Lovitură de stat în stil găgăuz

Foto: gagauzinfo.md

Xenia Florea

„Putem constata că tentativa de demitere a başcanului s-a transformat într-o tentativă de lovitură de stat în autonomie, care a fost contracarată de către angajaţii organelor de drept. În prezent, eu continuu să exercit funcţiile de başcan al Găgăuziei, conform legislaţiei”, a declarat başcanul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, ca răspuns la încercarea deputaţilor Adunării Populare de a-l demite din funcţie. Acum, autonomia seamănă cu un ştiubei iritat. Analiştii politici nu au dubii – conducerea Partidului Democrat va încerca să-şi ducă intenţia pînă la capăt şi să organizeze un referendum privind demiterea başcanului Găgăuziei.

Vineri, 15 noiembrie, Adunarea Populară din autonomia găgăuză, exprimîndu-și votul de neîncredere, a demis Comitetul Executiv al Găgăuziei, condus de Mihail Formuzal. Pentru această decizie au votat 25 de deputaţi, iar cinci s-au pronunţat împotriva. În principiu, Mihail Formuzal singur i-a oferit Adunării Populare toate pîrghiile, atunci cînd cu o săptămînă în urmă a chemat Adunarea Populară să exprime vot de neîncredere Executivului.

Başcanul Găgăuziei nu avea altă ieşire: el a fost impus să facă acest pas. Pe 10 iulie, după lungi negocieri, a fost aprobată noua componenţă a Comitetului Executiv, care a fost numit „Executivul consilierii populare”. Din acesta fac parte reprezentanţii diferitelor formaţiuni social-politice din regiune. O perioadă îndelugtată, başcanul şi deputaţii găgăuzi nu puteau conveni în privinţa componenţei Comitetului Executiv şi chiar după crearea lui, divergenţele nu au dispărut. Iniţial, mărul discordiei l-au constituit modificările la Legea cu privire la bugetul autonomiei pentru anul 2013, pe care başcanul a refuzat să o semneze, precum şi acuzaţiile de admitere a încălcărilor la distribuirea ajutorului umanitar din Rusia. Apoi, o parte dintre conducătorii direcţiilor de profil din Comitetul Executiv, ce reprezintă Partidul Democrat, criticînd modul de guvernare a lui Formuzal, au anunţat că sînt gata să demisioneze, deoarece nu doresc să lucreze împreună cu başcanul.

Mihail Formuzal a declarat imediat că „acestea sînt nişte acţiuni în lanţ ale PDM-lui de destabilizare a situaţiei în Găgăuzia” şi a cerut Adunării Populare să exprime vot de neîncredere actualei componenţe a Comitetului Executiv. În cele din urmă, la şedinţa din 15 noiembrie, Adunarea Populară a demis Executivul regiunii. Însă pentru moţiunea de cenzură împotriva lui Formuzal, Adunarea Populară nu a avut puteri. Dacă pentru exprimarea votului de neîncredere pentru Consiliul Executiv au votat 25 de deputaţi din cei 30 prezenţi, atunci la votul secret pentru înlăturarea başcanului de la putere au participat doar 20, dintre care pentru demisia lui au votat 19. Potrivit articolului 14 al Legii cu privire la statutul special al autonomiei găgăuze, decizia privind demisia din funcţie a başcanului este aprobată de două treimi dintre deputaţii Adunării Populare. Adică, de cel puţin 24 din 35 din deputaţii găgăuzi. După aceasta, urmează a fi organizat un referendum, în cadrul căruia 50% + 1 din alegătorii din regiune trebuie să voteze pentru demiterea başcanului.

Totodată, oponenţii lui Formuzal insistă asupra faptului că toate procedurile au fost respectate. În funcţia de başcan interimar a fost numită şeful direcţiei juridice, Irina Zelenscaia, iar preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a cerut organizarea timp de 30 de zile a unui referendum privind exprimarea votului de neîncredere faţă de Mihail Formuzal. Dacă locuitorii autonomiei vor spune că Formuzal trebuie să plece, atunci în Găgăuzia vor fi organizate alegeri anticipate pentru alegerea conducătorului autonomiei. În caz contrar, Mihail Formuzal îşi va ocupa din nou postul.

