Dosare penale de rezonanță, arestări, operațiuni speciale în 2015

Foto: replicahd.ro

Victor Surugiu
 
Anul acesta va fi unul memorabil nu doar prin haosul politic fără precedent, dar și prin apariția noilor deținuți politici, prin arestări de rezonanță, operațiuni speciale neverosimile, dosare penale și sentințe de condamnare.
 
„Dosarul privind evenimentele din 7 aprilie 2009”
 
Anul acesta, în faza finală a ajuns dosarul privind dezordinile în masă din aprilie 2009, ce a fost examinat în instanțe timp de 5 ani. Un an și jumătate, procesul s-a desfășurat în prima instanță, circa trei ani dosarul s-a prăfuit la Curtea de Apel Chișinău. Ex-ministrul de interne Gheorghe Papuc a fost acuzat de abuz de putere și neglijență în serviciu, cu consecințe grave.
 
În ianuarie, Curtea de Apel a emis un verdict de condamnare: patru ani de închisoare, interdicția de a ocupa funcții publice în MAI timp de cinci ani, anularea gradului de general. Totodată, a fost emisă condamnarea ex-comisarului Chișinăului Vladimir Botnari, care s-a ales cu un termen de detenție cu suspendare.
 
Acest verdict a fost unul neașteptat pentru mulți: în prima instanță, foștii șefi de politie au fost achitați pe toate capetele de acuzare. În comentariile lor, experții vorbeau despre tentativele de a transfera răspunderea, întreprinse de anumiți actori politici, care trebuiau să stea pe banca acuzaților în locul lui Papuc și Botnari. 
 
O altă versiune era legată de influența asupra unor deputați din PCRM, inclusiv Artur Reșetnicov, care în perioada dezordinilor în masă conducea Serviciul de Informații și Securitate și, potrivit organelor de drept, ar fi putut împărți responsabilitatea cu conducerea MAI. Era vorba și despre tentativele de influență asupra președintelui Partidului Comuniștilor, ex-președintelui Vladimir Voronin, care a declarat, în repetate rînduri, că în acea perioadă, organele de drept doar executau ordinele lui.
 
Cinci luni mai tîrziu, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a revizuit verdictul privind dosarul 7 aprilie 2009. Botnari a fost achitat și eliberat de răspundere penală, iar Papuc, în loc de închisoare, a fost amendat cu 20 de mii de lei. CSJ a anulat hotărîrea Curții de Apel privind darea în căutare a ex-ministrului.
 
În jurul verdictului Curții Supreme de Justiție a apărut un scandal de proporții. Un șir de organizații neguvernamentale au lansat critici dure față de CSJ, acuzînd judecătorii de incompetență, încălcarea procedurii și abaterea de la practica judiciară. Pe de altă parte, experții au declarat că acest verdict constituie o decizie de compromis.
 
Ancheta „furtului secolului”
 
Subiectul nr.1 în 2015 a continuat să fie ancheta situației privind dispariția a peste 17 miliarde de lei prin intermediul „Băncii de Economii”, „Băncii Sociale” și „Unibank”. Aceste instituții financiare, ce dețineau aproape o treime din activele Moldovei, au acordat credite neperformante într-o valoare ce depășește 15% din PIB.
 
Primul arestat de rang înalt în acest dosar a devenit ex-premierul și liderul PLDM Vlad Filat, care pe 15 octombrie a fost lipsit de imunitate parlamentară, la solicitarea Procuraturii Generale. Din acel moment, politicianul se află în arest, iar acum își ispășește al treilea termen de arest preventiv de 30 de zile. Pe 29 decembrie, procuratura a depus documentele pentru prelungirea termenului.
 
După retragerea imunității au urmat audierile martorilor, precum și un șir de percheziții la domiciliul lui Filat, în oficiul său și în casa părinților lui. La scurt timp după reținerea lui, Procuratura Anticorupție i-a înaintat ex-premierului învinuirea de corupere pasivă și abuz de serviciu în proporții deosebit de mari. Procurorii afirmă că dețin dovezi concludente ce confirmă vinovăția politicianului.
 
Partea de bază a acuzării se bazează pe mărturiile lui Ilan Șor – om de afaceri și primarul orașului Orhei, care a condus Banca de Economii în perioada săvîrșirii „furtului secolului” și care pînă nu demult a fost unul dintre principalii bănuiți în acest dosar penal. Potrivit lui Șor, în spatele scoaterii banilor de la Banca de Economii stă anume Filat, care a cerut și a primit de la ei sute de milioane de dolari.
 
Precum a comunicat săptămîna aceasta procurorul Adriana Bețișor, în acest moment, în materialele anchetei există probe privind primirea de către fostul premier a circa 800 de milioane de lei: „Prin intermediul companiilor administrate de Filat și persoanelor lui de încredere, au fost transferate peste 391 de milioane de lei, iar în numerar au fost primite 398 de milioane de lei”. Potrivit procurorului, cu ajutorul acestor bani, Filat exercita influență asupra funcționarilor, mai ales asupra celor legați de PLDM, pentru a fi adoptate sau respinse anumite decizii.
 
