Imprimaţi
 |
| Foto: noi.md |
Orice călătorie peste hotare începe cu prezentarea paşaportului angajatului poliţiei de frontieră. Anume el decide să permită sau să interzică trecerea frontierei de stat. Sondajele de opinie confirmă faptul că foarte mulţi reprezentanţi ai acestei profesii sînt corupţi.
Despre comportamentul angajatului poliţiei de frontieră se vorbeşte în Codul deontologic al poliţistului de frontieră, care a intrat în vigoare săptămîna trecută. Prevederile acestuia se răsfrîng asupra celor 3500 de angajaţi, ce lucrează în această subdiviziune a MAI. Însă se pare că noile reguli vor rămîne încă mult timp doar pe hîrtie.
Controale: minime şi detaliate
Din luna iulie, în Moldova au intrat în vigoare mai multe prevederi ale Codului Schengen cu privire la frontiere, incluse în legislaţia naţională. Sînt prevăzute anumite reguli de trecere a frontierei de stat: doar la punctele de trecere, prin intermediul controlului de frontieră, vamal şi alte tipuri de control.
Însă dacă pînă nu demult, grănicerul putea acţiona, în anumite cazuri, la discreţia lui, acum acţiunile lui sînt strict limitate. Legea prevede două tipuri de control: minim şi detaliat. Primul se efectuează în raport cu toate persoanele şi mijloacele de transport şi presupune prezentarea documentelor necesare. Poliţistul verifică autenticitatea şi valabilitatea lor. Pentru cetăţenii Moldovei, se aplică, de regulă, controlul minim. Fără anumite motive călătorul nu poate fi scos din autobuzul de rută sau din automobil pentru întrebări „de prisos”.
Controlul detaliat pentru cetăţenii Moldovei sau transportul înregistrat în Moldova este posibil doar în cazuri excepţionale, de exemplu, la depistarea semnelor de falsificare a documentelor. Prin decizia poliţistului sau la solicitarea persoanei în cauză, un asemenea control este efectuat într-o încăpere aparte.
Dacă poliţistul insistă, fără anumite motive, asupra controlului detaliat, juriştii recomandă să-i scrieţi numele şi funcţia. Pe de o parte, această acţiune, în multe cazuri, ar putea contracara un comportament ilegal, iar pe de alta – călătorul va şti pe numele cui să depună plîngerea. Toţi poliţiştii de frontieră sînt obligaţi să poarte uniforme şi insigne.
Interdicţia naşte interdicţie
În Codul deontologic este descris comportamentul grănicerului cu cetăţenii. Documentul îl obligă să fie imparţial şi să aibă o abordare neutră, corectă şi amabilă faţă de călător. Apărătorul frontierei este obligat să asigure confidenţialitatea informaţiei şi a datelor personale primite.
Dacă cetăţeanul s-a pomenit într-o situaţie complicată, acesta trebuie ascultat, iar problema trebuie soluţionată sau despre aceasta se va comunica altei instituţii competente.
O atenţie sporită trebuie acordată nevoilor specifice ale femeilor, oamenilor în etate, invalizilor şi altor categorii ale populaţiei. Cînd comportamentul grănicerilor nu se înscrie în regulile aprobate, atunci acesta este un motiv pentru a înainta o plăngere către conducere.
Se pare că Departamentul poliţiei de frontieră se consideră una dintre cele mai secrete subdiviziuni ale MAI. În Cod este inclus un şir de interdicţii ce privesc comunicarea cu societatea. În afara interdicţiilor fireşti, legate de procesarea datelor confidenţiale, secretul anchetei penale sau contravenţionale, sînt şi unele ce trezesc dubii.
De exemplu, apărătorilor frontierei li se interzice să-şi expună opiniile pe orice întrebare, ce sînt catalogate drept “informaţii neconfirmate”. Singura excepţie o constituie participarea la dezbaterile publice, dar cu informarea obligatorie că este vorba de opinia personală, şi nu de poziţia oficială a instituţiei. În procesul de comunicare cu reprezentanţii altor ţări, exprimarea propriei opinii este interzisă categoric.
Mita o va consemna ... colegul
Acestea sînt doar cîteva dintre regulile, ce trebuie respectate de polţistul de frontieră. Un bloc aparte este dedicat integrităţii morale a poliţistului. Or, la odihnă sau în interes de afaceri peste hotare se duc sute de oameni cu o cantitate semnificativă de valută în buzunare. Recent, organele de drept au depistat nişte scheme de corupţie, în care erau implicaţi reprezentanţii vamei şi ai poliţiei de frontieră.
Codul deontologic interzice abuzul în serviciu, estorcarea, primirea sau transmiterea oricărui profit. Este interzis conflictul de interese şi orice acţiune ce ar putea păta reputaţia poliţiei de frontieră.
Poliţistul trebuie să refuze mita şi să implice drept martori, de exemplu, colegii de serviciu. Apoi să descrie detaliat aceste acţiuni în raport, înştiinţînd imediat superiorii şi organele competente. Sînt interzise orice fel de beneficii atît pentru poliţist, cît şi pentru familia lui, rude, prieteni, alţi cetăţeni sau agenţi economici, cu care are legătură
În opinia experţilor, această consecutivitate de acţiuni, descrisă în Cod, menţine riscurile de corupţie, deoarece colegii, deseori, nu sînt interesaţi să consemneze mita. Un instrument eficient împotriva corupţiei la frontieră ar fi înregistrarea video.
„O oprire – un ghişeu”
„Una dintre sarcinile principale ale noastre astăzi este reducerea timpului pentru formalităţile de frontieră, - menţionează sursa noastră din cadrul Departamentului poliţiei de frontieră. – Acest fapt va reduce la minim factorul de corupţie. Controlul documentelor unei persoane trebuie să dureze cel mult cîteva minute, iar angajaţii cu experienţă au nevoie de mai puţin de un minut. Însă, trebuie să înţelegeţi că este imposibil să laşi să treacă simultan 10 automobile acolo, unde punctul de trecere are capacitatea de doar două sau patru unităţi.
Este necesară contrucţia punctelor noi, reconstrucţia celor existente, un utilaj mai modern. La accelerarea controlului de forntieră va contribui şi noul sistem automat de control al paşapoartelor biometrice. Echipamentul electronic stabileşte, în cîteva secunde, dacă documentul este valabil şi dacă aparţine persoanei care l-a prezentat”.
La baza schemei de organizare a noilor puncte de trecere a frontierei stă principiul “o oprire – un ghişeu”, de care se ţine cont la proiectarea şi reconstrucţia obiectelor de frontieră.
Potrivit interlocutorului nostru, regulile de aplicare a ştampilei, la trecerea frontierei de stat, deocamdată vor rămîne aceleaşi. În documentele cetăţenilor străini, aceasta se aplică la intrare şi la ieşire, iar în paşapoartele cetăţenilor moldoveni – doar la solicitarea lor. La solicitarea cetăţeanului străin, ştampila nu se aplică, dacă aceasta ar putea conduce la anumite complicaţii. În acest caz, călătorului i se eliberează o foaie cu indicarea numelui, numărului paşaportului şi menţiunilor de intrare sau ieşire.