Însuşi Mihail Formuzal nu este de acord cu această abordare şi a refuzat categoric să părăsească postul, la fel ca şi cabinetul. Deşi un grup de deputaţi, conduşi de preşedintele raionului Vulcăneşti, a încercat să-l scoată de acolo. Ei au urcat la etajul trei cu intenţia de a elibera „spaţiul ocupat ilegal”. Însă angajaţii poliţiei i-au împiedicat pe „cetăţenii revoltaţi”.

Vineri seara, prin autonomie circulau zvonuri, precum că fostul luptător Nicolai Dudoglo îşi adună „sportivii săi”, iar Formuzal îşi mobilizează susţinătorii. Însă, slavă Domnului, nu s-a ajuns la confruntări. Politologii nu au dubii – Partidul Democrat nu se va opri aici, dar va încerca să-şi ducă lucrul pînă la capăt, organizînd referendumul pentru demisia lui Formuzal, în pofida faptului că aceasta este o încălcare evidentă a prevederilor articolului Legii cu privire la statutul special al autonomiei găgăuze.

În opinia analistului politic, Igor Boţan, în plan regional, această tentativă a Adunării Populare de a-l demite pe başcan, este absolut alogică. „Mihail Formuzal mai are un an de mandat. După două mandate consecutive, el nu mai poate candida la postul de conducător al regiunii. Astfel, lider incontestabil în viitoarele alegeri ale başcanului va fi Nicolai Dudoglo. Însă actualul show politic i-ar putea slăbi poziţiile domnului Dudoglo şi ridica ratingul reprezentantului comuniştilor”.

În alegerile din decembrie 2010, Mihail Formuzal, Nicolai Dudoglo (atunci el a candidat în calitate de independent) şi Irina Vlah din partea PCRM, în turul întîi au acumulat aproximativ acelaşi număr de voturi – 37,19%, 31,84% şi 30,96%, respectiv. Aşa că din punct de vedere al acumulării punctelor pentru Dudoglo, ar fi fost mai raţional ca Formuzal să fie lăsat să-şi ducă mandatul pînă la capăt, consideră Igor Boţan. „Peste un an, Formuzal cu Partidul Regiunilor se va concentra la nivelul politic „central”şi va încerca să intre în Parlament, iar Dudoglo va obţine şansa să devină başcan. Dar acum ce va fi după acest show politic? În cazul în care va fi organizat referendumul privind demisia başcanului, comuniştii îl vor susţine pe Formuzal, iar el, plecînd peste un an, se poate adresa către toţi simpatizanţii lui să-l susţină pe reprezentantul PCRM”, susţine Igor Boţan.

Deşi, potrivit informaţiei noatre, „succesorul” lui Mihail Formuzal la postul de başcan există şi numele lui este bine cunoscut în Găgăuzia. Acesta este primul adjunct al başcanului Găgăuziei Valeri Ianioglo, care este concomitent şi vicepreşedintele Partidului Regiunilor. Aşa că este puţin probabil ca actualul başcan să-i cheme pe susţinătorii lui să voteze pentru candidatul PCRM. Doar dacă se va ajunge la turul doi, iar reprezentantul partidului său nu va trece în cel de-al doilea tur.

În opinia redactorului-şef ajunct al publicaţiei „Logos-Press”, Dmitri Kalak, singurul sens în operaţiunea iniţiată de majoritatea Adunării populare privind înlăturarea lui Mihail Formuzal din funcţie şi desfăşurarea referendumului privind demiterea lui este încercarea de a „schimba cu locurile alegerile parlamentare şi alegerile başcanului”.