Săptămîna trecută, pe 23 decembrie, procuratura a transmis în judecată materialele pe unul dintre episoadele din „dosarul Filat”, legat de obținerea ilegală a valorilor materiale. Instanța va trebui să se clarifice dacă, într-adevăr, liderul PLDM a primit ilegal șase automobile scumpe și sume mari de bani, precum și dacă a călătorit cu un avion privat și s-a cazat în hoteluri scumpe din contul altor persoane.
 
În zilele apropiate, în Judecătoria sectorului Buiucani va fi creat colegiul pentru examinarea acestui dosar. Pe celelalte episoade, ancheta continuă. Acuzatul nu cooperează cu ancheta și nu se consideră vinovat, deși a recunoscut primirea din partea lui Șor a unei părți din bunuri – însă sub formă de cadouri, nu de mită.
       
Prin autodenunțul său, Șor a devenit martorul de bază al acuzării, iar procurorii examinează posibilitatea scutirii lui de răspundere penală în legătură cu căința și ajutorul acordat în elucidarea cazului. Totodată, în opinia multor specialiști cu autoritate în domeniul dreptului penal, evenimentele descrise de Șor le permit să facă concluzia privind prezența în acțiunile lui a altor infracțiuni, în afară de darea de mită. În consecință, autodenunțul lui nu poate servi temei pentru scutirea lui de răspundere penală.
 
Caleidoscopul dosarelor penale
 
În arest mai rămîne un figurant al scandalului bancar – fostul șef al „Băncii de Economii” Grigori Gacichevici. El a fost aretat pe 1 decembrie în dosarul privind încălcarea regulilor de creditare. Gacichevici este acuzat că a eliberat ilegal pentru trei firme credite în valoare totală de 260 de milioane de lei. Spre sfîrșit de an, pe 29 decembrie, Judecătoria sectorului Buiucani din Chișinău a prelungit cu încă 30 de zile mandatul lui de arest.
 
Luna trecută, Centrul Național Anticorupție a transmis în instanță dosarul în care figurează 30 de persoane, inclusiv, ex-ministrul Sănătății Andrei Usatîi, directori de spitale, funcționari de rang înalt. Este vorba despre cauzarea unui prejudiciu bugetului, în valoare de 150 de milioane de lei, prin falsificarea licitațiilor de achiziție a utilajului medical și consumabilelor: condițiile lor erau elaborate intenționat, pentru posibilitățile uneia dintre companiile participante.
 
În 2015 cîțiva funcționari din cadrul primăriei capitalei au devenit figuranți ai dosarelor penale cu caracter corupt, cercetate de către Centrul Național de Anticorupție și Inspectoratul General de Poliție. În special, șeful Direcției transport public și căi de comunicație din capitală, Igor Gamrețchi, a fost acuzat de abuz în serviciu cu consecințe grave. Totodată, a fost reținută o fostă angajată a Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, care a jucat rolul de intermediar în cadrul perfectării documentelor de înstrăinare a terenurilor.
 
Pe parcursul anului 2015, Procuratura Anticorupție a continuat ancheta privind spălarea banilor rusești cu ajutorul băncilor și instanțelor judecătorești din Moldova. Prin „schema moldovenească”, timp de cîțiva ani, au trecut peste 18 miliarde de dolari. Ancheta acestui dosar poate fi numită „eșecul anului”, deoarece procuratura pînă în prezent nu este gata să numească vreun figurant care a participat la schema ilegală din partea moldovenească.
 
În luna mai, instanța a emis un verdict pe numele ex-ministrului finanțelor Veaceslav Negruța, care, în circumstanțe dubioase, a dispus achitarea unei compensații în valoare de 400 de mii de euro pe numele deputatului primului Parlament Pantelei Sandulachi. Fostul ministru al Finanțelor a fost condamnat la 3 ani cu suspendare, iar în decembrie, Curtea de Apel a lăsat verdictul în vigoare. În prezent, acesta este contestat la Colegiul penal al CSJ.
 
Pe parcursul anului 2015, în presă a apărut informația că figuranți ai dosarelor penale sînt multe persoane cu funcții de rang înalt și membrii familiilor lor, însă organele de drept rețin, deocamdată, aceste materiale pentru a le utiliza în scop de manipulare și șantaj.
 
În special, Consiliul Marii Adunări Naționale și Platforma Civică „Demnitate și Adevăr” le-au înaintat organelor de drept și serviciilor speciale cerința de a face publice informațiile privind dosarele penale în privința lui Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă, Marian Lupu, Valeriu Streleț, Iurie Leancă, Vladimir Voronin, Oleg Voronin, Nicolae Timofti, Nicu Timofti, Ilan Șor, Dumitru Diacov, Igor Dodon, Renato Usatîi, Zinaida Greceanîi etc.
 
Tentativa de lovitură de stat sau un scenariu pentru distragerea atenției?
 
