Catastrofă ecologică: Gunoiul de la rampe și din capul unora (VIDEO, DOC)

Foto: noi.md

Anghelina Taran

Încă o catastrofă ecologică în Moldova – în ianuarie se împlinesc cinci ani de cînd deşeurile menajere din capitală sînt depozitate pe un poligon neprevăzut pentru deşeuri menajere solide (DMS) în locul carierei Purcel, amplasat la periferiile Chişinăului, în apropiere de strada Uzinelor. Astăzi, fosta carieră arată ca o cratiţă din care iese peste margini aluatul dospit – oricum l-ai „îndesa”, el iese din nou. 

Deasupra gunoiştii zboară pescăruşii

Echipa de filmare a portalului NOI.md a vizitat această rampă municipală. Poligonul poate fi găsit după stolurile de pescăruşi şi ciori ce roiesc deasupra gunoiului. Masa enormă de deşeuri se înalţă cîţiva metri deasupra marginilor fostei cariere (de unde era extras lut), asta deşi gunoiul este permanent presat cu buldozerul. Iar autospecialele cu DMS vin una după alta toată ziua.

Gunoiştea îşi are viaţa sa. Nişte bărbaţi escaladează cu îndemînare pereţii carierei, scoţînd de acolo sticle, obiecte metalice, carton etc. Dintr-odată, de sus au apărut cîţiva băieţi – „generalii carierelor de nisip”. Ei îşi au interesele lor. Iar acest organism gigantic în fiecare minut poluează mediul. Chiar şi în lipsa unei analize minuţioase se vede că din grămada de deşeuri, spre canalul de la marginea gunoiştii, curg rîuleţe cu miros înţepător din ceea ce putrezeşte acolo, pătrunzînd în pămînt şi în apele freatice.







Nu departe de cariera Purcel se află un punct de tranziţie, construit pentru poligonul de la Ţînţăreni, pentru ca deşeurile să fie transferat în autospeciale cu capacitate mai mare pentru a fi transportat ulterior la gunoişte. Deoarece distanţa pînă la poligon este de 37 km, acest lucru era justificat. În loc de 200, merg doar 50-60 de maşini. Aceeaşi schemă a fost păstrată şi la cariera care se află, practic, alături.

Situaţia se înrăutăţeşte



- Acolo, într-adevăr, situaţia se înrăutăţeşte, afirmă preşedintele Mişcării Ecologiste din Chişinău, Vladimir Garaba. Depozitarea gunoiului a început fără proiect şi fără pregătirea fundamentului pentru viitoarea rampă, adică nu s-a ţinut cont de faptul că vor fi scurgeri de deşeuri lichide în sol, iar de acolo – în apele freatice, iar apoi – în rîuri şi lacuri. Pentru a nu admite acest lucru, se prevăd diferite măsuri de hidroizolare cu materiale naturale (de exemplu, cu lut, prin care nu trece apa) sau cu peliculă.

Însă aici au început să răstoarne gunoiul imediat după decizia Consiliului Municipal Chişinău privind alocarea acestui sector pentru proiectarea şi depozitarea deşeurilor, deoarece era o situaţie extraordinară – locuitorii din Ţînţăreni au blocat drumul de acces spre rampă.

Însă primăria capitalei şi ÎM „Regia Autosalubritate” trebuiau să efectueze lucrări de prospectare, să evalueze impactul obiectului asupra mediului, în baza acestui studiu să elaboreze documentaţia de proiectare şi devizul de cheltuieli, iar după aprobarea acesteia să efectueze lucrările de amenajare a rampei şi doar după aceasta să înceapă depozitarea deşeurilor. Faptul că acolo nu există un strat hidroizolant prezintă cel mai mare pericol. Totodată, aici pot avea loc alunecări de teren, deoarece rampa nu va rezista, iar gunoiul ar putea treptat să lunece şi să cuprindă teritorii adiacente.    

Ce-i de făcut?

