Top 10 noutăţi legislative ale anului 2013: de la operaţiuni militare pînă la lupta cu pornografia

Foto: noi.md

Igor DULGHIERU

1. Despre dreptul la constituţionalul „veto”

Modificările la Legea cu privire la Curtea Constituţională, publicate în aprilie, au extins competenţele acestei instanţe. CC a obţinut posibilitatea de a sista acţiunea actelor, legitimitatea cărora este contestată, pînă la soluţionarea chestiunii în fond. Dreptul de „veto” a fost utilizat pentru prima dată la examinarea sesizării privind concesiunea aeroportului de la Chişinău.

Noile competenţe se răsfrîng asupra legilor, regulamentelor şi hotărîrilor parlamentului, decretelor prezidenţiale, dispoziţiilor şi hotărîrilor guvernului. Sub incidenţa acestora cad şi acordurile internaţionale, unde una dintre părţi figurează Moldova. Legea include şi un şir de cazuri, în care Curtea are dreptul să utilizeze noua competenţă. Dreptul de „veto” se extinde asupra oricărui domeniu, dacă CC decide să blocheze actul contestat, în scopul evitării unor prejudicii şi consecinţe negative.

Pentru ca „veto” să intre în vigoare, este nevoie de voturile a cel puţin trei din cei şase judecători. Dacă nu există cvorum pentru a convoca şedinţa CC, preşedinele Curţii este în drept să sisteze acţiunea actului normativ printr-o dispoziţie a sa, care ulterior urmează a fi aprobată de plenul Curţii Constituţionale.

2. Despre privilegiile electorale pentru studenţi

În anul trecut, legislaţia electorală a fost modificată de cîteva ori. În special, în Codul electoral au fost introduse modificări, potrivit cărora biroul electoral poate lua decizia de a prelungi cu două ore procesul de votare. Astfel, persoanele care stau în rînd, vor avea timp să voteze.

Alte modificări se referă la studenţii şi elevii cu drept de vot. Dacă tinerii învaţă într-o localitate, unde nu au viză de reşedinţă, atunci ei pot vota la orice secţie de votare locală. Noua regulă se aplică în cazul prezentării buletinului de identitate şi a carnetului de student sau de elev. De asemenea, tinerii vor completa o declaraţie pe propria răspundere privind abţinerea de la votarea multiplă. Alegătorii vor fi avertizaţi despre răspunderea penală în cazul în care vor încălca acest angajament.

3. Despre participarea Moldovei la operaţiunile militare ale Uniunii Europene

Parlamentul a ratificat Acordul dintre Moldova şi Uniunea Europeană, care prevede schema generală de participare a ţării noastre la operaţiunile UE de reglementare a crizelor. Documentul prevede că efectivul militar al Moldovei acţionează exclusiv în interesele orpeaţiunii UE de reglementare militară a crizelor.

În cadrul acestor acţiuni, ţara noastră are aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi ţările-membre alre Uniunii Europene. Contingentul moldovenesc rămîne sub comandamentul autorităţilor naţionale, care, la rîndul lor, transmit controlul operaţional şi tactic comandamentului UE. Ultimul are dreptul să delegheze aceste competenţe, la discreţia sa, altei structuri.

În acord, Moldova se obligă să suporte toate cheltuielile legate de participarea la operaţiuni, dacă acestea nu fac parte din finanţarea comună. Totodată, ţara noastră va contribui la susţinrea financiară a operaţiunilor de gestiune militară a crizelor.

„În cazul decesului, rănirii, pierderilor sau prejudiriilor, cauzate persoanelor fizice sau juridice din ţara sau ţările unde se desfăşoară operaţiunea, Moldova achită pagubele în limita răspunderii sale”, se arată în acord.

4. Despre particularităţile creditării

În anul 2013, în Moldova au fost modificate regulile de creditare. Amendamentele la Legea cu privire la instituţiile financiare le permit băncilor, începînd cu luna martie, să încheie contracte privind acordarea creditelor de consorţiu. În lege a fost inclusă o listă cu date, pe care angajaţii bancari sînt obligaţi să le prezinte gratuit solicitanţilor. Mărimea dobînzilor şi altor cheltuieli trebuie indicată în acordul de creditare, inclusiv în cazul returnării banilor înainte de termen.

