Imprimaţi
 |
| Foto: noi.md |
Locuitorii capitalei continuă să se plîngă pe tăierea nejustificată a copacilor bătrîni dar încă viguroşi, din Chişinău, precum şi pe scurtarea iraţională a acestora. De regulă, plantaţiile verzi sînt jertfite pentru construcţii. Însă deseori, acestea dispar de pe străzi şi din curţi în mod inexplicabil.
Angajaţii administraţiei de stat susţin că, în majoritatea cazurilor, sînt tăiaţi doar copacii care riscă să cadă, iar în locul lor sînt plantaţi alţii. Însă, odată cu începutul sezonului rece, sînt tăiaţi şi copaci sănătoşi, precum şi cele mai mari crengi, sub pretextul curăţirii sanitare.
Tăierea copacilor este o afacere profitabilă. În fiecare sector al capitalei sînt depozite ale ÎM „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”, unde este stocat lemnul, care nu a fost vîndut „pe roţi”. Lemnele pot fi cumpărate cu 500 de lei pentru un metru cub. Totodată, la depozite pot fi găsite resturi ale unor copaci sănătoşi şi seculari.
De ce spaţiile verzi din Chişinău (ÎM „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”) evită pomii bătrîni şi bolnavi, dar „incomozi” (este greu de ajuns la ei), ce cresc în curţile caselor de locuit? Iar de pre străzi sînt tăiaţi copacii viguroşi?
„Este un „genocid al copacilor”, - spun ecologiştii. – Acum ei sînt nimiciţi sub pretextul curăţirii – chiar pînă la „uscarea” planificată, apoi sînt tăiaţi în totalitate. Priviţi cît de neprofesionist şi de urît sînt tăiaţi copacii noştri, credeţi că e întîmplător?”. Deseori, pomii sănătoşi sînt tăiaţi pentru a fi, chipurile, plantaţi alţii noi. Astăzi, toporul atîrnă practic, deasupra fiecărui pom, ce are nenorocul să crească în raza oraşului”.
În această situaţie este ridicol argumentul privind plantarea unui pom plăpînd de trei metri în locul unui copac de un veac cu o coroană puternică. Însă ne putem bucura pentru cea de-a cincea generaţie de chişinăuieni, care va vedea străzile verzi ale oraşului natal, aşa cum a fost pînă nu demult.
Ce au în comun planurile primăriei municipale de a tăia aleea de pe bulevardul Ştefan cel Mare, copacii multiseculari de pe strada Puşkin şi scurtarea anuală a copacilor, pînă la trunchi, din tot oraşul, precum şi „dispariţia” copacilor din parcuri? Secretul este simplu – trebuie căutate persoanele interesate. Iar pentru aceasta este suficent să urmărim unde sînt transportaţi pomii tăiaţi...
Aceştia sînt duşi în saunele, zonele de agrement şi cafenelele din capitală. Funcţionarii au pus la punct o reţea întreagă, împreună cu întreprinzătorii care cumpără lemnuil mai ieftin. Iar rămăşiţele sau trunchiurile mari, care nu au fost tăiate pe loc, sînt transportate la depozitele din sectoare.
Potrivit legislaţiei, toţi copacii tăiaţi rămîn în subordinea întreprinderii municipale. Oficial, cei de la Spaţii Verzi spun că lemnele, în mare parte, sînt împărţite angajaţilor asociaţiei, care locuiesc în suburbii. Şi doar o parte din aceşti copaci sînt vînduţi agenţilor economici.
Apropo, lucrările de tăiere a copacilor sînt plătite din bugetul local. Iar banii obţinuţi din afacerea cu lemne nimeresc în anumite buzunare. Astfel că pomii din Chişinău sînt tăiaţi şi ciopîrţiţi, deseori, în favoarea unui asemenea „parteneriat public privat”.
„Spălarea” lemnelor din capitală
Auditul efectuat în 2012 la ÎM „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi” a ridicat mai multe întrebări, răspunsurile la care încă nu au fost date pînă în prezent. În special, auditorii au menţionat neconcordanţa rapoartelor contabile privind numprul de copaci tăiaţi şi cantitatea de lemn obţinută ulterior.