În opinia lui Vladimir Garaba, în primul rînd, trebuie sistată imediat depozitarea deşeurilor la această carieră. În al doilea rînd, efectuarea unui studiu privind impactul obiectului asupra mediului. Pentru aceasta trebuie forate cîteva puţuri pentru a afla cît de adînc se scurg substanţele poluante în sol şi apă. Deoarece gunoiştea prezintă doar un munte de gunoi, vîntul suflă pungile din plastic, iar terenurile din jur sînt împînzite de pungi care atîrnă şi pe copaci. Acolo şi-au găsit adăpost sute de cîini, şobolani şi păsări, care sînt purtători de infecţii. 

În al treilea rînd, trebuie elaborate măsuri de lichidare a consecinţelor acestei depozitări. Teoretic, există trei variante. Cea mai pesimistă – dacă gunoiştea va fi conservată. Este cel mai ieftin, dar şi cel mai periculos scenariu, deoarece o rampă fără temelie şi pereţi nu poate fi controlată. Iar acolo, timp de cinci ani, au fost acumulate 1,5-2 tone de deşeuri (cîte 350-400 de mii de tone pe an).

Tot gunoiul de acolo trebuie transportat la Ţînţăreni. Dar poate fi depozitată doar partea inertă, iar ceea ce poate fi prelucrat urmează a fi procesat. La o distanţă de doi kilometri de cariera Purcel, compania ABS a construit o uzină de procesare a deşeurilor. Însă autorităţile locale sau nu ştiu nimic despre aceasta, sau se fac că nu ştiu.

În soluţionarea problemei s-au implicat consilierii



Deoarece autorităţile locale nu reuşesc să soluţioneze problema deşeurilor, aceasta a intrat în atenţia consilierilor municipali din fracţiunea comuniştilor și celor fără de partid. Liderul fracţiunii, Vasilii Chirtoca, consideră că trebuie reluată depozitarea gunoiului la rampa de la Ţînţăreni, deoarece în anii 80, în această comună, în baza unui proiect, conform tuturor normelor sanitare, a fost construit un poligon pentru deşeurile menajere solide pentru Chişinău şi localităţile învecinate din raionul Anenii Noi.

- Acest proiect duce lipsă doar de sistemul de filtrare a substanţelor lichide (DMS conţin deşeuri lichide, în proporţie de 20%), spune consilierul municipal. Acest infiltrat, în final, se depozitează. Iar peste o anumită perioadă de timp, această gunoişte se transformă într-o masă plutitoare. De aceea, următoarea etapă ce ar trebui realizată este construcţia staţiei de curăţare a acestui lichid. Însă hidroizolarea bazei poligonului a fost făcută calitativ. Iar deoarece acest poligon este umplut doar în proporţie de 40% din capacitate, în următorii 25-30 de ani, Chişinău ar putea depozita acolo deşeurile solide, obţinînd în paralel finanţare pentru proiectarea şi construcţiei unei staţii de curăţare a maselor lichide.  

Cu cinci ani în urmă, locuitorii activi ai satului Ţînţăreni, cu ambiţii politice, au organizat oamenii şi au ridicat problema privind închiderea gunoiştii, deoarece prin localitate merg automobilele încărcate cu deşeuri, care distrug carosabilul, fac gălăgie, emană un miros înţepător și din ele curge gunoi. Totodată, în opinia lor, deşeurile lichide pătrund în apele freatice şi, respectiv, în fîntîni.

Însă conducerea Primăriei Chişinău, în loc să iniţieze negocieri cu oamenii şi să le propună, spre exemplu, construcţia unui drum de centură în jurul satului, să-şi asume obligaţia de a construi într-o perioadă restrînsă o staţie de curăţare, să se implice financiar în dezvoltarea acestei localităţi, pentru a le compensa inconveniențele locuitorilor (costurile ar fi fost cu mult mai mici), a decis să creeze o gunoişte pe locul minei deschise Purcel, care se află la frontiera oraşului Chişinău. Această decizie este absolut neprofesionistă, mai mult, este una criminală, deoarece este realizată cu încălcarea normelor în vigoare şi a bunului simţ.