Totodată, Legea cu privire la notariat a fost completată cu o nouă procedură – învestirea cu formulă executorie a actelor notariale. Această nouă regulă este legată de garantarea obligaţiilor la contractarea creditelor şi împrumuturilor, în special, la încheierea acordurilor de ipotecă. Cu ajutorul acestei proceduri, banca obţine dreptul de percepere forţată a datoriei, fără a apela la instanţa de judecată. Modificările de rigoare au fost operate şi în Legea cu privire la ipotecă şi în Codul de executare.

5. Despre modificările regulilor pentru posturile TV

Pe 1 iulie 2013, au intrat în vigoare modificările la Codul audiovizualului, prin care este interzisă plasarea spoturilor publicitare şi a telechoppingurilor în serviciile de programe retransmise. Distribuitorii de programe vor fi obligaţi să acopere publicitaea şi telechoppingul pe canalele din străinătate. Operatorii, ce retransmit prin reţele de telecomunicaţii vor include în ofertele lor numai posturile de televiziune din străinătate ale căror servicii de programe nu conţin publicitate şi teleshopping.

Totodată, a intrat în vigoare Legea cu privire la protecţia copiilor de impactul negativ al informaţiei. Este vorba despre scenele de violenţă şi exploatare sexuală, a scenelor pornografice, publicitatea jocurilor de noroc şi altor surse, ce lasă impresia de cîştig uşor, utilizarea cuvintelor necenzurate şi a gesturilor indecente. Sub incidenţa legii cade şi informaţia, ce reflectă pozitiv utilizarea substanţelor narcotice, a tutunului şi alcoolului, a informaţiei ce generează frică, ce idealizează infractorii sau ce încurajează comportamentul agresiv.

Posturile de televiziune sînt obligate să fie prudente la transmiterea programelor ce
încurajează proastele deprinderi alimentare, de igienă şi inactivitatea fizică. De asemenea, este vorba şi despre emisiunile ce prezintă fenomene paranormale înscenate astfel încît să producă impresia realităţii. Interdicţiile se referă şi la programele ce aduc în prim plan cadavrul sau corpul unei persoane în agonie, fie un corp mutilat ca urmare a unui tratament crud.

Programele informative şi de noutăţi au fost supuse cerinţelor protecţiei copiilor şi a vizionării în familie. Astfel, de la ora 6 pînă la 23 este interzisă difuzarea scenelor de sex, cu caracter indecent şi violenţă. Pentru a evita speculaţiile, legea determină prin ce se deosebeşte erotica de pornografie. Pentru simplificarea identificării emisiunilor, acestea vor fi marcate cu semne speciale şi vor fi transmise la anumite ore. Modificările se referă şi la patronii cinematografelor, a internet-cluburilor şi la difuzorii jocurilor computerizate.

6. Despre banii „virtuali”

Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică a intrat în vigoare în septembrie 2013. Banii „virtuali” există în ţara noastră demult, însă pînă acum pe această piaţă nu erau reguli clare. Legea se referă, în primul rînd, la bănci, companiile specializate, emitenţii de monedă electronică, angajaţii poştali, adică, la toţi cei ce au dreptul să presteze acest tip de servicii.

Sub incidenţa acestei legi cad acţiunile de scoatere şi transfer a numerarului pe contul de plată, orice operaţiuni cu acest cont, transferul de bani, emiterea şi utilizarea cardurilor sau terminalelor. Dacă compania intenţionează să presteze servicii de plată sau să emită moneda electronică, atunci ea este obligată să obţină o licenţă. Competenţe exclusive în acest domeniu le are Banca Naţională.

7. Despre identificarea documentelor

Amendamentele la Legea privind actele de identitate şi sistemul naţional de paşapoarte au intat în vigoare în luna martie. S-a modificat şi forma, dar şi conţinutul lor, au apărut şi noi documente pentru cetăţenii moldoveni – de exemplu, buletinul de identitate provizoriu. Acesta poate fi obţinut inclusiv de persoanele care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei.

