Foto: noi.md |
Săptămîna aceasta a expirat termenul indicat în Constituţie pentru desemnarea candidatului la funcţia de premier. Însă numele lui pînă în prezent nu a fost anunțat. Experţii vorbesc despre o luptă dură ce se duce pe Olimpul politic, în care toate mijloacele sînt bune, inclusiv şantajul şi intimidarea prin intermediul urmăririi penale.
Rolul formal al preşedintelui
Conform art. 98 al Constituţiei Republicii Moldova, după consultările cu fracţiunile parlamentare, preşedintele ţării desemnează candidatura la postul de premier. Adică doar şeful statului decide cine anume trebuie să obţină votul de încredere al Parlamentului. Dacă parlamentul respinge trei candidaturi propuse, atunci preşedintele este obligat să dizolve organul legislativ.
În realitate, formaţiunile politice poartă negocieri secrete, după care anunţă candidaturile – aşa cum a fost pînă în prezent. Ultimele evenimente din jurul PLDM au modificat acest scenariu: negocierile dintre liberal-democraţi, democraţi, liberali şi grupul Leancă de fiecare dată ajung în impas. PDM pretinde fotoliul de premier, iar PLDM refuză să-l cedeze.
Aşa sau altfel, politicienii îi rezervă şefului statului un rol formal de semnare a decretului. În ultimele zile, în privința lui Nicolae Timofti răsună tot mai multe întrebări despre motivul pentru care el îşi ignoră obligaţiile directe şi execută comenzile liderilor politici.
Săptămîna aceasta, luni, au expirat cele 45 de zile în care preşedintele trebuia să desemneze candidatul la funcţia de premier, însă decizia încă nu a fost luată. În legătură cu aceasta, socialiştii au apelat la Curtea Constituţională, cerînd constatarea faptului încălcării Legii supreme şi al uzurpării puterii de către şeful statului. PSRM cere pedepsirea preşedintelui conform legislaţiei.
Tot mai des apar declaraţii că preşedintele este şantajat pentru ca el să propună un candidat concret la funcţia de premier sau să nu propună deloc. Fostul premier Ion Sturza este convins că în ultimele zile Partidul Democrat recurge la şantaj şi intimidare, ameninţîndu-l pe preşedinte şi pe membrii familiei lui cu dosare penale. Alţi experţi consideră că există temeiuri serioase pentru asemenea afirmaţii.
Prima doamnă – în afara suspiciunilor
Şeful statului, precum a reiterat el în interviurile sale, are o familie numeroasă şi unită. Nicolae Timofti este căsătorit, iar aleasa sa a devenit cu peste 40 de ani în urmă Margareta Timofti, absolventa Facultăţii de Biblioteconomie a Universităţii de Stat din Moldova. Mai tîrziu, în 2005, ea a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.
Pe parcursul mai multor ani, ea a activat în diferite funcţii în mai multe biblioteci, iar din 2010 este consultant principal al unei secţii din cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului.
Precum menţionează experţii, e puţin probabil ca prima doamnă să fie plasată în epicentrul scandalului penal, deoarece ea are o reputaţie bună şi pînă în prezent nu a figurat în istorii dubioase. Dimpotrivă, soţia preşedintelui a participat la evenimente legate de popularizarea bibliotecilor şi profesiei de bibliotecar.
Nicu şi Ştefan – în centrul scandalului
Soţii Timofti au trei feciori: Alexei (1977), Nicolae (1980) şi Ştefan (1989). Fiul cel mai mare a mers pe urmele tatălui şi a absolvit facultatea de drept. El are propriul birou de avocaţi, e căsătorit şi locuieşte în SUA. Potrivit unor surse apropiate de familia preşedintelui, Alexei Timofti vine foarte rar în Moldova şi nu a fost implicat în incidente scandaloase.
Ştefan, de asemenea, este absolvent al facultăţii de drept şi lucrează în cadrul unui proiect al Comisiei Europene. Fiul cel mic al preşedintelui este microbist şi a participat la unele competiţii naţionale.
Cel mai cunoscut dintre fiii preşedintelui este Nicolae (Nicu). El are 35 de ani şi după absolvirea facultăţii de drept s-a dedicat jurnalismului, acitivînd la cîteva posturi de radio şi TV, inclusiv la postul de televiziune „Prime”.
