Bogdan Țîrdea: Bătălia PCRM-CPE. Scorul la moment 5:7

Foto : inprofunzime.md

Începînd cu anul 2009, cînd s-a format AIE, a demarat o adevarată luptă pe viață și pe moarte între aceste doua forțe politice. Daca PCRM își punea drept scop revenirea la putere cu orice preț, atunci AIE era decis să distrugă PCRM, pentru a se mentine la putere.

Astfel, ambele tabere si-au aplecat lovituri dureroase, adesea sub centura. Unele din acestea, cu riscul de a omite multe altele, le voi trece in revista, pentru a vedea, ce va urma.

1. In urma alegerilor repetate ale şefului statului din 7 decembrie 2009, Marian Lupu, liderul PDM nu a acumulat 61 de voturi, ceea ce inseamna ca Preşedintele Republicii Moldova nu a fost ales. PCRM obtine prima victorie (1:0).

2. Referendumul AIE pentru modificarea constitutiei privind alegerea presedintelui prin vot direct esueaza. PCRM obtine cistig de cauza. (2:0).

3. Alegerile din noiembrie 2010. Cistiga AIE, care obtine 59 mandate. PCRM obtine 39% (42 mandate) si esueaza formarea aliantei de centru-stinga. (2:1).

4. Alegerile locale din 2011. PCRM obtine 37% in consiliile locale, dar are doar 200 de primarii. PLDM-apr.350. Dodon cistiga in fata lui Chirtoaca in capitala, lucru confirmat de Comisia electorala din Chisinau, dar Alianta practic ii fura victoria. PCRM refuza la proteste, cedind in fata AIE (2:2).

5. Marsurile sociale din 2011-2012 – au un final trist pentru PCRM. La 16 martie 2012 AIE il alege pe Timofti la functia de presedinte, depasind limitele constitutionale de 2 luni prevazute pentru aceasta procedura. Curtea Constitutionala valideaza alegerile. PCRM nu se decide la actiuni de forta, gen asaltul parlamentului, blocarea tribunei, dezorganizarea procedurii de vot, etc. Or, astfel de idei circulau printre liderii partidului. La fel se inabusa si actiunile Comitetului pentru Apararea Democratiei si Constitutiei, care se scindeaza; A.Tulbure a parasit organizatia. (2:3).

6. 4 noiembrie 2011- iesirea grupului Dodon din PCRM. La 7 iunie 2012 grupul Misin paraseste fractiunea in ajunul Congresului PCRM, pozitionat ca un «Сongres al Victoriei». La 7 decembrie 2012 S.Sirbu pleaca din PCRM, aderind la PD. La 16 octombrie 2013, Ruslan Popa paraseste Congresul Civic, creindu-si Uniunea Civica pentru Democraţie Directa. (2:4)

7. Demisia Procurorului General Zubco la 21 ianuarie si a lui Plahotniuc la 15 februarie 2013 (3:4).
8. Demisia guvernului Filat la 5 martie 2013, prin votul PCRM, PD, PSRM (4:4)

9. Demisia lui Marian Lupu la 25 aprilie 2013. Lupu a fost demis cu un numar impunator de 76 de voturi, fiind suficiente 67. (5:4).

10. Negocierile privind dizolvarea parlamentului se prabusesc (mai 2013). Guvernul Leanca este votat la 30 mai 2013, ceea ce duce la resetarea AIE si formarea CPE (5:5).

11. La 17 octombrie, motiunea de cenzura a PCRM privind coruptia guvernului Leanca esueaza. (5:6).

12. La 22 octombrie, a doua motiune de cenzura a PCRM privind tradarea intereselor nationale si refuzul de regiunea Transnistreana nu trece in legislativ (5:7).

Deci, la moment, scorul este 5:7, in favoarea AIE-CPE. Pur formal si cantitativ, CPE are un usor avantaj pe teren. Dar jocul continua. Respectiv, scorul poate fi inversat. Totul depinde de taria de caracter a jucatorilor implicati si de exactitatea calculelor staff-urilor tehnice.