Acum, buletinul de identitate poate fi obţinut şi în baza procurii. La dorinţa solicitantului, documentul poate fi expediat prin scrisoare recomandată. Totodată, cererea trebuie depusă, ca şi înainte, doar de solicitant, personal. Toate buletinele de identitate şi permisele de şedere, obţinute pînă la intrarea în vigoare a modificărilor, sînt valabile pînă la expirarea termenului lor de valabilitate indicat.

8. Despre noi direcţii şi agenţii

În februarie, în Moldova a apărut Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor. Aceasta a fost creată prin fuziunea Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală cu Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer. Noua instituţie are 1500 de angajaţi, dintre care 1300 se află în subdiviziunile teritoriale.

Sarcina principală a acesteia este de a asigura inofensivitatea produselor alimentare după principiul „de la fermă pînă la consumator” la toate etapele lanţului alimentar. Este vorba despre producţia furajelor, sănătatea animalelor şi plantelor, procesarea primară a produselor alimentare, păstrarea, transportarea, precum importul şi exportul lor.

Totodată, şi-a început activitatea Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale. Numărul de salariaţi ai acestei instituţii este stabilit în limita a 170 de persoane. Aceasta a apărut în urma reorganizării Agenţiei Medicamentului şi include aproape 30 de subdiviziuni. Unele direcţii se ocupă de inspectarea întreprinderilor, efectuarea expertizei şi evaluării, controlul calităţii, autorizarea exportului şi importului de medicamente.

Un alt organ nou – Consiliul de prevenire şi lichidare a discriminării şi asigurare a egalităţii. Acesta este chemat să constate încălcările în domeniu şi să întocmească procese verbale, care ulterior sînt transmise în instanţă.

9. Despre modificarea procedurii de adopţie

În nouă redacţie a fost expusă şi Legea privind regimul juridic al adopţiei. Aceasta i-a împărţit pe cei adoptaţi în două categorii: copii adoptabili cu nevoi speciale şi copii adoptabili fără nevoi speciale. Din ultima categorie fac parte micuţii cu vîrste de pînă la 7 ani. Dacă copilul este mai mare, are un frate sau mai mulţi fraţi şi surori, care au 7 ani împliniţi, atunci el se consideră copil cu nevoi speciale. Din această categorie fac parte şi copiii cu dizabilităţi.

Cetăţenii străini şi apatrizii pot depune cereri de adopţie doar prin intermediul organizaţiilor internaţionale, acreditate în Moldova. Această restricţie nu este aplicată pentru cetăţenii moldoveni, stabiliţi peste hotare, care vor să adopte copii din ţara noastră.

Modificările prevăd crearea Consiliului Consultativ pentru Adopţii, ce joacă un rol important la selectarea unui adoptator pentru copil. În special, acesta eliberează încheierea privind oportunitatea separării fraţilor şi surorilor.

10. Despre eforturile antidoping

La începutul anului, a intrat în vigoare Legea privind prevenirea dopajului şi măsurile de combatere a consumului de droguri ilicite. Printre scopurile principale ale acesteia este respectarea principiului de fair-play şi promovarea modului sănătos de viaţă. Prin lege este creată Agenţia Naţională Antidoping, subordonată guvernului. Aceasta va avea funcţiile de elaborare a regulilor antidoping, contracararea traficului de substanţe stimulatorii, organizarea şi efectuarea controlului antidoping.

Agenţia este chemată să acorde orice suport organizaţiilor sportive şi Comitetului Naţional Olimpic. De asemenea, a fost introdusă regula privind publicarea regulată a listei cu preparate farmaceutice, ce conţin psubstanţe de dopaj şi care pot fi comercializate în Moldova. Dacă sportivul participă la competiţii, el este obligat să se conformeze cerinţei şi să facă un control antidoping. Recordul naţional este recunoscut şi înregistrat doar după testarea, efectuată imediat după stabilirea performanţei.