Imprimaţi
 |
| Foto: noi.md |
O perioadă îndelungată în Moldova nu a putut fi stabilită politica financiară a statului în domeniul acordării ajutorului de stat. Ideea intensificării luptei împotriva cartelurilor era lansată concomitent cu încercările de a reduce influenţa asupra creării mediului concurenţial. Uniunea Europeană şi alţi parteneri de dezvoltare insistau ca noul mecanism să înceapă a funcţiona în anul curent. În consecinţă, legislaţia a fost elaborată în grabă şi conţine multe lacune pentru doritorii de a-şi dezvolta afacerile cu ajutorul finanţării de stat.
Legea cu privire la ajutorul de stat a intrat în vigoare la 16 august 2013. Pentru actualizarea legislaţei şi sistematizarea subvenţiilor de stat deja acordate a fost nevoie de o perioadă îndelungată de tranziţie. Noile reguli se răsfrîng asupra tuturor sectoarelor economiei, cu excepţia agriculturii. Ajutorul de stat este destinat pentru susţinerea unui mediu concurenţial optim. Competenţele-cheie în domeniu au fost delegate Consiliului Concurenţei, care deschide accesul spre finanţe, verifică modul de utilizare a lor şi ţine rapoarte în faţa autorităţilor. În majoritatea cazurilor, finanţarea este posibilă doar cu acordul acestei instituţii.
Sub noţiunea de ajutor de stat cade orice susţinere din resursele bugetare, dacă ea este acordată selectiv şi îi asigură beneficiarului un avantaj economic, ce nu poate fi obţinut în condiţii normale de piaţă. Dacă un întreprinzător, ce se ocupă cu exportul, a primit pe parcursul a trei ani cel mult 2 mil. de lei, atunci acest ajutor se consideră nesemnificativ, fapt ce este menţionat printr-o decizie specială a Consiluliu Concurenţei.
Ajutorul poate fi acordat de orice organ al puterii centrale sau locale, precum şi orice persoană juridică, ce gestionează resursele bugetare. Însă dacă un asemenea ajutor nu este coordonat cu Consiliul, atunci acesta va fi considerat ilegal. În calitate de beneficiar poate fi orice persoană independentă, ce practică activitatea economică.
Ajutorul de stat este acordat prin transmiterea proprietăţii publice sau a mijloacelor băneşti, precum şi prin renunţarea de către stat la anumite venituri. Ajutor se consideră subvenţiile şi subsidiile, anularea sau acceptarea unor datorii, acordarea unor împrumuturi şi garanţii facilitare, reducerea preţurilor la livrarea unor mărfuri şi servicii, la transmiterea unor imobile. De regulă, nu se consideră ajutor de stat acordarea banilor din partea Băncii Naţionale.
Legea prevede o procedură specială de înştiinţare a Consiliului Concurenţei şi aprobare a ajutorului de stat. Instituţia trebuie să ia o decizie timp de 45 de zile. În cazul unor încălcări, termenul de investigaţie se limitează la 4 luni. Dacă membrii Consilului Concurenţei vor considera că ajutorul este ilegal, atunci ei pot sista acordarea lui. Totodată, a fost stabilit termenul maxim, în care pot fi luate măsuri faţă de contravenienţi şi de a cere compensaţii – şase ani.
Pe parcursul ultimelor săptămîni, Consilul a aprobat o serie de regulamente, ce reglementează distribuirea ajutorului de stat în diverse domenii. O parte considerabilă a ajutorului de stat este destinată lichidării devierilor serioase în economie. Este vorba despre situaţiile de criză, legate de dificultăţile activităţii financiare şi de dezechilibrul economic. Autorităţile încearcă să înlăture decalajele dintre producere şi consum, cerere şi ofertă, în special, dacă ele au o inluenţă directă asupra formării preţurilor în ţară. Intervenţia este permisă doar în cazurile în care aceasta nu afectează mediul concurenţial. Beneficiarii acestul ajutor pot deveni băncile şi întreprinderile din sectorul real al economiei, în funcţie de importanţa lor în sistem.
Printre alte direcţii ale ajutorului de stat se numără: crearea ÎMM-urilor de către femei. Astfel, de ajutorul de stat pot beneficia o doamnă sau mai multe doamne ce deţin cel puţin 51% din capital sau sînt înregistrate ca proprietare ale companiei. Susţinerea este posibilă dacă întreprinderea este gestionată de către o femeie. Este vorba, în special, de acoperirea parţială a cheltuielilor de lansare a afacerii, achitarea dobănzilor la creditele externe, achitarea serviciilor comunale, a unei părţi de impozite şi cheltuieli de administrare, a remunerării muncii personalului. Suma maximă este de 3 mil. de lei pentru o întreprindere, dar nu mai mult de 1 mil. de lei pe an. Totodată, din cauza numărului mare de formalităţi şi restricţii este foarte greu să beneficiezi de un asemenea ajutor.
Regulile speciale sînt aplicate la acordarea ajutorului de stat pentru dezvoltarea regională şi crearea locurilor de muncă, preucm şi pentru subiecţii ce acordă servicii de importanţă general economică. În anul viitor, în Moldova va fi implementat Registrul ajutorului de stat. În acest sistem informaţional vor fi incluse toate măsurile de susţinere de stat. Consiliul Concurenţei planifică să introducă toată informaţia acumulată în ultimii doi ani.
„În multe cazuri, criteriile de acordare a ajutorului de stat sînt foarte neclare, - menţionează unul dintre experţii noştri. – Consiliul Concurenţei decide singur cît de importantă pentru economie este o întreprindere sau alta, ce ajutor poate fi acordat şi în ce volum. Legea stimulează, într-o măsură oarecare, abordarea selectivă, deoarece permite în unele cazuri acordarea ajutorului de stat în condiţii mult mai favorabile. Nu există şi o percepţie clară care trebuie să fie raportul dintre mijloacele proprii ale beneficiarului şi resursele bugetare.
În consecinţă, avem un risc sporit al deformării concurenţei: întreprinderiel susţinute vor începe să promoveze o strategie comercială agresivă şi vor încerca să-şi extindă domeniul de activitate. Totodată, în unele cazuri, ajutorul de stat ar putea fi utilizat, de facto, în detrimentul concurenţilor, care nu au acces la el, deşi acest lucru este interzis prin lege. În realitate, mecanismele de acordare a ajutorului de stat riscă să se transforme într-o „treucă” pentru persoanele implicate”.