„Noile” partide de dreapta

Foto: noi.md

Xenia Florea

Politologii consideră că reformatarea eșichierului politic de dreapta din Moldova va dura 2-3 luni. Pînă atunci, potrivit autorilor și animatorilor noilor proiecte politice de pe acest segment, în republica va trebui lansat un nou proces electoral.

Miza proiectului de reformatare a eșichierului de dreapta sînt alegerile anticipate, în urma cărora Moldova ar trebui să-i înlăture pe actualii actori politici, dar să mențină cursul prooccidental. Precum a declarat analistul politic Igor Boțan, dacă acum vor avea loc alegeri anticipate, „atunci ar putea avea loc o explozie de entuziasm din partea alegătorilor”. În cazul unor alegeri parlamentare ordinare în 2018, electoratul nu va avea suficient entuziasm: „Exploziile de aceea și sînt explozii, că se sting foarte repede”.

Partidul DA

În ultimele zile ale anului 2015, Platforma Civică „Demnitate și adevăr”, care a decis să devină partid, a depus documentele la Ministerul Justiției pentru reînregistrare. Ministerul Justiției trebuie să schimbe denumirea partidului (DA, în procesul de formare a partidului, a beneficiat de serviciile formațiunii politice existente „Forța Poporului”, în frunte cu politologul Nicolae Chirtoacă), să introducă modificări în organele de conducere și să schimbe simbolul politic.

Potrivit vicepreședintelui Platformei Alexandru Slusari, juriștii de la „Demnitate și Adevăr” au pregătit minuțios toate documentele, au verificat fiecare literă, însă, ținînd cont de faptul cine conduce Ministerul Justiției, membrii DA sînt gata de orice surprize.

„Luînd în considerare precedentele și faptul că Platforma DA și popularitatea ei în creștere sînt extrem de incomode pentru conducerea Partidului Democrat, cred că totul e posibil”, a declarat Alexandru Slusari pentru NOI.md. Iar președintele DA, Andrei Năstase, în ajunul Revelionului, a declarat că, potrivit informațiilor de care dispune, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, deja a primit „anumite comenzi politice”.

DA a depus documentele la Ministerul Justiției pe 21-22 decembrie. Potrivit legislației, pentru examinarea documentelor este oferit un termen de 30 de zile. Așa că pînă la 21-22 ianuarie va fi clar ce poziție va ocupa Ministerul Justiției în cazul înregistrării noului partid de dreapta.

Renato Usatîi, care după problemele cu înregistrarea noului său partid la fel a apelat la serviciile unei formațiuni politice existente, a avut nevoie de aproape un an pentru înregistrare și litigii. Și proiectul lui Iurie Leancă a întîmpinat piedici juridice la înregistrare. În iulie 2015, ex-premierul spunea: „Divergențele cu Ministerul Justiției încă nu au fost depășite. Cineva mi-a șoptit că cel mai mare șef a dat ordin să ne creeze probleme. Și nu este vorba de miniștri sau de șeful statului”.

În principiu, anumite probleme cu Ministerul Justiției, pe fundalul pregătirii de alegerile anticipate, chiar sînt în avantajul Platformei DA. Această confruntare îi va spori ratingurile, care, conform diferitor estimări, oscilează între 12% și 20%, și îi va atrage pe „neofiți”.

„Forța Poporului” a lui Nicolae Chirtoacă număra aproximativ 6 mii de membri, însă, după eșecul din alegerile parlamentare din 2014 (0,73% din voturi), rîndurile formațiunii s-au rărit. După simbioza „Forței Poporului” cu Platforma DA, în partid s-a produs un „reflux”: în prezent aceasta are circa 6-6,5 mii de membri. După reînregistrare, care ar putea fi însoțită de scandal, acest număr ar putea crește exponențial.

Pentru cazul în care Ministerul Justiției va începe să se poarte bizar, Platforma DA, precum a spus Alexandru Slusari, a pregătit anumite „planuri de rezervă”. Reprezentanții partidului preferă să nu vorbească despre acestea, însă experții politici deja lansează presupuneri.