Nicu Timofti a figurat în mai multe scandaluri. În 2012, el a ajuns, în mod straniu, la jocurile de vară de la Londra în calitate de ataşat de presă al Comitetului Naţional Olimpic. Totodată, doar pentru cazarea delegaţiei, din buget au fost cheltuiți circa 5 milioane de lei.
Anul trecut, Nicu şi Ştefan Timofti au apărut în centrul unui scandal cu droguri. În unul dintre cluburile de noapte din capitală, unde se odihneau copiii preşedintelui, au fost efectuate percheziţii cu participarea mascaţilor şi a procurorilor. În local au fost depistate instalaţii pentru folosirea cînepii, precum şi pastile psihotrope şi o substanţă asemănătoare cu heroina.
Raidul a fost efectuat de către oamenii legii în cadrul dosarului penal privind comercializarea şi utilizarea drogurilor. Potrivit poliţiştilor, timp de mai bine de oră, paza preşedintelui nu le-a permis să intre în sala VIP a localului, unde se aflau cei doi fii ai lui Nicolae Timofti, în compania amicilor lor.
Precum menţionează experţii, organele de drept au suficiente materiale pe numele lui Nicu Timofti, dar pe care deocamdată nu le utilizează. În opinia lor, persoanele interesate folosesc instrumentele de drept ca instrument de manipulare la adoptarea unor decizii importante.
”Acordul de neimplicare”
Experţii consideră destul de probabil scenariul conform căruia obiect al urmăririi penale ar putea deveni însuşi preşedintele, de 67 de ani, care a comis multe gafe pe parcursul activităţii sale profesionale – iniţial în sistemul judiciar, apoi la cîrma statului.
Totodată, majoritatea erorilor lui Nicolae Timofti sînt legate de acoperirea persoanelor ce desfăşurau escrocherii de proporţii, despre care el era informat, dar nu a întreprins măsuri. În acest caz, în urma modificării raportului de forţe pe Olimpul politic, este foarte posibilă implicarea preşedintelui într-o procedură penală în calitate de potenţial complice la activitatea ilegală.
Recent, datorită unei scurgeri de informaţii din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), a devenit cunoscut faptul că şeful statului a fost informat despre existenţa unei reţele criminale în cadrul MAI. Pe pagina sa într-o reţea de socializare, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a publicat un document secret – o notă informativă a directorului SIS, Mihai Balan, adresată lui Nicolae Timofti şi înregistrată de Aparatul Preşedintelui.
O ancheta a serviciilor speciale a constatat că în MAI înfloreşte comerţul cu funcţii pentru sume de la 10 mii pînă la 100 de mii de euro, „protecţia” traficului de droguri şi contrabandei în proporţii industriale, asigurarea protecţiei businessului jocurilor de noroc şi schemele de spălare a banilor. Deţinînd informaţia privind infracţiunile comise, Nicolae Timofti nu a întreprins nimic pentru a sista aceste fărădelegi.
Preşedintele ar fi putut deveni şi unul dintre figuranţii dosarului penal privind „furtul secolului”. El deţinea suficientă informaţie privind toate tranzacţiile efectuate în special în perioada 2014-2015, între băncile şi instituţiile nebancare de peste hotare, inclusiv cu companiile off-shore.
La Preşedinţie, ca şi la alte instituţii publice, au parvenit în repetate rînduri informaţii privind situaţia din sectorul bancar. Însă Aparatul Preşedintelui, Banca Naţională, Ministerul Finanţelor, Procuratura Generală, SIS, CNPF şi alte instituţii parcă ar fi încheiat un pact de neimplicare. Precum menţionează experţii, unii foşti şi actuali funcţionari sînt gata să depună mărturii împotriva şefului statului.
„Am încercat să-l informez pe preşedintele Timofti despre ceea ce se întîmplă în sistemul bancar, a relatat ex-ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune privat. Unul dintre consilieri a încercat să-i transmită informaţia. Însă cu el au luat imediat legătura ofiţerii CNA, care l-au ameninţat, declarînd că împotriva lui ar putea fi intentat un dosar penal”.
Oricărei persoane i se poate intenta dosar
Printre pretenţiile faţă de Nicolae Timofti ce ţin de perioada activităţii lui în sistemul judiciar, cel mai frecvent este menţionată trimiterea la tratament forţat psihiatric a unui disident politic, care ulterior a obţinut despăgubire la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Posibilitatea tragerii la răspundere penală pentru infracţiunile săvîrşite în perioada sovietică a fost examinată în cadrul Consiliului Europei. Organizaţia interguvernamentală examinează posibilitatea revizuirii termenelor de prescripţie pentru asemenea dosare.
