Un alt aspect semnificativ. Anul 2014 a fost foarte favorabil pentru producția agricolă. De aceea a și fost un asemenea volum de export. Dar!
„Prețul mediu la miere în UE a fost pînă în prezent de $3,30 pentru kilogram, iar în perioada examinată – deja $2,81. Exportul de nuci: exportul în Uniunea Europeană rămîne aproximativ la același nivel, în timp ce prețul s-a redus cu 10%. Nouă ni se spune că a crescut foarte mult exportul de mere în UE. Însă pînă în prezent noi aveam un export de 137,8 mii de tone în valoare de $32 milioane, dar, din cauza închiderii pieței ruse, acesta s-a redus la o cantitate infimă. în 2014, în Uniunea Europeană au fost livrate 2,2 mii de tone din volumul total de 114 mii, adică doar 2% din mere. Și deși anul trecut recolta a fost mai mare decît în 2013, în esență, toate merele au rămas în livezi.Exportul de prune – aici prețurile au scăzut de două ori. 34 de cenți pentru un kilogram în 2013 și 18 cenți – în 2014. În rezultat, exportul în tone a crescut în jumătate, iar în bani am obținut practic aceeași sumă”, a spus expertul.
Așa că la o examinare mai detaliată, rapoartele optimiste ale Guvernului privind impactul favorabil al Acordului de asociere cu UE și deschiderea piețelor europene pentru producția moldovenească sînt nu chiar atît de optimiste, precum sînt prezentate de funcționari de la diferite tribune.
Ce va fi mai departe? Mai departe, în privința exportului, perspectivele Moldovei nu sînt chiar optimiste, susțin experții. Precum a spus Elena Gorelova, «să dea Domnul ca noi să rămînem la nivelul anilor precedenți și ca indicatorii să nu fie mai mici».
Deoarece, pe de o parte, la intrarea pe piața europeană există un număr mare de bariere netarifare pentru producătorii noștri. Pe de alta, pentru producătorul care nu a fost prezent niciodată pe piața europeană, intrarea în UE înseamnă eforturi enorme și muți bani pentru marketing, pentru pregătirea producției etc. „Deocamdată, trebuie să gîndim realist – în următorii 1-2-3 ani, acest lucru nu va fi posibil”, consideră Elena Gorelova.
Ex-premierul Zinaida Greceanăi a calificat drept o eroare politică Acordul de asociere dintre Moldova și UE , care a fost semnat fără a fi luate în considerare consecințele economice ale creării Zonei de Liber Schimb cu UE.
Politologul Bogdan Țîrdea a acuzat practic Bruxelles-ul de consolidarea sistemului oligarhic din Republica Moldova.
„Moldova și pînă la semnarea acestui acord nu era un model al democrației. Conform mai multor studii, în opinia multor savanți străini cu renume, Moldova era un sistem oligarhic. Procesul de instituționalizare a oligarhiei în Moldova a început concomitent cu semnarea planului UE-RM în 2005, iar consolidarea ei coincide cu procesele de semnare a Acordului de asociere”, a spus politologul.
Iar, potrivit Elenei Gorelova, fetișizarea de către autorități a cursului spre integrare europeană a condus la faptul că la semnarea Acordului de asociere, RM și-a asumat o povară prea mare, de nesuportat:
„Întreaga povară a obligațiilor a căzut exclusiv pe umerii Republicii Moldova. Mai ales în partea economică. Pentru fiecare regulament, directivă, decizie, au fost stabilite termene concrete. Această sarcină este prea mare pentru Moldova, ținînd cont de situația economică, socială și politică în care se află”.
Moldova va trebui să implementeze directivele UE, practic, din cont propriu. Asta deoarece în Acordul de asociere, potrivit Elenei Gorelova, există un articol dedicat asistenței financiare pentru Moldova acordate de țările membre ale Uniunii Europene. „Această asistență financiară, la care a sperat conducerea noastră, va fi determinată nu doar de necesitățile Moldovei – mărimea acesteia va depinde de rezultatele de implementare a Acordului“.
Asocierea: privire din afară
În esență, Republica Moldova, acum calcă pe aceeași greblă pe care au călcat țările UE acum 10-15 ani. De aceea, deputatul bulgar Petar Kanev se lamenta în privința lipsei reprezentanților Guvernului la actuala conferință. Ei ar fi trebuit să asculte ce greșeli au comis noii membri ai Uniunii Europene și să încerce să le evite, a spus deputatul bulgar.
Un sfat de la colegii bulgari: nu trebuie să vă grăbiți cu semnarea oricăror acorduri și angajamente fără examinarea detaliată a lor și a evaluării preliminare a riscurilor și consecințelor.
„Pe timpul nostru, pentru a intra în UE, noi am semnat ce trebuie și ce nu trebuie. în rezultat, noi am închis două reactoare ale CAE de la Kozlodui, am semnat o grămadă de documente pe care nici acum nu le putem implementa. Cu 10 ani în urmă, eu eram vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru economie. Noi lucram atunci non-stop, un an și jumătate adoptam așa-zisa „armonizare“. Acum eu sînt președinte al acestei comisii. Și doar acum, peste opt ani de la aderarea la UE, noi am început revizuirea legilor adoptate anterior, deoarece, precum s-a dovedit, simpla copiere a legislației europene nu funcționează. Asta în timp ce Bruxelles-ul nu ne presa în această privință“, a mărturisit Petar Kanev.