Cînd Consiliul municipal a votat pentru aceasta, el a obligat Primăria să amenajeze poligonul în conformitate cu normele existente. Însă aceste lucrări nu au fost efectuate. În prezent sînt depozitate peste 1,7 milioane de tone de deşeuri solide, care plutesc pe lichidul ce pătrunde în sol şi apele freatice.

Studiile efectuate au demonstrat că la Bubuieci concentraţia de substanţe toxice depăşeşte de zece ori normele admisibile, adică, practic, această apă nu este potabilă. Cred că aceste ape poluate deja pătrund în fîntîni şi în alte localităţi din vecinătate, în special, în Coloniţa, unde stimatul nostru primar intenţionează să locuiască în casa părintească pînă la sfîrşitul vieţii. Cu alte cuvinte, are loc o catastrofă ecologică. Această problemă trebuie soluţionată imediat şi urmează a fi reluată în regim de urgenţă activitatea gunoiştii din comuna Ţînţăreni, concluzionează Vasilii Chirtoca.

Dar care e situația la Țînțăreni?

Potrivit lui Vladimir Garaba, în acest an, la solicitarea ÎM „Regia Autosalubritate”, ecologiștii au efectuat un studiu de impact al gunoiștii asupra mediului și sănătății populației. Au fost prelevate mostre de apă, au fost ridicate materiale din arhivă, solicitate date de la instituțiile medicale. Din păcate însă, Primăria nu a manifestat interes față de raportul pregătit.

- Chiar și în mostrele prelevate în apropierea rampei de gunoi (ea e situată la 7 km de sat) noi nu am depistat urme de poluare chimică nici în sol, nici în apă, nici în aer, relatează ecologul. La 500 de metri de gunoiște am forat un puț, pentru a ne convinge că deșeurile lichide nu au ajuns în apele freatice. Pentru acumularea lichidelor au fost construite rezervoare speciale. Locuitorii se plîngeau de apa proastă din fîntîni, crezînd că de vină este rampa. Li s-a construit un apeduct, alimentarea se face din fîntîna arteziană, însă apa nu este potabilă, deoarece conține niște elemente ce depășesc norma admisibilă.

Trebuie să le ajutăm celor de la Țînțăreni să construiască o stație de epurare a apei. Însă asemenea tehnologii vor scumpi apa de trei-patru ori. 1 metru cub va costa circa 50 de lei. Oamenii trebuie avertizați că astăzi aceasta este apă tehnică și ea nu poate fi consumată în alimentație. Apa din fîntîni este poluată, deoarece ele sînt alimentate de rîul Bîc, în care ajung fluxurile de canalizare din cîteva localități. Apropo, la Țînțăreni este proiectat un sistem de canalizare, dar iarăși, fără instalații de epurare a apelor reziduale.

Totodată, satul trebuie să se curețe de gunoi. Timp de cinci ani, acesta s-a transformat într-o rampă pentru propriile deșeuri. Acolo totul e poluat. Și trebuie să finalizăm ceea ce nu s-a reușit pe timpul Uniunii Sovietice – să construim o stație de epurare a deșeurilor lichide. Noi nu am estimat volumul acestora. Trebuie construit un drum de centură (anterior mașinile treceau pe la marginea satului), ceea ce va permite detensionarea situației. Și de contribuit la crearea propriilor servicii comunale, care ar colecta deșeurile.

Primăria Chișinău a început negocierile cu Primăria Țînțăreni. Viceprimarul Nistor Grozavu s-a întîlnit cu primarul satului și cei doi au convenit să organizeze o adunare a locuitorilor la mijlocul lunii decembrie, pentru a-i informa despre starea gunoiștii și a discuta condițiile de reluare a activității acesteia. Însă, deocamdată, adunarea nu a avut loc, a precizat Vladimir Garaba.
 
Gunoiștea e umplută în proporție de 40%

- Gunoiștea de la Țînțăreni trebuie să funcționeze, pentru că are o capacitate de 44,2 milioane de metri cubi, iar noi am adus 19 milioane de tone, adică ea este aproape pe jumătate plină, iar noi putem activa acolo încă 20 de ani, afirmă directorul ÎM „Regia Autosalubritate”, Tudor Maniv. Nici raionul Anenii Noi, unde se află gunoiștea, nu are unde își depozita deșeurile. Ei singuri ne roagă să reluăm activitatea. Însă la Țînțăreni sînt doi oameni care decid soarta acestei gunoiști.