Totodată, un spaţiu larg de manevre pentru persoanele interesate îl prezintă listele cu judecătorii responsabili de pierderile dosarelor la CEDO de Moldova. Numele lui Nicolae Timofti, care a participat pe timpuri la examinarea multor dosare, figurează permanent.
Spre exemplu, printre ultimele dosare pierdute de guvern, unde apare numele preşedintelui, este cazul „G.B. şi R.B. vs Moldova”. În calitate de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, Timofti, fiind membru al colegiului de judecători, a lăsat în vigoare decizia privind dosarul unei locuitoare a or. Ştefan Vodă pe care medicii au sterilizat-o fără acordul ei, după naşterea copilului. Pentru privarea de dreptul la alegere într-o situaţie atît de delicată a fost propusă o compensaţie bănească simbolică. CEDO a recunoscut încălcarea dreptului femeii şi i-a acordat 12 mii de euro drept compensaţii pentru prejudiciul moral.
„Potrivit legii, postul de preşedinte, în majoritatea cazurilor, îl protejează pe Nicolae Timofti de un recurs în regres în urma dosarelor pierdute la CEDO, menţionează unul dintre experţii NOI.md. Deşi unele cazuri ar putea constitui motive formale pentru iniţierea unei urmăriri penale.
Însă, în situaţia dată, ce a fost în spatele lui Nicolae Timofti sau a membrilor familiei lui nu are mare importanţă. În ţara noastră, organele de drept sînt controlate conform principiului de partid, iar numele persoanei care ocupă o funcţie înaltă de demnitate publică ar putea ajunge într-un dosar penal indiferent de prezenţa unui temei.
Asemenea dosare penale se deschid uşor şi la fel de uşor se închid sau se redeschid, cînd se schimbă contextul politic. În acest sens, există suficiente exemple din istoria contemporană a Moldovei”.
”Preşedintele are răspuns pentru organele de drept”
Surse apropiate de familia şefului statului au acceptat să comenteze pentru NOI.md, sub protecţia anonimatului, zvonurile apărute în ultimul timp:
„Toate declaraţiile privind existenţa unor motive pentru şantajul cu dosare penale poartă un caracter declarativ, spune interlocutorul nostru. Dacă cineva ar fi avut materiale reale ce confirmă comiterea unor acţiuni penale de către şeful statului şi membrii familiei lui, atunci noi deja le-am fi văzut. Au mai fost situaţii cînd s-a încercat influenţarea preşedintelui şi dacă ar fi existat materiale compromiţătoare, atunci acestea ar fi fost puse în circulaţie. Nicolae Timofti a ajutat şi ajută oamenii frecvent, dar o face doar în limita cadrului legal şi respinge orice mulţumire. Acest fapt îl poate confirma oricine care a lucrat cu el într-o perioadă sau alta. El mai întîi deschide legea, Constituţia, verifică, se consultă, după caz, apoi acţionează. Desigur, nu putem exclude că mai devreme sau mai tîrziu, în presă va fi aruncată o porţie de materiale compromiţătoare – dacă ele nu există, asta nu înseamnă că nu pot fi inventate. Spre exemplu, am auzit că domul Timofti a efectuat cîndva deplasări peste hotare din contul cuiva. Este o pură invenţie, care nu poate fi demonstrată prin probe, deoarece ele nu există. Acesta este rolul preşedintelui în ţara noastră în condiţiile actuale, el este nevoit să oscileze între interesele de partid ale diferitor forţe şi să se opună tentativelor de a-l face un instrument al luptei politice. Cît priveşte complicitatea la infracţiuni sau uzurparea puterii de stat, eu nu mă voi aprofunda în acest subiect, pe tema dată s-ar putea pronunţa doar organele competente. Cred că savanţii ar trebui să le explice oamenilor ce înseamnă aceste noţiuni. La adresa preşedintelui răsună multe acuzaţii, iar mulţi se miră de ce el nu răspunde. Nicolae Timofti este de părerea că fiecare cetăţean are dreptul la propria opinie. Dar aceasta nu înseamnă că el trebuie să reacţioneze la toate declaraţiile. Cred că dacă organele de drept vor avea întrebări, atunci el va avea ce să răspundă”.