Una dintre variantele posibile în cazul alegerilor anticipate este legătura cu PLDM. Însă pentru Platforma DA nu are sens să meargă pe listele PLDM. Ținînd cont de ratingurile curente, „Demnitate și Adevăr” este lider (12-20%), iar PLDM – outsider (2-2,5%), iar o listă electorală comună va fi depusă la CEC din partea PLDM.

De aceea, cea mai probabilă variantă de cooperare a acestor două formațiuni politice este crearea unui bloc electoral. Avînd în vedere ratingurile actuale ale Platformei DA, ambelor partide nu le va fi greu să depășească pragul de 9%, stabilit pentru blocurile electorale din două partide.

“Pas” cu Maia Sandu

Dacă în lipsa membrilor carismatici, Platforma DA este un actor de echipă, atunci noul proiect politic al ex-ministrului Educației Maia Sandu se bazează pe liderul acestuia. Precum a menționat Igor Boțan, „figura Maiei Sandu este foarte atractivă pentru o parte considerabilă a electoratului moldovenesc”.

Începînd cu săptămîna aceasta, proiectul politic al ex-ministrului educației trece la faza practică a construcției partidului. Grupul de inițiativă a viitorului partid PAS – „Partidul Acțiune și Solidaritate” începe colectarea semnăturilor necesare pentru înregistrarea formațiunii.

Despre faptul că Maia Sandu intenționează să creeze un nou partid proeuropean pentru prima dată a anunțat, în septembrie anul trecut, președintele „Partidului Nostru”, Renato Usatîi. Atunci el a declarat că există un proiect de creare a unui nou partid de dreapta, condus de Maia Sandu, iar pentru realizarea acestuia sînt selectate persoane – „conducători, angajați ai ministerelor, ai structurilor comerciale, cetățeni absolut nepătați”. Însă în acest proiect nu au fost invitați liderii Platformei DA, care contau pe faptul că anume ei vor fi alternativa actualei puteri.

Pe atunci, Maia Sandu era membru al Consiliului Marii Adunări Naționale, ales în cadrul protestelor în masă, desfășurate sub egida Platformei DA, și mulți considerau că viitorul politic al fostului șef de la Educație va fi legat anume de „Demnitate și Adevăr”.

Afirmațiile lui Renato Usatîi s-au confirmat în ajunul Revelionului: pe 23 decembrie, Maia Sandu și-a anunțat intenția de a crea un nou partid proeuropean, pentru a schimba, precum a declarat ea, „actuala clasă politică și a salva puținul ce ne-a rămas”. Noua formațiune se va numi Partidul Acțiune și Solidaritate. Pe scurt – PAS. Potrivit Maiei Sandu, denumirea a fost aleasă în cadrul ședinței grupului de inițiativă.

Fostul ministrul adjunct al afacerilor externe Valeriu Ostalep este convins că acronimul PAS nu a apărut spontan și nici în urma unui brainstorming al membrilor grupului de inițiativă al doamnei Sandu. El susține că aceasta este o inițiativă din exterior, iar cu proiectul politic al Maiei Sandu colaborează activ specialiștii în tehnologii politice de peste hotare.

Despre aceasta vorbește, inclusiv, și creșterea rapidă a ratingurilor Maiei Sandu, care practic nu s-a manifestat în nici un fel în ultimele luni, cu ajutorul serviciilor sociologice sau ONG-urilor finanțate de partenerii occidentali.

Astfel, Maia Sandu s-a plasat în topul încrederii în politicieni (43%) și în cel al candidaților la funcția de premier (12%), potrivit versiunii Institutului Național Democratic pentru probleme internaționale. Precum și a devenit cel mai influent politician al anului 2015, potrivit versiunii Institutului de analize politice și consulting „Politicon” al lui Anatol Țăranu.

