Piedică pentru bugetul municipal

Foto: noi.md

Olga Mocanu

Autorităţile locale vor trimite în timpul apropiat spre aprobare Consiliului Municipal proiectul bugetului municipal pentru anul 2014. Documentul deja era gata, însă din cauza modificărilor adoptate de parlament în unele acte legislative, proiectul iniţial a fost revizuit, iar bugetul local în anul viitor va suferi pierderi record.

Bugetul capitalei se va reduce cu 127 mil. lei

Potrivit proiectului, bugetul capitalei în 2014 trebuia să constituie 2,9 mlrd. lei. Îsă această sumă a fost redusă pînă la 2,662 mil. lei faţă de 2,79 mlrd. lei în anul 2013. În cadrul şedinţei operative a serviciilor municipale, şeful direcţiei financiare a Primăriei Veronica Herţa a explicat această reducere prin faptul că pe 1 noiembrie, parlamentul a operat modificări în legislaţie ( în Legea Nr. 397 -XV din 10.16.2013 cu privire la finanţele publice şi în Codul fiscal nr.1163 -XIII din 24.04.1997), potrivit cărora, patru unităţi administrative din RM vor fi finanţate din bugetul de stat în cadrul unui proiect-pilot. Printre acestea se numără şi municipiul Chişinău

Totodată, municipalitatea a fost lipsită de veniturile din unele impozite, iar la altele a fost redusă cota. Preţul acestor modificări este micşorarea veniturilor în bugetul municipal faţă de anul curent cu 4,5% sau cu 127,5 mil. lei.

În special, parlamentul a stabilit noi cote ale transferurilor de la impozitul pe venit a persoanelor fizice pentru bugetul municipal în mărime de 50% din volumul total acumulat în Chişinău în 2014 (în anul curent, această cotă era de 100%). Astfel, potrivit estimărilor funcţionarilor, veniturile la acest capitol în anul viitor vor fi cu 657,5 mil. lei mai mic sau cu 46,6%, faţă de anul 2013 şi va constitui 753,3 mil. lei.

Totodată, impozitul pe venit din activitatea antreprenorială, potrivit noii legi, nu va fi deja sursă de venit pentru bugetul local – 100% vor fi transferate la bugetul de stat. Pierderile primăriei vor constitui în acest caz peste 780 mil. Lei. Acumulările locale se vor reduce în 2014 de la 259 mil. lei, preconizare pentru anul curent, pînă la 230,89 mil. lei. Această micşorare se explică prin necorespunderea deciziei consiliului municipal cu prevederile legislaţiei fiscale (care va fi înlăturată odată cu adoptarea bugetului capitalei) şi prin refuzul unor agenţi economici de a plăti impozitele şi taxele introduse în anul 2013.

Celelalte impozite ce formează bugetul local nu s-au schimbat semnificativ. Astfel, veniturile de la taxele pentru utilzarea drumurilor de către mijloacele de transport, înregistrate în Moldova, se preconizează la nivelul de 97,75 mil. lei sau cu 12,8 mil. lei mai mult decît în anul 2013 (+15,2%). Veniturile din impozitul imobiliar în anul viitor vor fi aproximativ la nivelul anului 2013 şi vor constitui 79,7 mil. lei.

Fondurile şi mijloacele speciale constituie o sursă nesemnificativă pentru veniturile la buget, însă ponderea lor în veniturile totale ale bugetului municipal se va majora de la 1,4% în 2013 pînă la 2,7% în 2014. În anul viitor, vor fi majorate transferurile în bugetul municipal. Acestea vor constitui 1,35 mlrd. lei faţă de 5,5 mil. aprobate pentru anul 2013. Adică, transferurile în volumul total de venituri vor constitui 50,2% faţă de 0,2% în anul trecut.

Cheltuielile bugetului municipal

în anul viitor vor constitui aproximativ 2,8 mlrd. lei. În acest an, cheltuielile au fost aprobate în mărime de 2,86 mlrd. lei. Deficitul bugetar va creşte în 2014 de două ori şi va atinge 139,151 mil. lei, şi se preconizează a fi acoperit din contul vînzărilor şi privatizării patrimoniului municipal în valoare de 41,8 mil. lei şi din surse externe de finanţare de 150 de mil. lei. În anul curent, deficitul bugetului a fost planificat la nivelul de 69 mil. lei. Pentru acoperirea împrumuturilor, municipalitatea intenţionează să aloce 52,6 mil. lei.

Astfel, cheltuielile capitalei în anul viitor vor fi cu 60 mil. lei sau cu 2% mai mici decît în anul curent. Totodată, bugetul va fi unul social orientat. Pentru sprijinul social vor fi uzilizare 58,9% din cheltuieli, sau 1,6 mlrd. lei, ceea ce este cu 134,93 mil. lei mai mult faţă de anul 2013, pentru suţinerea economică – 23,8% sau 668 mil. lei, ceea ce este cu 77 mil .lei mai mult decît în anul curent; pentru investiţii capitale sînt prevăzute 291,4 mil. lei (primăria solicită divizarea acestora în investiţii capitale şi reparaţii capitale), ceea ce constituie cu 18,8 mil. lei mai puţin faţă de anul curent. În această categorie de cheltuieli vor intra mijloacele oferite de donatorii străini pentru reparaţia drumurilor – 150 mil. lei.

