sâmbătă, 18 ianuarie 2014, 15:44 view Vizualizări: 890 ori   printImprimaţi
comment Comentarii: 0

Serviciile speciale se transformă într-o structură suprastatală

Foto: sis.md
Igor DULGHIERU

La ultimele sale şedinţe, Consiliul Suprem de Securitate, ce activează pe lîngă preşedintele ţării, a atras o atenţie deosebită asupra modernizării serviciilor speciale din Moldova. A fost dat startul reformei în domeniul securităţii, ce prevede nu doar schimbarea denumirii, dar şi a competenţelor instituţiilor de profil. Totodată, principala sarcină a serviciilor speciale rămîne a fi furnizarea informaţiei confidenţiale în toate problemele-cheie.

În luna octombrie trecut, parlamentul a aprobat Strategia de reformare a Serviciului de Informaţii şi Securitate al RM (SIS), precum şi planul de acţiuni privind implementarea acesteia în perioada 2014-2018. Printre primele acţiuni se numără crearea unei simbolici corporative a serviciilor speciale, ce va fi protejată prin lege. Potrivit decretului şefului statului, de la începutul anului 2014, pentru SIS şi angajaţii săi se introduc semne distinctive: stema, emblema, drapelul, ecusonul pentru caschetă şi beretă, embleme pentru butoniere şi epoleţi, semnul pe antebraţ (din partea stîngă).

Însă principalele schimbări din interiorul serviciilor speciale rămîn în umbră. Strategia prevede că SIS îşi va concentra atenţia asupra căutării, colectării şi analizei informaţiei de interes sporit. Se extind metodele de căutare şi instrumentele analitice, se fortifică funcţia de monitorizare. Rezultatele activităţii serviciilor speciale vor sta la baza adoptării deciziilor la cel mai înalt nivel pe un spectru larg de probleme. Parţial, acest lucru se întămpla şi anterior, însă acum creşte amploarea impactului informaţional.

Potrivit tradiţiei stabilite în ultimul timp, laitmotivul reformei constituie depolitizarea şi întărirea independenţei Serviciului de Informaţii şi Securitate. Pe de o parte, instituţia continuă să lucreze pentru politicieni, iar pe de alta – autorii reformelor încearcă s-o îngrădească de influenţa politicului. Şi dacă autorităţile declară sus şi tare despre primele succese, atunci majoritatea experţilor au o opinie diametral opusă: sînt evidente unele semne, ce denotă transformarea serviciilor speciale într-o structură de gestiune suprastatală, menită să îndeplinească comenzi politice. Competenţele exclusive concentrate în mîinile SIS de interceptare a convorbirilor telefonice şi a mesajelor electronice permit majorarea fluxului de informaţii obţinute.

Totodată, experţii vorbesc despre regresul sistemului şi decăderea morală a instituţiei, ce se ocupă, în primul rînd cu deservirea informaţională a unor politicieni. Din cauza relaţiilor destul de strînse ale unor partide cu forţele politice din România, o parte din informaţia confidenţială pentru uz intern ajunge în ţara vecină.

“Într-un stat democratic normal, este de neconceput ca partidele politice să-şi distribuie între ele serviciile speciale şi organele de drept, - afirmă politologul Bogdan Ţîrdea. – În Europa este aplicată o cu totul altă practică: instituţiile sînt depolitizate şi au un statut independent.

În Moldova totul se întîmplă invers – acelaşi SIS i-a revenit Partidului Liberal, pentru care este caracteristică o poziţie antistatală. În final, informaţia corespunzătoare deseori este furnizată în România, fapt ce nu doar contravine intereselor ţării noastre, dar poate fi calificat ca o acţiune subversivă”.

Şeful serviciilor speciale din Moldova, Mihai Bălan, a făcut mai multe declaraţii contradictorii, fapt ce denotă dependenţa instituţiei faţă de actorii politici. Se ştie că postul de director al SIS a fost atribuit sferelor de influenţă a Partidului Liberal, deşi Mihai Ghimpu a negat că conducătorul SIS este protejatul liberalilor.
Totodată, în presă au apărut informaţii despre distribuirea funcţiilor, în rezultatul căreia, serviciile secrete au trecut sub aripa Partidului Democrat al lui Vlad Plahotniuc. Au fost menţionate chiar şi unele detalii ale tranzacţiei, dar şi remunerarea, pe care ar fi primit-o Ghimpu pentru cedarea controlului asupra uneia dintre instituţiile principale ale statului. Aşa sau altfel, experţii vorbesc despre o atitudine prietenoasă a serviciilor speciale, atît faţă de liberali, cît faţă de democraţi.

„Se ştie că cine deţine informaţia, acela conduce lumea, - menţionează unul dintre experţii noştri. – Se pare că politicienii moldoveni au învăţat foarte bine această regulă. Problemele securităţii naţionale au fost trecute pe ultimul plan. Este evident, că SIS rămîne a fi una dintre cele mai politizate instituţii din Moldova. Asta în pofida faptului că instituţiile europene afirmă contrariul şi că această chestiune este inclusă pe agenda autorităţilor.

Însă noi devenim martorii unei depolitizări formale, ce se răsfrînge doar asupra angajaţilor de rînd. În rezultatul atestării, unii dintre ei şi-au pierdut locul de muncă sau au fost retrogradaţi. Unii, într-adevăr nu corespund funcţiei ocupate, dar sînt şi angajaţi care nu corespund cerinţelor conducerii, după anumite criterii, sau pur şi simplu sînt incomozi. Or, aşa-zisa politizare înseamnă primirea ordinelor de sus, adică, toate acestea au loc la nivelul conducerii, dar nu a ofiţerilor”.

Potrivit interlocutorului nostru, este puţin probabil, că în viitorul apropiat vor fi efectuate reforme la SIS. Sînt mai multe şanse că instituţia va continua să promoveze politica partidelor de guvernare, atît cea internă, cît şi cea externă, îndeplinind comenzi politice.

În ultimul timp, corpul de ofiţeri s-a înnoit simţitor, inclusiv cel de la conducere. Sursele noastre în Consiliul Suprem de Securitate nu exclud şi pe viitor remanieri de cadre la SIS şi în structurile teritoriale ale acestuia, proces numit „debarasarea de moştenirea şi metodele vechi de lucru”. Vîrsta medie a angajaţilor serviciilor speciale constituie 30-35 de ani.

Cu atît mai mult cu cît conducerea SIS pune accentul pe extinderea bugetului, condiţionînd succesul reformei de cantitatea suficientă de bani. Majoritatea eforturilor pe care le întreprinde instituţia sînt concentrate asupra obţinerii finanţării de la Uniunea Europeană şi alţi parteneri de dezvoltare. În acest sens, se creează impresia că problemele corupţiei şi reducerii influenţei politice deja nu-i mai interesează pe nimeni.
 
comments powered by Disqus