Drept exemplu al unei asemenea miopii, deputatul bulgar a invocat un șir de acorduri în domeniul agriculturii.
„De ce nu mai există renumitul ardei bulgăresc? Deoarece noi am semnat un acord cu UE privind cote majorate și asistență pentru producătorii de grîu. Iar în țara noastră, după lichidarea colhozurilor, pămîntul era împărțit în 16 milioane de bucăți și este permisă arenda. Și pe voi vă vor împinge încolo – să nu vă ocupați de merele și strugurii voștri, deoarece Europa nu are nevoie de ele, ci să livrați grău în Uniunea Europeană“.
O situație similară s-a creat și în piscicultură. „Aici, în general, s-a creat o prostie. S-a ajuns aproape la aceea că fiecare barcă de pescuit trebuia să aibă aparat fiscal și frigider. Acum, peste 7-8 ani de la semnarea tuturor acestor documente cu UE, noi încercăm să le corectăm, însă procedura aprobărilor și modificărilor în Uniunea Europeană este foarte complicată”, a declarat Petar Kanev.
Sfatul altul parlamentar bulgar, Ceavdar Gheorghiev: nu merită să fetișizați rolul investițiilor străine private. „Nu trebuie să le oferiți preferințe monopoliste și statut economic special investitorilor străini, fie chiar și mari. Noi, în Bulgaria, am făcut această greșeală. Toți investitorii trebuie să fie egali și să activeze în condiții egale“, a spus deputatul.
El a fost susținut de profesorul Universității Economice din Bratislava Ludmila Lipkova: „Capitalul străin ce vine în țară nu este un ajutor financiar-economic. Este o afacere. În rezultat, acum miliardele pleacă din Slovacia“.
Slovacia este membră a UE de 11 ani. „Din cauza pieței libere, multe mărfuri care erau produse anterior în țara noastră nu mai există. Inclusiv alimentare. Marile magazine străine ce activează în Slovacia, preferă să vîndă producția din țările lor. În final, dacă Germania acum se asigură cu produse alimentare în proporție de 94%, Polonia – 85%, Cehia – 72%, Ungaria – 71%, atunci Slovacia – doar de 50%. Asta în timp ce cu zece ani în urmă acest indicator constituia aproape 100%.
O altă problemă este obligativitatea impusă de Bruxelles de a vinde pămîntul. În rezultat, terenurile agricole din Slovacia sînt cumpărate activ de olandezi și danezi.
Politicianul lituanian Algirdas Paleckis a declarat că, inițial, Uniunea Europeană este foarte darnică cu „neofiții“, însă această asistență are o destinație îngustă și orientată strict. „Noi am primit și primim investiții de miliarde în infrastructură, mai ales în drumuri, însă aceste investiții ocolesc industrializarea noastră”, a spus el.
„Toate aceste acțiuni au fost formulate cu 100 de ani în urmă în lucrarea leninistă „Imperialismul, faza supremă a capitalismului“, a declarat în replică expertul Vissarion Ceșuev.
“În capitolul IV despre oligarhia financiară se spune că monopolizarea constituie o dezvoltare firească a relațiilor de piață. Iar monopolurile au doar un singur motiv „intim“ – scoaterea capitalului pentru a evacua contradicțiile dintre muncă și capital din propria țară în alte state, de a exploata forța de muncă ieftină, de a obține materie primă ieftină, iar cel mai important – de a distruge acolo propria producție pentru a putea comercializa propriile mărfuri. Aceasta și este esența extinderii Uniunii Europene, și asocierii țărilor postsovietice“.
O altă problemă cu care s-au confruntat practic toți neofiții UE este NATO, ca un supliment „automat“ la aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta este o ilustrație la asigurările autorităților moldovene că statutul neutru al RM nu este amenințat.
Precum au declarat Algirdas Paleckis și Ludmila Lipkova, dacă referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană a fost desfășurat în țările lor, atunci despre aderarea la NATO popoarele acestor țări nu au fost întrebate. Aceasta era subînțeleasă, apriori.
„Nouă ni se spunea și noi credeam că astfel vom avea o securitate sporită. Însă acum, după evenimentele din Ucraina, noi sîntem nevoiți să cheltuim o treime de miliard de euro pentru armament. Și NATO, și guvernul nostru au decis că Lituania trebuie să promoveze militarizarea, deoarece noi sîntem un avanpost al NATO (iar în realitate – o zonă-tampon), iar în cazul agravării situației, devenim ținta atacului“, a pus Algirdas Paleckis.
Doctorul în drept, profesorul Universității din Viena, Hans-Georg Heinrich, referindu-se la percepția Republicii Moldova de către Bruxelles, a declarat că în UE toți înțeleg ce se întîmplă în Republica Moldova. Inclusiv ce fac autoritățile moldovenești, ascunzîndu-se în spatele lozincilor de integrare europeană. Pur și simplu, pe de o parte, din cauza propriilor probleme (criza elenă, refugiații), Bruxelles-ul acum nu are timp pentru Moldova. Pe de altă parte, în plan geopolitic, RM, totuși, prezintă o anumită valoare politică pentru UE.
„Moldova pentru Uniunea Europeană este ca o valiză fără mîner – e greu de purtat și e păcat să fie aruncată“, a conchis profesorul austriac.