Lipsesc mai multe rapoarte (acte) privind îndeplinirtea lucrărilor în fiecare caz. Este şi o necorespundere a datelor privind volumul lemnului, conform actului, expediat pentru prelucrare şi la gunoi. În realitate, lipsa unor reguli clare privind ocrotirea spaţiilor verzi din capitală „îi salvează” pe angaţii spaţiilor verzi. Cum să demonstrezi că acest cub de lemn a fost bun pentru lemne de foc, de aruncat la gunoi sau aceşti copaci ar fi putut creşte încă sute de ani?
Totodată, auditorii au recomandat conducerii ÎM să efectueze o argumentare tehnico-economică, să procure utilajul necesar şi să organizeze în baza întreprinderii o linie de producţie fără deşeuri (de exemplu, din surcele să producă brichete), fapt ce ar conduce la sporirea veniturilor. Însă acest lucru nu a fost făcut.
Şi tăierea pentru construcţii este convenabilă pentru Spaţiile Verzi. Or, pentru fiecare copac tăiat, antreprenorul achită o compensaţie. Drept că nu există un regulament clar privind estimarea valorii copacilor. De aceea, în majoritatea cazurilor, firmele de construcţie achită oficial o sumă simbolică, plătind totodată şi angajaţilor de la Asociaţie, pentru scoaterea copacilor. Plata neoficială, fireşte, nu mai ajunge în bugetul municipal.
"Tăiaţi, Şura, tăiaţi. Ele sînt din aur "
Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi este o structură municipală, prin urmare pentru toate lucrările sînt utilizate mijloace din bugetul capitalei.
Potrivit rapoartelor întreprinderilor, în prima jumătate a anului 2013, pentru lucrările de crearea şi amenajarea zonelor verzi au fost cheltuite peste 47,6 mil. lei din bugetul municipal. Dintre acestea, peste 39,4 milioane au fost utilizate pentru întreţinerea plantaţiilor verzi, 1,76 mil. pentru lucrările de ocrotire a plantelor şi 1,8 milioane pentru plantarea florilor. Pentru reparaţia capitală a spaţiilor verti s-au cheltuit 6,5 milioane de lei. Dintre care, pentru tăierea copacilor au fost utilizare 1,46 milioane de lei, iar pentru restabilirea zonelor verzi după reparaţia străzilor – 1,86 mil. lei.
Totodată, potrivit rapoartelor funcţionarilor, în prima jumătate a anului, au fost tăiaţi 6882 copaci, restabiliţi – 224. Totodată, în oraş au fost tăiaţi 2852 de copaci, iar în parcuri şi păduri – 5258 . Au fost scoase 622 rădăcini de copaci şi plantaţi peste 13 mii de pomi.
P.S. Autorităţile localre trebuie să efectueze o inventariere totală a plantaţiilor verzi de toate categoriile pe teritoriuil capitalei, să elaboreze o hartă a situaţiei spaţiilor verzi şi un plan de reconstrucţie. Însă pînă atunci, copacii vor fi tăiaţi sub diverse pretexte. La marginea parcurilor vor continua să crească clădirile (de ex. în parcul Valea Morilor, sau în sectorul Rîşcani, unde în zone periculoase cu alunecări de teren sînt înălţate case).
Inventarierea plantaţiilor verzi este necesară pentru ca să ştim ce şi cît creşte în oraş: după specii şi vîrstă. Or, de la plantarea în masă au trecut peste 50 de ani.
Potrivit unor date, în fiecare 10 ani, oraşul pierde cîte 100 ha de spaţii verzi, iar cel mai rapid acest lucru se întîmplă în ultimii ani, deoarece pe timpul primarului Dorin Chirtoacă volumul copacilor tăiaţi a crescut de zeci de ori. Se pare că aceşti pomi au îmbătrînit anume în momentul cînd acest edil a venit la putere.