Probabil, această întrebare trebuie ridicată la nivel de guvern sau parlament, pentru ca puterea centrală să adopte o decizie privind reluarea activității acestei rampe. Atunci și poliția va întreprinde măsuri. Cînd un audit ecologic independent a verificat situația din jurul gunoiștii, experții au spus că ea este una dintre cele mai bune și că acolo poate fi continuată activitatea fără probleme. Ecologiștii europeni din cadrul proiectului BERD, de asemenea, au studiat situația și au confirmat concluziile anterioare.

Autoritățile locale din Țînțăreni și Anenii Noi au propus ca noi să-i deservim gratuit. Noi sîntem gata să facem acest lucru, însă noi și anterior ne ocupam cu evacuarea deșeurilor de acolo. Din partea noastră a fost acordat un ajutor mare locuitorilor din Țînțăreni. Noi alocam și transport pentru școală, din contul bugetului municipal au fost reparate drumurile a fost construit apeductul, oamenii au beneficiat de asistență medicală gratuită.

Capitala nu poate fi prizoniera unor ambiții

Vasilii Chirtoca consideră că, în primul rînd, trebuie să se ajungă la un acord cu cei de la Țînțăreni și să se planifice în bugetul capitalei pentru anul viitor mijloacele necesare pentru construcția unui drum de centură și pentru alte măsuri. Liderul mișcării de protest din Țînțăreni a fost ales în funcția de primar al acestei localități, el atingîndu-și scopurile politice. Iar mai departe, problema trebuie soluționată. La urma urmelor, există lege – dacă nu vom reuși să ajungem la un acord, trebuie acționați în judecată și trași la răspundere oameni concreți din acest sat, inclusiv pînă la condamnarea lor la închisoare. Capitala nu poate fi prizoniera ambițiilor unui grup de oameni din Țînțăreni.

Totodată, compania ABS, la distanța de doi kilometri de la rampa Purcel, în baza celor mai moderne tehnologii, a construit acolo o întreprindere de prelucrare a deșeurilor menajere solide. După finalizarea construcției, aceasta va fi capabilă să proceseze toate deșeurile din municipiul Chișinău. Pentru a soluționa problema în termeni restrînși, trebuie să se negocieze cu această firmă – sau să cumpere această întreprindere, sau să fie creată o întreprindere în baza parteneriatului public-privat sau o întreprindere mixtă. Însă acest proiect trebuie finalizat cît mai urgent, pentru a sorta și prelucra deșeurile. 

„Însă nimeni nu face nici una, nici alta. Conducerea şi funcţionarii Primăriei pur şi simplu ignoră acest proiect. Evident, aşteaptă oferte interesante, însă businessmanul care a construit toate acestea nu are de gînd că facă oferte nimănui, deoarece consideră că realizează un proiect necesar pentru municipiu. De aceea noi le-am propus consilierilor municipali să adopte decizia de a obliga conducerea Primăriei să se ocupe de acest subiect. Iar sarcina organelor de drept este să se clarifice de ce s-a produs această catastrofă ecologică şi să întreprindă măsuri”, concluzionează liderul fracţiunii comuniştilor.

Proiectul elaborat de fracţiune a obţinut avizul comisiei de profil şi a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului municipal, care după o pauză, îşi va relua activitatea pe 18 decembrie. Noi credem că în această situaţie catastrofală pentru toţi trebuie să uităm de afilierea politică şi să adoptăm decizia necesară.

Iar noi am decis să vizităm uzina de prelucrare a deşeurilor solide.