Pentru menţinerea aparatului administrativ primăria va aloca 92,7 mil. lei sau 3,3% din volumul total de cheltuieli ale bugetului municipal. Totodată, această sumă este mai mare cu 10,2 mil. lei sau cu 12,4% faţă de anul curent.

Dacă examinăm capitolele aparte, atunci cele mai mujlte mijloace vor fi alocate pentru învăţămînt – 1,18 mlrd. lei (ce constituie 45,9% din cheltuieli) şi cu 71 mil. mai mult faţă de anul curent. Pentru sănătate se vor adăuga aproape 11 mil. lei – în total pentru aceasta vor fi alocate 50,9 mil. lei (sau 2% din toate cheltuielile). La capitolul „asigurare şi susţinere socială” sînt prevăzute cheltuieli de 246 mil. lei, cu 46 mil. mai mult faţă de anul 2013 (9,6% din toate cheltuielile). Pentru cultură – 107,2 mil lei, sau cu 1,1 mil. mai puţin faţă de anul curent (4,2% din cheltuieli). Pentru transport şi gospodăria drumurilor vor fi utilizate 320 mil. lei faţă de 250 mil. în anul curent (12,4%). Pentru gospodăria locativ-comunală - 348 mil. lei sau cu 7 mil. mai mult faţă de anul curent (13,5%). Pentru proiecte investiţionale şi reparaţii capitale vor fi alocate 141,4 mil. lei, ceea ce constituie cu 75 mil. mai puţin faţă de anul curent (5,5% din cheltuieli).

Potrivit modificărilor la Legea cu privire la finanţele publice, bugetele locale vor beneficia de treansferuri cu destinaţie generală din bugetul de stat în mărimre de 9,061 mil. lei (în total). Totodată, pentru bugetele nivelul întîi sînt prevăzute transferuri cu destinaţie specială pentru susţinerea învăţămîntului preşcolar şi extraşcolar în mărime de 63,8 mil. lei şi pentru compensaţiile destinate tinerilor specialişti de la sate pentru gazdă şi compensaţii la căldură în valoare de 27 mii de lei. Aceste fapt va permite reducerea alocaţiilor din bugetul municipal la acest capitol în 2014.

Proiectul bugetului capitalei pentru 2014 acum se află la examinare în comisia de profil. La sfîrşitul lunii noiembrie, documentul urmează a fi trimis spre aprobare consiliului municipal.

Funcţionarii vor trebui să-şi tempereze poftele

Către a doua lectură, bugetul municipal va trebui să fie completat cu cifrele pentru proiecte investiţionale concrete. Acum, sarcina funcţionarilor municipali constă în micşorarea cu 60 mil. lei a cheltuielilor în această direcţie. Primarul general Dorin Chirtoacă a solicitat subdiviziunilor municipale să adopte pentru finanţare doar proiectele prioritare, astfel încît suma investiţiilor să nu depăşească mărimea prevăzută pentru anul curent. Însă unele direcţii deja şi-au făcut planuri mari.

Şeful direcţiei municipale sănătate Mihai Moldovanu a declarat că direcţia lui contează pe investiţii capitale de 40 de mil. lei faţă de 13 mil. lei în 2013. „Vorbim despre proiecte şi cifre concrete, ce au fost aprobate de noul cosiliu administrativ. De exemple, începem proiectul cu guvernul nipon în valoare de şase mil. lei etc.”.

Direcţia generală învăţămînt cere 25 de milioane faţă de 20 mil. lei în anul curent. Din acestea, cinci milioane sînt necesare pentru reparaţia şcolilor din suburbii. Totodată, potrivit şefului direcţiei învăţămînt, tineret şi sport, Alexandru Fleaş, în acest an se prevede amenajarea noilor terenuri în grădiniţe – reconstrucţia pavilioanelor, construcţia noilor terenuri de joacă etc- „O companie din Marea Britanie a prezentat cîteva proiecte, ce vor fi implementate în calitate de proiecte-pilot în cîteva instituţii. De exemplu, în grădiniţa nr. 73. Costul unui asemenea teren este de aproximativ 300 mii lei, dintre care 100 de mii sînt necesare pentru construcţia noului pavilion”.

Asociaţia spaţiilor verzi planifica majorarea cheltuielilor de la nouă pînă la 15 mil. lei. Şeful Spaţiilor verzi Eliferie Haruţa spune că sînt necesare autospeciale pentru protecţia plantelor, noi terenuri de joacă pentru copii şi altă tehnică specială, amenajarea malurilor lacurilor.

Direcţia gospodăriei locativ-comunale a majorat sumele de cheltuieli de la 14 pînă la 20 mil. lei. Şi furnizorul de apă „Apă-Canal Chişinău” speră să obţină 24 mil .lei pentru reabilitarea apeductelor şi canalizării, ce trec sub trei străzi, reparate în cadrul proiectului BERD. În special, este vorba despre înlocuirea apeductului pe str.Tighina, 31 August şi Alexandru cel Bun. „15 mil. pentru apeduct şi nouă pentru canalizare”, a declarat directorul general al întreprinderii Constantin Becciev. Însă primăria i-a recomandat întreprinderii să nu solicite susţinere bugetară, dar să caute alte resurse.