Ion Sturza

Ion Sturza este încă un pretendent la rolul de lider de „generație nouă” al eșichierului de dreapta. Însă experții au rezerve în privința pronosticurilor de modificare a statutului lui Sturza dintr-un „comentator activ pe rețelele de socializare” într-un „politican activ”. Prea controversate sînt declarațiile lui.

Pe 30 decembrie, Ion Sturza și-a anunțat intenția de a crea o forță politică alternativă, care, precum a spus el, va propune o nouă echipă și o nouă formă de guvernare, din care vor face parte „oameni onești, care nu s-au ocupat de politică”. Pe 4 ianuarie, după eșecul din Parlament, ex-candidatul la funcția de premier a declarat că va reveni la viața privată. Apoi planurile lui s-au schimbat din nou.

Se spune că Ion Sturza are o intuiție bună și că apare acolo unde există perspectivă. În 2014, contrar așteptărilor, Sturza a refuzat să devină lider al Partidului Liberal Reformator. Și bine a făcut. Acest proiect politic nu a existat mult timp.

De data aceasta, zvonurile insistente îl promovau pe Ion Sturza drept lider al Partidului Liberal Democrat, în locul lui Vladimir Filat, care s-a compromis. Se presupunea că reformatorul și europeanul Sturza va „asana” PLDM și îi va restabili imaginea șifonată în urma scandalurilor de corupție și a cooperării cu Vladimir Plahotniuc.

Însă după sciziunea „ideologică” din cadrul fracțiunii PLDM în legătură cu intenția „grupului celor 7” de a vota pentru noul guvern, precum și cu perspectiva trecerii în sciziune „politică”, Ion Sturza ar trebui din nou să-și asculte intuiția.

Unii experți nu exclud faptul că, în cele din urmă, ex-premierul va prefera rolul de „vedetă invitată” pe lista electorală a unui partid de dreapta sau de centru-dreapta.

PPEM al lui Iurie Leancă

Partidul Popular European al lui Iurie Leancă este, deocamdată singurul reprezentant al „noilor” partide de dreapta, ambalat politic și juridic. Și singura formațiune politică proeuropeană de alternativă, care a reușit să simtă pe propria piele atît „explozia entuziasmului”, cît și stingerea acestuia în condițiile unei sumbre realități politice.

Iurie Leancă și-a creat partidul pe valul nemulțumirii de politica conciliabilă a PLDM după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. „Acum, țara este guvernată de un grup de interese – o construcție politică fără perspectivă. Partidul nostru va fi unul european, menit să substituie vacuumul apărut în locul PLDM-ului și să le ofere oamenilor speranța că nu totul este pierdut”, a anunțat Leancă după lansarea noului său proiect politic.

Fiind „singura” alternativă pe eșichierul de dreapta, în cadrul sondajelor de opinie din primăvara anului trecut, PPEM acumula 8,4-8,9%. Potrivit sondajului din luna mai a CBS-AXA, în cazul alegerilor anticipate, Partidul Popular European ar putea obține 14 mandate, ținînd cont de voturile respondenților deciși. Însă partidul lui Iurie Leancă nu a reușit să obțină o creștere constantă.

În primul rînd, PPEM a început să fie percepută treptat ca un aliat al Partidului Democrat. În al doilea rînd, în a doua jumătate a anului 2015, pe eșichierul de dreapta au apărut noi poluri de atracție, mai agresive decît echipa diplomaților-teoreticieni. Și ratingurile PPEM au început să scadă, coborînd pînă la 7% față de pragul de trecere de 6%.

„Aurul” partidelor

O particularitate caracteristică practic pentru toate partidele ce se poziționează drept alternativă proeuropeană este altruismul mimat. Acesta a devenit aproape un trend: afișarea sărăciei lor în comparație cu partidele hoțești de la putere.

Anunțînd cu un an în urmă ieșirea din PLDM și lansarea noului proiect politic, Iurie Leancă a declarat că nu are bani pentru crearea noului partid și că contează pe sprijinul electoratului nu doar în plan politic, dar și financiar.

