Cine conduce Consiliul Superior al Procurorilor?

Foto: noi.md

Victor SURUGIU

În procuratura moldovenească a avut loc o schimbare de decor. La adunarea generală a procurorilor a fost aleasă o componenţă nouă a organelor de autogestiune: ale Consiliului Superior al Procurorilor, ale colegiului de calificare şi ale celui disciplinar. Dacă nu vor apărea situaţii neprevăzute, atunci mandatul lor va dura patru ani. Anume aceste organe au competenţa de a promova politica de cadre în procuratură şi alte competenţe-cheie.

Potrivit serviciului de presă al Procuraturii Generale, la alegeri au participat 632 de procurori sau peste 90% din numărul lor total. Principalul punct pe ordinea de zi a fost alegerea a şase membri ai CSM şi cîte nouă în fiecare colegiu. Conducerea Procuraturii Generale consideră că alegerile au avut loc în condiţii de maximă transparenţă şi democraţie, în timp ce unii procurori, potrivit informaţiei noastre, sînt nemulţumiţi de organizarea alegerilor.

„Unele candidaturi le-au fost impuse procurorilor, - spune unul dintre reprezentanţii acestei instituţii, care a solicitat anonimatul. – Dar corpul procurorilor este prea disciplinat, la noi nu e primit să discutăm în public asemenea teme. Din păcate, pentru mulţi a fost evident că majoritatea noilor numiri sînt coordonate cu forţele politice. Deşi acest lucru contravine direct cu declaraţiile despre depoliziarea instituţiei, ce răsună permanent”.

Potrivit interlocutorului nostru, procurorii nu sînt gata să spele rufele în public şi din nedorinţa de a fi demişi sau „optimizaţi”. În actuala situaţie, nu toţi sînt asiguraţi de „efectele adverse” ale reformei. Se ştie că reforma, deseori, este utilizată de persoanele interesate drept motiv pentru a se debarasa de angajaţii prea vorbăreţi şi „neascultători”, inclusiv de la conducerea instituţiei.

Din oficiu, membri ai CSP sînt: procurorul general, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrul Justiţiei. Din CSP mai fac parte trei profesori de drept, numele cărora, în timpul apropiat, urmează a fi anunţate de către Parlament. Organizaţiile neguvernamentale însă şi-au exrpimat îngrijorarea că concursul organizat de către deputaţi nu va fi suficient de transparent. Pînă în prezent, candidaturile erau discutate la nivel de culoare, iar la vot acestea erau puse după obţinerea unui compromis dintre fracţiunile parlamentare.

În rezultatul alegerilor, în CSP au intrat doi conducători de direcţii ale Procuraturii Generale – Mircea Roşioru şi Ruslan Popov, precum şi procurorii din teritoriu: Viorel Tureac (Bălţi), Remus Moroz (r-nul Hînceşti), Vasile Stoinov (r-nul Comrat), Eduard Maşnic (sectorul Buiucani, Chişinău). Candidaturile unora dintre ei, potrivit unor informaţii demne de încredere, au trecut demult prin filtrul politic şi au fost discutate în vederea avansării în funcţie. Prezenţa lor în Consiliu este actuală şi în legătură cu faptul că noua componenţă a CSP va trebui să-şi aleagă preşedintele.

Pînă acum, acest post era ocupat de Iurie Garaba, care a fost implicat în mai multe scandaluri. Iniţial, el l-a apărat foarte activ pe ex-procurorul general Valeriu Zubco, cînd a venit vorba despre demiterea lui după incidentul soldat cu omor în timpul unei vînători în „Pădurea Domnească”. Apoi, Garaba a fost implicat într-un accident rutier, pe care autorităţile au încercat să-l muşamalizeze, inclusiv, prin arestul şi exercitarea presiunii asupra celuilalt participant al accidentului.

Pentru ca mutarea lui Iurie Garaba la un alt post de conducerea să nu pară sfidătoare, s-a decis amînarea remanierilor la procuratură. Însă cînd a expirat mandatul la postul de şef al CSP, Garaba a fost propus la funcţia de adjunct al procurorului general, care a devenit vacantă după plecarea lui Eugen Rusu.

În instituţia de drept se cunoaşte faptul că Iurie Garaba este afiliat Partidului Democrat. Mulţi susţin că avansarea lui în carieră a avut loc datorită lui Vladimir Plahotniuc. Cu ajutorul lui Garaba, unul dintre liderii Partidului Democrat ar dori să se asigure în cazul în care şeful instituţiei Corneliu Gurin îi va dezamăgi.

Aceeaşi sarcină stă şi în faţa actorilor politici la formarea Consiliului Suprem al Procurorilor. Se ştie că Procuratura Generală a fost nu o dată obiect de tîrg între partidele de guvernare, de aceea, majoritatea noilor membri ai CSP au intrat în acest organ pe criterii politice. Analiştii concluzionează că controlul asupra procuraturii nu numai că se menţine, dar şi se fortifică, datorită remanierilor.