Năluca alegerilor anticipate va bîntui prin Moldova pînă în martie 2016

marți, 13 octombrie 2015, 13:25
Призрак досрочных выборов будет бродить по Молдове до марта 2016 года
Foto: omg.md
Victor Surugiu
 
Desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate, demisia președintelui şi organizarea alegerilor directe ale şefului statului rămîn a fi cerinţele de bază ale participanţilor la acţiunile de protest din centrul Chişinăului. Cît de reale sunt aceste scenarii?
 
Alegerile vor transforma Moldova într-o „nouă Crimee”?
 
Majoritatea experţilor sînt de părere că partidele de guvernămînt utilizează toate posibilitățile pentru a evita alegerile anticipate. E prea mare probabilitatea schimbării configurării puterii şi a cursului extern al ţării. Acest factor îi determină pe democraţi, liberali şi liberal-democraţi să coopereze şi să caute soluţii. Despre temerile sale, legate de venirea la putere a partidelor de stînga au declarat în repetate rînduri liderii tuturor formaţiunilor politice aflate la guvernare.
 
Nici PCRM nu este interesat, astăzi, în alegeri anticipate. După înlăturarea de la putere în 2009, comuniştii au cerut în repetate rînduri desfăşurarea alegerilor anticipate, declarînd că aceasta este singura modalitate de a scăpa de oligarhii şi partidele lor. Însă acum, membrii PCRM îşi exprimă încrederea că acestea nu au rost: partidele de guvernămînt, utilizînd resursa administrativă şi diferite metode de falsificare, oricum vor rămîne la putere.
 
Potrivit rezultatelor celui mai recent sondaj de opinie, dacă acum vor avea loc alegeri, Partidul Socialiştilor şi „Partidul Nostru” vor acumula de două ori mai multe voturi decît formaţiunile din AIE-3 luate împreună. Liderii acestor partide, Igor Dodon şi Renato Usatîi, se află în topul ratingului politicienilor moldoveni în care cetăţenii au cea mai mare încredere, respectiv, 11,2% şi 9,9%. Acestea sînt datele sondajului realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor, publicat pe 12 octombrie.
 
Totodată, datele Barometrului de opinie, pentru prima dată în ultimii ani, arată că majoritatea cetăţenilor Moldovei sînt gata să voteze împotriva aderării la Uniunea Europeană. 
 
Pe acest fundal, actorii politici din AIE încearcă prin diferite metode să influenţeze poziţia populaţiei, insuflînd frica faţă de alegerile parlamentare anticipate şi calificîndu-le drept „catastrofă” sau „laţ la gîtul ţării”. Iar prim-vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, în general, în cadrul unor dezbateri televizate a declarat că modificarea majorităţii parlamentare „ar putea transforma Moldova într-o nouă Crimee sau un nou Doneţk”.
 
Totodată, se vorbeşte despre povara alegerilor anticipate pentru bugetul de stat. Dacă alegerile ordinare din noiembrie trecut au costat ţara 50 de milioane de lei, atunci desfăşurarea alegerilor anticipate, potrivit unor estimări, vor costa cu 15-20% mai mult.
 
Prevederea specială din Constituţie
 
Totuşi, din septembrie, tema alegerilor parlamentare anticipate a trecut pe planul doi – a început numărătoarea inversă a celor şase luni rămase pînă la expirarea mandatului şefului statului. Pentru această perioadă, în Constituţie există o prevedere specială care scoate în afara cadrului constituţional cerinţele privind alegerile parlamentare anticipate.
 
Posibilele temeiuri pentru dizolvarea parlamentului sînt enumerate în articolul 85 al Constituţiei. Preşedintele are dreptul să facă acest pas în urma consultărilor cu fracţiunile parlamentare în cazul imposibilităţii formării guvernului sau blocării procesului de adoptare a legilor timp de trei luni.
 
Totodată, Parlamentul ar putea fi dizolvat dacă nu a exprimat votul de încredere guvernului timp de 45 de zile după iniţierea propunerii, şi doar după respingerea propunerii de cel puţin două ori. Pe parcursul unui an, organul legislativ poate fi dizolvat doar o singură dată.
 
Constituţia interzice dizolvarea parlamentului în timpul situaţiei excepţionale, de asediu sau militare, precum şi în ultimele şase luni pînă la expirarea mandatului preşedintelui ţării. Aici există doar o sigură excepţie: cînd şeful statului nu poate fi ales în cadrul alegerilor repetate.
 
În aşteptarea lunii martie 2016
 
„În aceste condiţii există o singură posibilitate de a organiza alegeri anticipate – demisia preşedintelui şi imposibilitatea de a alege un nou şef de stat în parlament, din două încercări, menţionează unul dintre experţii NOI.md. Nicolae Timofti a dat clar de înţeles că nu are de gînd să plece, de aceea, această posibilitate este himerică.
 
