Imprimaţi
 |
| Foto: greecetoday.ru |
Dumitru Barbalat
Recent, președintele Parlamentului a venit cu inițiativa de a reforma sistemul anticorupție din Moldova. În legătură cu aceasta, haideți să analizăm ce avem în domeniul luptei anticorupție și contracarării corupției, ce structuri de stat sînt chemate să lupte cu acest fenomen cu o denumire atît de modernă – corupția, cum aceste structuri își îndeplinesc obligațiile și de ce a apărut necesitatea în reformarea și resetarea sistemului.
Dacă reformăm, atunci reformăm, însă de ce atunci președintele organului legislativ a declarat atît de nesigur: „Noi vorbim că corupția parcă ar exista în Moldova și parcă sînt și instrumente pentru eradicarea ei. Noi vrem să resetăm sistemul luptei anticorupție, care împiedică dezvoltarea și modernizarea Moldovei”.
Dacă președintele Parlamentului se exprimă atît de neîncrezător, atunci să începem cu definiția cuvîntului „sistem”. Acesta este modul de distribuire a elementelor dintr-un ansamblu în mod consecutiv și legat, ce prezintă unitatea unor părți funcționale amplasate regulat; este forma de organizare a unităților economice, publice, politice, instituții etc.; este o totalitate de instituții, uniforme după sarcinile lor; totalitatea principiilor ce servesc drept bază a unei doctrine, ideologii, precum și totalitatea metodelor și procedeelor de executare a unui lucru. Este un mod de prezentare consecutivă, rezonabilă, corectă și treptată. Iar sistematizatorul este inventatorul noului sistem sau un amator al ordinii stricte și consecvente.
Despre corupție
Corupția este una dintre cele mai serioase probleme ce subminează statul de drept și supremația legii. Potrivit unor opinii, corupția nu poate fi măsurată prin metode directe, însă toate studiile naționale și internaționale, sondaje și ratinguri constată o răspîndire largă a acestui fenomen în toate țările.
În domeniul adoptării legilor și actelor legislative privind corupția la noi totul e în regulă (sau aproape totul). Pe parcursul ultimilor 20 de ani, au fost adoptate 161 de acte legislativ-normative, inclusiv 14 legi, 20 de hotărîri ale Parlamentului, 11 decrete prezidențiale, 109 hotărîri și dispoziții ale Guvernului. Au fost ratificate șapte acorduri internaționale pe tema corupției. Totodată, în Codul penal au fost doar 16 articole ce prevăd pedepse pentru corupție, inclusiv trei dintre ele au fost excluse. Acestea sînt următoarele articole:
Articolul 324. Corupere pasivă;
Articolul 325. Coruperea activă;
Articolul 326. Traficul de influenţă;
Articolul 327. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu;
Articolul 328. Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu;
Articolul 329. Neglijenţa în serviciu;
Articolul 330.Obținerea de către funcționari a remunerării ilegale (abrogate din 02.2012).
Articolul 3301. Încălcarea regimului de confidenţialitate a informaţiilor din declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate;
Articolul 3302. Îmbogăţirea ilicită;
Articolul 331 Refuzul de executare a legii (abrogat pe 05.2009);
Articolul 332. Falsul în acte publice;
Articolul 333. Luarea de mită;
Articolul 334. Darea de mită;
Articolul 3351. Falsul în documente contabile;
Articolul 336. Depășirea atribuțiilor de serviciu (abrogat din 05.2009).
Structurile chemate să lupte împotriva corupției
Procuratura Generală
Procuratura este o instituție autonomă în sistemul puterii judiciare, care, în limitele atribuțiilor și competențelor, apără interesele comune ale societății, ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor, conduce și exercită urmărirea penală, prezintă acuzarea în instanță, conform legii. În cadrul Procuraturii Generale funcționează Procuratura Anticorupție, specializată în lupta cu infracțiunile cu caracter corupt.
Centrul Național Anticorupție
Conform legii din 2002, Centrul Național Anticorupție este un organ specializat de prevenirea și lupta împotriva corupției, cu actele legate de corupție și faptele de comportament corupt. Centrul este un organ apolitic, nu oferă ajutor și nu susține nici un partid politic. Centrul este independent în activitatea sa și se supune doar legii. Centrul dispune de independență organizatorică, funcțională și operațională, în conformitate și în condițiile stabilite de lege.
Comisia Națională pentru Integritate
Comisia Națională pentru Integritate este un organ autonom al puterii publice, independent față de alte organele puterii publice, față de persoane fizice și juridice și își exercită atribuțiile prevăzute de Legea cu privire la declararea și controlul veniturilor și averii persoanelor cu funcții de răspundere, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și unor conducători și de Legea cu privire la conflictul de interese.
În legătură cu această comisie, în opinia mea, există o nuanță. În denumirea ei – Comisia Națională de Integritate, parcă nu este nimic legat de corupție. Nu sînt nici funcții legate nemijlocit de corupție. Deși activitatea comisiei în dosarele clienților săi are legătură directă cu corupția.
Ministerul Afacerilor Interne
Misiunea ministerului constă în îndeplinirea, inclusiv, a atribuțiilor privind asigurarea legalității, menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice și securității și luptei cu crima organizată, inclusiv cea transfrontalieră. Adică iarăși sînt niște competențe ce nu sînt legate direct de corupție.
Ce-i de făcut?
Astfel, dacă nu intrăm în detalii, atunci noi avem structuri menite să lupte cu corupția. Din punct de vedere legislativ, totul este în ordine. Însă, dacă ar fi existat o luptă sistemică împotriva corupției, atunci trebuia să avem și documente directoare concrete, care ar uni toate structurile statului și eforturile lor în lupta anticorupție și în eradicarea acestui flagel: strategie, concept, plan și program. A existat doar Strategia fortificării instituționale a Centrului Național Anticorupție, aprobată în octombrie 2012, prevăzută pentru perioada iulie 2012 – octombrie 2013.
Astfel, este prematur de vorbit despre existența unui sistem anticorupție. De asemenea, nu există temei pentru examinarea procedurii de resetare a unui sistem inexistent. De aceea, comisia creată de președintele Parlamentului trebuie să stabilească mai întîi bazele începutului luptei anticorupție, iar ulterior și pașii de creare și consolidare a sistemului luptei anticorupție și prevenire a corupției, cu revizuirea totală a bazei legislativ-normative în această direcție și cu elaborarea și adoptarea urgentă a documentelor programatice de sistem (politicilor) privind lupta anticorupție: strategiei, conceptului, programului și unui plan concret.