Prezumpţia integrităţii

Foto: howtoplaza.com

Victor SURUGIU

În Parlament a fost expediat spre examinare proiectul Legii cu privire la testarea integrităţii profesionale. Sub indicenţa acesteia cad judecătorii, angajaţii organelor de drept şi altor instituţii. Aceştia vor fi supuşi provocărilor, vor fi supuşi testului la poligraf şi testelor de compatibilitate psihologică cu funcţia deţinută. În opinia experţilor, pentru majoritatea celor vizaţi, riscul de a fi prinşi cu acţiuni de corupţie este aproape nul.

Slujitorii lui Themis nu au dreptul să aibă contacte cu părţile în proces în afara şedinţelor de judecată. Candidaţii la funcţiile de judecător vor fi testaţi în prealabil cu poligraful, iar corespunderea patrimoniului real cu veniturile declarate va fi verificată înainte de intrarea în funcţie, cu implicarea serviciilor speciale. Totodată, se presupune majorarea termenului de detenţie pentru luarea de mită de către judecător şi majorarea amenzilor pentru încercarea de a mitui un angajat al sistemlui judecătoresc de către participanţii la litigii. Pentru cetăţeni amenzile ar putea constitui 200 de mii de lei, iar pentru întreprinderi şi organizaţii – 400 de mii de lei.

Şi angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie vor fi verificaţi periodic. Se prevede că aceştia se vor afla permanent sub supravegherea unei subdiviziuni specializate a CNA, precum şi de Serviciul de Informaţii şi Securitate. Testarea integrităţii profesionale va avea loc sub controlul Procuraturii Generale. Pretendenţii care au trecut concursul, vor obţine funcţia doar în cazul în care vor fi de acord să fie supuşi, de-a lungul întregii lor activităţi, unul control de integritatea profesională, inclusiv şi testului la poligraf.

Aceste noi reguli se referă şi la procurori, angajaţii afacerilor interne, vameşi şi reprezentanţii altor departamente. Ei vor trebui să treacă testul cu poligraful la angajare, precum şi în cadrul controalelor periodice.

Testarea va deveni obligatorie în procesul de angajare, iar refuzul de a trece testul va fi egal cu excluderea candidaturii respective. Angajaţii care au fost deja confirmaţi în funcţie, în unele cazuri, ar putea evita aceste controale, dar acest lucru îi va lipsi de posibilitatea de avansare în carieră.

În calitate de ajutor, echipamentul pentru testare a fost oferit MAI, CNA, SIS. În procesul verificării în încăpere se pot afla doar specialistul-poligraf, asistentul şi, după caz, translatorul. Publicarea rezultatelor testării se va face doar cu acordul persoanei testate, cu excepţia cîtorva cazuri. Materialele testului vor fi tipărite şi expediate pentru păstrare în arhivă timp de trei ani. Totodată, reformatorii au păstrat în Codul penal regula, potrivit căreia materialele controlului la detectorul de minciuni nu pot servi drept probe în judecată.

Potrivit autorilor modificărilor legislative, noile prevederi permit organizarea unor provocări, în limita legii. Cu ajutorul acestora va fi verificat comportamentul angajaţilor în diferite situaţii, inclusiv în cazul oferirii de mită sau altor beneficii ilegale. De asemenea, este vorba despre introducerea procedurilor de verificare a onestităţii, monitorizării modului de viaţă şi organizarea unor teste psihologice.

„Noile reguli ce se referă la testarea integrităţii, cel mai probail, fără multe tergiversări, vor fi aprobate de parlament, - menţionează unul dintre experţii noştri. – Or este vorba de implementarea Strategiei de reformare a justiţiei, sau, altfel spus, despre obligaţiile faţă de partenerii europeni. Ideea este bună, deoarece integritatea presupune, pe de o parte, lipsa corupţiei, îndeplinirea obligaţiilor de serviciu fără o remunerare sau motivare neoficială, iar pe de altă parte – deschidere, transparenţă, o calitate impecabilă a lucrului efectuat. Logica aplicării acestor metode constă în sporirea responsabilităţii angajaţilor prin conştientizarea riscului de a fi prins în flagrant.

Întrebarea este – ce folos vor aduce aceste modicări şi vor fi oare aplicate în realitate. Este mare probabilitatea că în practică, aceste reguli nu vor funcţiona, cel puţin, nu la capacitatea maximă. În legislaţie sînt un şir de lacune, ce permit neutilizarea testării sau ignorarea rezultatelor acesteia. Chiar şi faţă de judecători, tastul la poligraf nu poate deveni o probă incontestabilă şi să devină temei pentru tragerea la răspundere. În ceea ce priveşte luarea de mită, există scheme verificate cu anii, care sînt utilizate în interiorul sistemului. Pe de o parte, acestea reduc riscurile de a fi prins în flagrant, iar pe de alta – reduce la zero posibilitatea unei provocări.

Sau să luăm, de exemplu, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie, care în prima variantă permitea demiterea şefului instituţiei la obţinerea unui rezultat negativ al testului de integritate. Însă, ulterior, coaliţia de guvernare a introdus modificări, ce nu permit deja demiterea directorului din acest motiv. Reiese că în Moldova, faţă de unele persoane este aplicată prezumpţia integrităţii. Din lege au fost excluse orice referiri la posibilitatea supunerii directorului CNA testării integrităţii profesionale, rezultatele căreia urmau a fi transmise comisie parlamentare de profil. În competenţele acesteia mai intra şi luarea deciziei privind existenţa temeiurilor pentru demiterea din funcţie a acestuia”.