Resetarea sau clisma societății civile?

joi, 15 octombrie 2015, 11:50
Перезагрузка или очистительная клизма гражданского осуждения?
Foto: gov.md
Irina Astahova

Ieri, 14 octombrie, actuala guvernare pentru prima dată a venit la o întrevedere deschisă cu opoziția și opinia publică. Evenimentul a fost organizat de către coaliția de guvernare. Scopul acestuia a fost să identifice împreună cu protestatarii căile de renunțare la cerințele radicale și să semneze un acord patriotic – în esență, privind susținerea AIE-3. Totodată, autoritățile trebuiau să demonstreze încă o dată partenerilor externi disponibilitatea de a efectua reformele necesare, în pofida actualelor și viitoarelor lipsuri.

La rîndul lor, liderii Platformei Civice „DA” – singura forță de opoziție care a acceptat să vină la forum – intenționa să le organizeze politicienilor de la conducere o purificare morală publică, în rezultatul căreia ei trebuiau să se căiască, să accepte cerințele protestatarilor și, în esență, să împartă puterea benevol.

Se presupunea că ambele părți vor face fața sarcinii cumva, deoarece era vorba despre negocierile puterii proeuropene cu opoziția „sa” proeuropeană – pe fundalul amenințărilor venirii la putere a opoziției prorusești a lui Dodon și Usatîi.

Însă ceva nu a mers cum trebuie. Însă purificarea nu s-a produs. Iar tentativa organizatorilor de a dilua principalele probleme prin discursurile liderilor de opinie publică, de a coborî intențiile reprezentanților Platformei la nivelul lor moral, „a la Colonița”, a condus la faptul că grupul „DA”, în frunte cu Andrei Năstase, a părăsit demonstrativ sala, oferindu-i actualei puteri două zile pentru a accepta sau a respinge cerințele.

În principiu, discuțiile ulterioare nu aveau nicio importanță – unul dintre principalii participanți ai acestei acțiuni a părăsit sala Palatului Republicii. Doar că trebuia cumva justificată denumirea de forum „civic”.

Încercarea vină n-are

Discursurile reprezentanților puterii au fost destul de șlefuite și aveau un singur scop – să demonstreze că totul s-a schimbat și că, de acum încolo, totul va fi altfel. Important să obțină conciliere și să revină la stabilitate.

„Noi trebuie să recunoaștem că conducerea țării a comis greșeli. Doar împreună, prin dialog, putem găsi soluții. Partenerii noștri de dezvoltare doresc evoluție, dar nu revoluție. A venit timpul să ne suflecăm mînecile și să purcedem la realizarea lor”, principalul mesaj al președintelui Parlamentului, Andrian Candu, la adresa protestatarilor.

El chiar a încercat să glumească, pentru a explica opoziției incorectitudinea căii ei: „Dacă noi am fi găsit banii și justiția în stradă, atunci noi singuri v-am fi chemat să ieșiți acolo. Însă strada nu este o soluție”.

Poza cu mîinile încrucișate la piept a preşedintelui țării Nicolae Timofti trăda faptul că el se simțea la forum ca printre dușmani. El le-a propus participanților la întrevedere să „deschidă ochii și să privească încotro ne mișcăm”.

„Eu cred că acum noi trebuie să ne gîndim la instinctul de supraviețuire, în caz contrar, noi riscăm să tăiem creanga de sub noi. Mi s-a creat senzația că divergențele existențe între noi sînt utilizate de către elementele antieuropene, finanțate din exterior”.

Premierul Valeriu Streleț a chemat societatea la înțelegere: „Puterea este o povară, o responsabilitate, pe care ne-a transmis-o poporul, votînd la alegeri. Dar noi vrem angajamente reciproce: nu doar din partea conducerii țării pentru acțiunile sale, dar și din partea societății”.

Însă textele pregătite sînt una, iar alta – reacția vie la discursurile opoziției. Primul nu a rezistat liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, în momentul în care liderul Platformei „DA” a citit Manifestul Consiliului Adunării Naționale.

În apel a răsunat cerința de a întreprinde „măsuri concrete pentru asanarea clasei politice și scoaterea din spațiul politic a celor care au stabilit împărțirea între partide a organelor de drept și reglementare”. Inclusiv a lui Ghimpu.

„Și cît mai trebuie să vă ascultăm lecția?! Noi cunoaștem textele documentelor voastre. Noi nu pentru aceasta ne-am adunat aici, ca voi să citiți toate acestea”, a strigat Mihai Ghimpu, întrerupîndu-l pe Andrei Năstase (ei stăteau în părți opuse ale mesei). Însă Năstase a dat din mînă și a citit textul pînă la sfîrșit.