„Bani nu am găsit, dar nici nu am căutat. Noi nu avem mulți bani sau oligarhi. Vom încerca să venim cu inovații care nu necesită mulți bani”, sînt deja declarațiile Maiei Sandu în decembrie 2015. Iar Platforma DA acum îi roagă pe cei care „sînt cu sufletul aproape de mișcarea pentru eliberarea țării de regimul oligarhic” să doneze mijloace pentru organizarea unui referendum republican privind alegerea directă a președintelui, reducerea numărului de deputați și retragerea imunității lor parlamentare.

Analistul politic Igor Boțan consideră că, din cauza problemelor financiare, noile proiecte politice de dreapta vor întîmpina dificultăți în activitatea în teritoriu. „E foarte greu să găsești oameni cumsecade într-o provincie săracă”, susține el. Cu atît mai mult cu cît „populația noastră este afectată de monetizarea politicii. Aceasta a început în 2005, iar în ultimii zece ani oamenii au fost foarte mult influențați de plățile pentru activitatea lor politică”.

Directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice şi Securitate, Valeriu Ostalep, este convins că situaţia financiară a așa-ziselor partide de alternativă proeuropeană nu e chiar atît de proastă, precum încearcă să o prezinte liderii lor. Iar plîngerile lor privind lipsa banilor este mai degrabă un joc pentru public.

„Eu consider ipocrită situația cînd unii politicieni ies cu fețe palide și spun că nu au bani și că nici nu au nevoie, în timp ce banii deja au venit. Oare Maia Sandu nu a primit suficiente mijloace financiare de la unul dintre fondurile occidentale? Sau întrebați-l pe domnul Leancă despre finanțarea Institutului lui de politici și reforme europene”.

Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE), creat de Iurie Leancă în luna mai 2015, ținînd cont de numărul meselor rotunde organizate în această perioadă (de la examinarea problemelor securității naționale pînă la „consolidarea societății incluzive”) și a cercetărilor (în august anul trecut, IPRE în colaborare cu Ambasada Slovaciei, de exemplu, a lansat proiectul de monitorizare a implementării Acordului de asociere cu UE), este un consumator activ de granturi. În cadrul IPRE sînt implicați mulți susținători ai lui Leancă: Oazu Nantoi, Victor Lutenco, Iulian Groza, Vlad Culminschi (directorul Institutului) etc.

„Fățărnicia, în general, este una dintre particularitățile activității politice din țara noastră, deoarece noi toți știm sau presupunem cu ce scop toți se rup la putere, cu ce se ocupă și cum pleacă de acolo”, a declarat Valeriu Ostalep pentru NOI.md.

Auditoriul-țintă

În opinia lui Igor Boțan, noile proiecte politice de pe eșichierul de dreapta sînt orientate spre anumite segmente electorale și auditorii-țintă: „De aceea eu nu cred că crearea coalițiilor preelectorale pe eșichierul de dreapta este cea mai bună metodă, pentru ei ar fi mai bine să meargă în alegeri cu 2-3 proiecte”.

Auditoriile-țintă ale proiectului Maiei Sandu sînt intelectualii de dreapta. Una dintre sarcinile lui este preluarea electoratului liberalilor. De aceea, din partea PAS, care în principiu încă nu există, deja a fost lansat un mesaj clar, utilizat anterior de Partidul Liberal: unirea Moldovei cu România implică un șir de avantaje. Mai ales, în plan economic.

Platforma DA este atractivă pentru adepții unor acțiuni mai hotărîte. Iar auditoriul-țintă al partidului lui Iurie Leancă este centrul politic și dreapta moderată.

Însă „noile” partide de dreapta nu au timp pentru acțiuni cumpătate. Sau alegeri anticipate și o lansare alertă, sau mișcarea de protest se va reduce la zero. Așa că după toamna fierbinte din 2015 am putea avea o primăvară fierbinte în 2016. Noii „proeuropeni” vor încerca să-și realizeze scenariul politic, iar vechii proeuropeni îi vor împiedica.