O operațiune de rezonanță a fost cea a organelor de drept și a serviciilor speciale de depistare a unei grupări criminale, suspectate de pregătirea unei lovituri de stat și planificarea actelor teroriste în obiectele de menire social-economică și culturală: centre comerciale, teatre, muzee, clădiri publice și administrative. Potrivit anchetei, răufăcătorii intenționau să racoleze 300 de persoane și să preia armament de la o unitate militară din Bălți, după care să elibereze 400 de deținuți din pușcăria locală și să-i implice pe aceștia în acțiuni de destabilizare.
 
Inspectoratul General al Poliției a avertizat despre o tentativă de lovitură de stat la sfîrșitul lunii noiembrie. În prezent, membrii grupării se află în arest: acuzatorii de stat au insistat asupra prelungirii termenului de arestare a lor. Procurorii sînt convinși că potențialii teroriști, care au fost urmăriți timp de două luni pînă la reținere, prezintă un pericol real și trebuie să rămînă în arest.
 
Reprezentanții organelor de drept afirmă că gruparea criminală intenționa să preia sub control întreg teritoriul țării, acționînd după „scenariul Donbass-ului din Ucraina”. Ancheta se desfășoară în baza mai multor articole ale Codului penal, inclusiv pe faptul organizării unei formațiuni paramilitare ilegale, deținerea și păstrarea ilegală a armelor, apelurilor la înlăturarea prin forță a regimului constituțional.
 
Experții consideră că în acest caz nu totul este atît de simplu precum spun organele de drept. În opinia lor, retorica și activitatea organelor de drept seamănă foarte mult cu niște manevre de distragere a atenției de la problemele acute ale Moldovei și de influențare a simpatiilor politice ale electoratului.
 
„Acțiunile organelor de drept amintesc de evenimentele din ajunul alegerilor parlamentare din 2014, menționează unul dintre experții noștri. În acea perioadă, organele de drept au anunțat că în cazul schimbării configurării politice a puterii după alegeri, în Moldova se așteaptă dezordini în masă și provocări de amploare. Astăzi, situația politică din țară este mai tensionată față de acum un an, de aceea sînt necesare scenarii mai eficiente”.
 
Deținuții politici
 
În 2015, justiția moldovenească s-a confruntat în repetate rînduri cu acuzații de executare a „comenzilor” politice și de motivația politică a arestărilor. Reținerea fostului deputat, liderului partidului „Casa noastră – Moldova”, Grigore Petrenco, și a șase adepți de-ai lui a generat un val de critici din partea structurilor internaționale și europene, a politicienilor din diferite țări, care au cerut eliberarea imediată a lor.
 
„Grupul Petrenco” a fost reținut pe 6 septembrie 2015, în cadrul acțiunii de protest lîngă Procuratura Generală, după ce între forțele de ordine și protestatari a avut loc o altercație. Deținuții sînt acuzați de organizarea dezordinilor în masă, pentru care Codul penal prevede pînă la opt ani de închisoare. Apărarea spune că acesta a fost un protest pașnic față de regimul oligarhic de la guvernare.
 
Judecătoria sectorului Buiucani a prelungit în repetate rînduri termenul de arest preventiv pentru figuranții dosarului penal, ultima dată – în decembrie, încă cu 90 de zile, adică pînă în martie 2016. Săptămîna aceasta, Curtea de Apel Chișinău a menținut această hotărîre în vigoare, examinînd recursul în ședință închisă. Următoarea ședință de judecată este stabilită pentru 18 ianuarie.
        
Cerințele de eliberare a deținuților politici au răsunat din partea deputaților Parlamentului European și a altor funcționari europeni. Un șir de vizite în Moldova au fost efectuate în legătură cu acest subiect. În cadrul sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), 32 de deputați din toate fracțiunile APCE, ce reprezintă 20 de țări, au semnat o declarație privind „cazul Petrenco”, în care au cerut autorităților Moldovei să elibereze toți deținuții politici.
 
O declarație similară a fost semnată de 20 de membri ai APCE din 14 țări, în ianuarie 2015, față de activiștii Mihail Amerberg și Pavel Grigorciuc, precum și a adepților partidului lui Renato Usatîi „Patria” Nicolae Țîpovici și Corneliu Moraru. Aceștia sînt numiți primii deținuți politici din Moldova.
 
Acești activiști au fost acuzați inițial de tentativă de destabilizare a situației din țară și acapararea forțată a puterii, prin organizarea la Chișinău, după alegerile parlamentare din noiembrie 2014, a unui așa-zis „Maidan”. Apoi acțiunile lor, au primit o altă calificare. Adepții lui Renato Usatîi au fost acuzați de apeluri la deturnarea regimului constituțional și la dezordini în masă.
 
Ulterior, după un termen îndelungat de arest, ei au fost transferați, în perioade diferite, în arest la domiciliu. În prezent, Amerberg și Grigorciuc se află în arest printre alți membri ai „grupului Petrenco”.
 
Apropo, în unul dintre mesajele sale către opinia publică, transmis prin avocatul său, ex-premierul Vlad Filat, de asemenea, și-a atribuit statutul de deținut politic, făcînd o comparație cu activiștii „grupului Petrenco”. În opinia lui, dosarul penal și arestarea lui sînt elemente ale unui spectacol politic.