Reprezentanții Platformei au asistat la discursurile cîtorva participanți. Însă Năstase și-a pierdut răbdarea cînd a început să vorbească liderul liberal-democraților, Vladimir Filat. În esență, Filat, din primele cuvinte, a încercat să-i coboare pe demonstranți la nivelul lui, parcă spunînd: știm noi totul, noi am trecut prin asta, voi mergeți pe urmele noastre – pe aceeași cale.

„Am participat și eu la mai multe acțiuni de protest. Pe parcursul unei perioade îndelungate noi am desfășurat o mulțime de acțiuni de protest, cerînd ca autoritățile să facă ceea ce trebuie să facă, în spiritul legii și al cetățeanului. Eu am avut onoarea să conduc guvernul Republicii Moldova într-o perioadă foarte dificilă…”, a început Filat, însă a fost întrerupt de Năstase: „Noi nu putem să asistăm la acest show. Așteptăm răspunsul conducerii timp de două zile.” Adică, pînă vineri, 16 octombrie.

La întrebarea mea ce vor face mai departe, Andrei Năstase a răspuns că acțiunile de protest vor continua în cazul în care revendicările lor nu vor fi îndeplinite.

Oferta jocului de-a cedarea e valabilă două zile

Andrei Năstase a venit la forum cu Manifestul Consiliului Adunării Naționale, în care Platforma Civică „DA” și alte asociații ce participă la Consiliu „au luat act de apelul public emis de președintele țării, președintele Parlamentului și premierul cu privire la inițierea unui dialog social”.

Potrivit Consiliului, „deși guvernarea recunoaşte indirect faptul uzurpării puterii de stat şi starea de captivitate a acestuia, precum şi justeţea şi legitimitatea protestelor şi a revendicărilor populare, prin această iniţiativă, în realitate, mimează o comunicare cu poporul prin intermediul unor exponenţi ai societăţii civile. Se urmăreşte, în fond, menţinerea cu orice preţ a oligarhiei la putere”.

Membrii Consiliului regretă refuzul autorităților de a convoca o ședință comună a Parlamentului, Guvernului și președintelui Republicii Moldova cu participarea lor. Ei au înaintat un șir de revendicări concrete.

Lista revendicărilor demonstrează că, în pofida poziției aparent ireconciliabile, opoziția proeuropeană deja face cedări: nu cere demisia guvernului, președintelui și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate. În listă se vede clar și linia donatorilor externi: în primul rînd, cerința privind o nouă luptă împotriva corupției.

Protestatarii cer demisia conducerii Băncii Naționale (deja s-a făcut), a Procuraturii Generale, Serviciului de Informații și Securitate, precum și a Curții Supreme de Justiție. În schimb, ei propun numirea reprezentanților societății civile și ai organizațiilor profesioniste în bază de concurs, fără imixtiuni politice – pînă pe 30 noiembrie.

De asemenea, ei cei demisia conducerii Curții de Apel Chișinău, a Consiliului Superior al Procurorilor, conducătorilor judecătoriilor din Chișinău, ai Comisiei Naționale pentru Integritate, Consiliului Concurenței, Serviciului Vamal, ANRE, Curții de Conturi – pînă pe 20 decembrie.

Urmează cerințele de modificare a legislației anticorupție și juridice; aplicarea urgentă a măsurilor prevăzute în „Notele informative” ale donatorilor externi; reîntoarcerea Aeroportului Internațional Chișinău statului; modificarea Constituției pentru alegerea președintelui prin vot direct și anularea imunității parlamentare; demisia CEC, precum și un șir de cerințe privind asigurarea socială a cetățenilor.

În cazul în care autoritățile vor fi de acord să îndeplinească aceste revendicări, membrii Consiliului sînt dispuși chiar să sisteze manifestațiile.

Manifestanții și opoziția

La forum a venit doar o parte din opoziția invitată. Nu au venit liderii socialiștilor Igor Dodon, liderul „Partidului Nostru” și primarul de la Bălți, Renato Usatîi, ex-premierul, liderul Partidului Popular European, Iurie Leancă. Ei toți au declarat în ajunul forumului că nu văd rostul unor asemenea discuții, iar Usatîi și Dodon continuă să ceară resetarea totală a sistemului – alegeri parlamentare anticipate.

Opoziția din țară s-a împărțit cardinal. Protestatarii europeni speră în curățarea benevolă a puterii. În condițiile amenințării victoriei forțelor prorusești la alegerile anticipate, ei sînt nevoiți să meargă la compromis cu liderii coaliției, deși se împotrivesc acestui lucru. De aceasta profită și reprezentanții puterii, invocînd mereu pericolul din Est.

În acest sens, cîștigă în ochii electoratului opoziția în persoana lui Igor Dodon și Renato Usatîi. Ei își pot permite luxul de a nu merge la compromis cu autoritățile corupte. Dar tot ei s-ar putea pomeni izolați, dacă opoziția proeuropeană va ajunge totuși la un compromis cu coaliția. Atunci socialiștii și membrii „Partidului Nostru” vor fi declarați dușmani ai noii căi luminoase.