„Cred că unor candidaţi la postul de şef al autonomiei, de exemplu, lui Nicolai Dudoglo, nu le convine ca alegerile başcanului să aibă loc după scrutinul parlamentar. Dudoglo este reprezentantul Partidului Democrat, iar dacă ţinem cont de ultimele sondaje de opinie închise, atunci această formaţiune ar putea să nu treacă în parlament. Sau să acceadă cu un număr minim de deputaţi. În aceste condiţii, Dudoglo se teme că ratingul slab al Partidului Democrat în alegerile parlamentare i-ar putea diminua şansele să devină lider al autonomiei. De aceea, el este interesat să ogranizeze alegeri anticipate ale başcanului”, a declarat Dmitri Kalak pentru Noi.md

Iar politologul Bogdan Ţîrdea consideră că conducerea PDM era preocupată mai puţin de problemele regionale, cînd a dat undă verde pentru operaţiunea specială de înlăturarea a lui Mihail Formuzal. Partidul Democrat are alt scop, susţine el – în ajunul alegerilor parlamentare să preia puterea, sau controlul asupra proceselor electorale în majortatea regiunilor din ţară. „Găgăuzia nu e prima pe listă, dar nici ultima. Însă un an în urmă, democraţii au început activ să schimbe culoarea conducerii raionale. În martie, anul trecut, a fost demis preşedintele raionului Floreşti – reprezentantul PCRM. Postul eliberat a fost ocupat de către reprezentantul Partidului Democrat. Rocade similare au avut loc şi la Ocniţa, Edineţ, Anenii Noi, Ialoveni. Acum ei vor să preia controlul în Găgăuzia. Iar Găgăuzia este un cap de pod deosebit, cea mai fragilă formaţiune teritorială, unde este concentrat, în special, electoratul rusofon”.

În opinia lui Bogdan Ţîrdea, ultimele evenimente din autonomia găgăuză constituie elemente ale aceluiaşi scenariu: PDM s-a concentrat pe alegerile parlamentare. „Din cîte am auzit, democraţii deja se laudă în Găgăuzia că noul sistem electoral uninominal este în buzunarul lor”. Potrivit politologului, planul Partidului Democrat este aproximativ următorul: să acapareze puterea în teritoriu, să înlăture din funcţiile de conducere oamenii indezirabili, să modifice (în pofida interdicţiei categorice a structurilor europene) sistemul electoral, să lanseze o largă campanie socială de atragere a alegătorilor, făcînd concomitent presiuni asupra Comisiei Electorale Centrale.

„Anume prin aceasta se explică faptul că recent, Centrul Naţional Anticorupţie a depistat nereguli în declaraţia de venit a preşedintelui CEC, Iurie Ciocan. Materialele privind tăinuirea unei părţi din patrimoniu de către Ciocan au fost transmise în procuratură, iar el riscă amendă sau chiar un an de închisoare. Conform algoritmului, Comisia Electorală Centrală i-a revenit PLDM-ului. Eu cred că aşa-zisul „dosar al lui Ciocan” constituie un semnal clar pentru preşedintele Comisiei Electorale Centrale de la conducerea Partidului Democrat în ajunul alegerilor parlamentare”, susţine Bogdan Ţîrdea.

Apropo, în declaraţia sa oficială privind evenimentele din 15 noiembrie, Mihail Formuzal s-a referit la acelaşi lucru. El a scris că „reputaţia PDM, ca organizator al numeroaselor atacuri raider, s-a confirmat totalmente în practică în Găgăuzia” şi că „mecanismele de acaparare forţată a puterii, care în prezent sînt testate în Găgăuzia, ar putea fi ulterior aplicate în toată ţara”. De aceea, se arată în declaraţie, „eu chem toate formaţiunile politice, liderii societăţii civile, precum şi pe toţi locuitorii să dea o apreciere acţinilor ilegale al Partidului Democrat şi să împiedice uzurparea puterii în Moldova de către forţele criminal-oligarhice”.