Pe de altă parte, chiar şi în cazul demisiei preşedintelui, Parlamentul dispune de posibilităţi de a evita dizolvarea. Haideţi să ne amintim că timp de aproape trei ani, din septembrie 2009 pînă în martie 2012, ţara a fost condusă de preşedinţi interimari. Nicolae Timofti a fost ales după şase tentative eşuate de alegere a şefului statului. Pentru asemenea situaţii, în Moldova există Curtea Constituţională, destul de flexibilă.
 
Dacă presupunem că Timofti va ceda presiunilor protestatarilor şi va demisiona, atunci locul lui va fi ocupat de o persoană care va asigura interimatul. De aceea, protestatarii şi liderii lor nu au o altă soluţie decît să aştepte alegerile preşedintelui din martie 2016. Atunci situaţia se va limpezi şi ar putea apărea temeiuri legale pentru dizolvarea parlamentului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Deocamdată, această cerinţă nu poate fi îndeplinită în cadrul Constituţiei.
 
Europenii pregătesc căi de retragere
 
Nu trebuie să subestimăm nici rolul factorului de inhibiție în persoana instituţiilor europene a partenerilor de dezvoltare de peste hotare, care sînt gata la orice pentru a nu admite în Moldova alegeri anticipate, pentru a evita renunţarea la vectorul european. Diplomaţii acreditaţi la Chişinău chiar s-au întîlnit cu liderii protestatarilor, încercînd să calmeze spiritele.
 
În ultimul timp, ei fac declaraţii deschise că susţin eforturile actualei guvernări de a relua reformele, mai ales în domeniul luptei împotriva corupţiei. Astfel, partenerii occidentali dau de înţeles că politicienii şi oligarhii aflaţi la putere în Moldova, care nu demult, potrivit secretarului general al Consiliului Europei Thorbjørn Jagland, „au capturat statul”, acum deja au păşit pe calea corectării erorilor.
 
Totuşi, temerile AIE-3 faţă de alegerile parlamentare anticipate sînt legate nu atît de situaţia curentă, deoarece Constituţia acum e de partea lor. Ci, mai degrabă, de viitor: există mari dubii că puterea se va menţine patru ani şi va evita scenariile legate de alegerile anticipate. Nimeni nu ştie cînd anume, dar acest lucru s-ar putea produce pe neaşteptate.
 
Referendumul nu va avea loc
 
În actualele condiţii, pentru autorităţi este mai important să soluţioneze problema alegerilor preşedintelui, care se apropie. În 2000, Parlamentul a introdus modificări la Constituţie, prin care s-a abilitat cu dreptul de a alege şeful statului. Peste 10 ani a avut loc un referendum privind restituirea dreptului cetăţenilor de a-şi alege preşedintele în mod direct, care însă a eşuat din cauza prezenţei reduse la vot. 
 
În prezent, sînt examinate cîteva variante de modificare a procedurii de alegere a şefului statului. În actuala configuraţie a forţelor din parlament, se propune introducerea modificărilor în Constituţie prin desfăşurarea unui referendum constituţional. Proiectul cu modificări presupune că preşedintele va putea fi ales în trei etape – cu 61 de voturi, cu 57 de voturi, apoi cu 51 de voturi.
 
Dar se pare că regulile nu vor putea fi schimbate prin această metodă. Din cauza expirării rapide a mandatului prezidenţial, autorităţile nu au suficient timp pentru a iniţia schimbarea sistemului electoral printr-un referendum privind adoptarea modificărilor în Constituţie.  
 
Totodată, pe această idee practic a pus cruce preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase. În cadrul unei emisiuni televizate, el a declarat că modificarea Constituţiei prin referendum este imposibilă. Pe de o parte, potrivit lui, această practică nu este prevăzută de Constituţie, iar pe de alta – Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei ocupă o poziţie moderată faţă de referendum ca metodă de introducere a modificărilor în Constituţie.
 
Unii dintre experţii intervievaţi de noi consideră că Tănase trişează. Constituţia permite scoaterea unor probleme foarte importante ale societăţii şi statului la un referendum republican, în urma căruia sînt adoptate hotărîri ce au putere juridică supremă. Restricţiile stabilite în Constituţie se referă doar la limitele revizuirii. Totodată, persoane cu funcţii înalte în Consiliul Europei şi-au exprimat public susţinerea faţă de modificarea procedurii de alegere a preşedintelui prin referendum.
 
În opinia experţilor, membrii AIE-3 vor depune eforturi pentru a obţine un consens politic privind modul de alegere a şefului statului de către Parlament, în cadrul procedurii existente. Totodată, ţinînd cont de riscurile pentru actuala guvernare, sînt posibile cele mai neaşteptate decizii şi coaliţii.