Soluţia mediului de afaceri

Compania ABS (creată în 1992), din 2005, este specializată în colectarea şi procesarea deşeurilor plastice, soluţionînd parţial problema colectării acestor deşeuri în ţara noastră. Precum a relatat directorul întreprinderii, Sergiu Balica, ideea construcţiei uzinei de prelucrare a DMS a apărut din cauza lipsei materiei prime pentru uzina de prelucrare a polimerilor din Peresecina. Populaţia noastră sortează doar 20-30% din deşeurile menajere din plastic, plasîndu-le în containere speciale, amplasate pe întreg teritoriul republicii. De aceea a apărut necesitatea în sortarea suplimentară. Aşa a fost adoptată decizia de a extinde activitatea Companiei, care a început sortarea şi compostarea deşeurilor menajere.

În total, este preconizată instalarea a şase linii de sortare pentru DMS, trei dintre care deja au fost montate, fiecare cu capacitatea de 10t/oră, şi una – pentru sortarea polimerilor după culoare şi categorie. Sortarea materialelor reciclabile se va face manual. Cartonul, polimerii, sticla vor fi selectate după culoare, metalele feroase şi neferoase, îmbrăcămintea, încălţămintea, bateriile şi lămpile. Toate materialele reciclabile sînt plasate de-a lungul liniei, în celule separate. Odată ajunse acolo, ele devin materie primă pentru utilizarea ulterioară în economie. Ulterior, aceasta va fi transportată la întreprinderile de prelucrare a sticlei, cartonului, polimerilor, polistirenului, îmbrăcămintei etc.

Cea mai periculoasă parte a deşeurilor pentru mediu, cea organică (din ea se elimină lichidul), va fi procesată în fermentatoare speciale, unde se va transforma în compost. Proiectul prevede şi construcţia unei staţii de producţie a biogazului emanat la fermentare. Într-o încăpere specială vor fi instalate 10 fermentatoare de cîte 1200 de tone fiecare.

Pe noi ne interesa ce urmează a fi dus la gunoişte. „Dacă ne apucăm serios de lucru, atunci aproape nu vom avea ce transporta încolo. Ceea ce nu va fi sortat automat va ajunge la etapa a doua, unde sînt separate fracţiunile uşoare de cele grele (de exemplu, pietre, metale, sticlă) şi va fi transformat în RDF – combustibil alternativ. Acesta este utilizat în calitate de carburant ieftin la CET, uzinele de ciment şi metalurgice, la cazangerii. Dacă în Moldova vor fi operate modificările necesare la Legea privind deşeurile industriale şi menajere (la noi este interzisă arderea oricărui tip de deşeuri), atunci acest potenţial energetic va putea fi utilizat”, spune Sergiu Balica.

În alte ţări folosirea RDF este permisă, dar există norme privind limita conţinutului de componente periculoase. Deocamdată, întreprinderea intenţionează să depoziteze acest material pe teritoriul său. În general, tehnologiile aplicate (proiectul este elaborat de către specialiştii italieni, utilajul e adus din Italia) permit reducerea volumului deşeurilor de trei-patru ori. La linia de sortare, într-un schimb vor fi antrenate 80 de persoane. În  total, în cazul unui orar cu două schimburi, se preconizează crearea a circa 200 de locuri de muncă.

Pe cele trei linii vor putea fi sortate circa 600 de tone de DMS şi 50 de tone de polimeri – pe o linie suplimentară. Deoarece municipiul capitalei produce circa 1000 de tone de DMS pe zi, proiectul prevede instalarea a încă trei linii de sortare. Prima fază va fi dată în exploatare în martie 2016.

Dar mai există un aspect important – preţurile. Scepticii afirmă că sortarea deşeurilor va majora tariful pentru evacuarea lor. „La prima etapă, noi, în general, nu vom atinge politica de preţuri a „Regiei Autosalubritate”. Cred că noi vom primi deşeuri şi din alte raioane din zona centrală a ţării. Sîntem deschişi spre colaborare”, a dat asigurări Sergiu Balica.

Mediul de afaceri îşi va obţine profitul său, iar Chişinăul şi cîteva raioane din apropiere îşi vor putea soluţiona problema depozitării deşeurilor şi poluării mediului. Considerăm că asemenea proiecte sînt necesare în nordul, dar şi în sudul Moldovei, deoarece în ultimii ani ţara se sufocă în deşeuri şi se transformă într-o gunoişte.