Arhitectul-şef al capitalei, Ion Carpov a declarat că direcţia lui are nevoie de 16 mil. lei, însă nu a menţionat pentru ce proiecte anume.

Investiţii în valoare de peste 500 mil. lei se numără în lista direcţiei contrucţiilor capitale. Şeful acestei direcţii Roman Sofroni spune că cel puţin 100 mil. lei sînt necesare pentru proiectele de apă şi canalizare. Celelalte 400 – pentru proiecte de reparaţie a drumurilor (din capitală şi suburbii), pentru reparaţia instituţiilor medicale şi e învăţămînt. Totodată, el nu a spus nimic despre proiectele despre care a vorbit primarul general. De exemplu, sistemul de scuregere de pe str. Albişoara .

Proiectul de asamblare a troleibuzelor, de asemenea, necesită mijloace considerabile. În anul curent, spune şeful direcţiei transport electric, Gheorghe Morgoci, pentru asamblarea troleibuzelor au fost alocate 59 mil. lei. 12 troleibuze au fost puse deja pe linie. Şase se află în proces de asamblare, iar încă două maşini vor fi trimise din Belarus. „Noi putem asambla 40-60 de troleibuze pe an. A rămas doar o nimica toată – să dublăm finanţarea”.

Oraşul mai are nevoie de bani pentru modernizarea iluminatului stradal, instalarea acestuia pînă la aeroport (peste 10 mil. lei), pentru procurarea noilor autobuze. Deşi pentru transportul în comun, potrivit primarului general, sînt investitori, care ar putea procura autobuze noi din contul lor şi să colaboreze cu administraţia locală în baza parteneriatului public-privat.

Primarul general le-a cerut funcţionarilor să-şi mai tempereze poftele. Printre priorităţi el a numit: finalizarea reparaţiei str. Alecu Russo. Demararea reparaţiei celor trei străzi din centrul capitalei, reparaţie tuturor drumurilor din suburbii spre Chişinău, instalarea iluminatului pe strada ce duce spre aeroport, proiectarea sistemului de scirgeri şi reparaţia drumurilor şi trotuarelor din curţi. Pentru ultimul punct, potrivit estimărilor funcţionarilor, sînt necesare cel puţin 100-120 mil. lei (acesta este calculul întreprinderilor municipale din patru sectoare ale capitalei, fără sectorul Ciocana, unde nu sînt întreptinderi municipale). Apropo, de pe 1 decembrie, fiecare curte va avea paşaport cu indicarea sumei investiţiilor, necesare pentru reparaţie capitală. Este vorba despre reparaţia terenurilor de joacă, reparaţia acoperişurilor şi amenajarea spaţiilor verzi.

Impozitele locale vor fi revizuite

Autorităţiile capitalei vor fi nevoite să aprobe din nou impozitele locale. În acest an, unele companii au refuzat să le achite. Amintim că la începutul lunii octombrie, Veronica Herţa a declarat că întreprinderile nu au achitat în bugetul municipal impozite în valoare de circa 68 mil. lei. Dintre acestea, 22,5 mil lei constituie taxa pentru unităţile comerciale, 9,5 mil .lei – pentru publicitate, 17,5 mil. lei – taxa pentru pieţe şi 8,1 mil. lei – taxa p entru unităţile comerţului stradal. Adică planul încasărilor nu a fost îndeplinit cu 32,2%.

Funcţionara s-a referit la faptul că întreprinzătorii nu sînt de acord să achite aceste impozite, de aceea unii cer anularea lor, iar alţii au acţionat primăria în judecată. Este vorba despre 14 companii, ce se ocupă ci publicitate stradală. Ele au contestat decizia consiliului municipal, care solicită 500 de lei pentru 1 m.p. de publicitate stradală. De asemenea, antreprenorii nu sînt de acord cu anularea de către municipalitate a facilităţilor pentru publicitatea socială. Două decizii ale judecătoriei Centru şu a Curţii de Apel le-a dat cîşrig de cauză. Primăria însă le-a contestat la Curtea Supremă de Justiţie.

Totodată, primăria a fost acţionată în judecată şi de proprietarii unor casinouri şi de asociaţia jocurilor de noroc. Cu alte cuvinte, în prezent, funcţionarii capitalei îşi clarifică relaţiile cu întreprinzătorii. Pentru început, primarul general a decis să se lămurească cu cei din publicitate, care nu au achitat taxele, dar în acelaşi timp şi-au prelungit autoritzaţiile la direcţia arhitectură, pînă în 2016 , utilizînd resursa administrativă.

Edilul capitalei a cerut să fie iniţiată o anchetă de serviciu pentru a stabili cine a prelungit autorizaţiile pentru publicitate şi în ce condiţii. Iar între timp, el a cerut să fie examinată posibilitatea de demontare a panourilor publicitare din capitală şi anularea licenţelor prelungite.