Dreptul de a "turna" clienţii

Foto: adevarul.ro

Victor Surugiu

Lupta cu spălarea banilor şi cu terorismul financiar nu doar aduce o contribuţie substanţială la buget, dar este şi o sursă inepuizabilă de amenzi. În curînd, multe instituţii şi persoane fizice s-ar putea confrunta cu un val de sancţiuni pentru neîndeplinirea prescripţiilor judiciare. În opinia experţilor, există riscul ca o activitate prea zeloasă să devină o durere de cap pentru clienţii simpli ai sectorului financiar.

Săptămîna aceasta intră în vigoare sancţiunile înăsprite pentru bănci şi alte instituţii financiare şi organizaţii, care înregistrează sau legalizează dreptul la proprietate. Sub incidenţa modificărilor la Codul contravenţional cad, de asemenea, şi agenţii imobiliari, vînzătorii de bijuterii, avocaţii, notarii, auditorii, contabilii independenţi şi alţi reprezentaţi ai profesiilor libere. Legea îi uneşte pe toţi sub sintagma „unităţile de raportare”.

Autorii noilor sancţiuni consideră că pînă în prezent, mulţi dintre aceştia îndeplineau doar formal cerinţele îndreptate împotriva spălării banilor. Acum însă „unităţilor de raportare” nu le rămîne altceva decît să-şi „toarne” clienţii la o subdiviziune specializată a Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). Pedepsirea contravenienţilor este inclusă în competenţa Serviciului de prevenire şi de luptă cu spălarea banilor ce activează pe lîngă CNA.

Serviciul emite dispoziţii privind sistarea unor activităţi sau operaţiuni dubioase, însă băncile şi alte structuri execută aceste decizii cu întîrziere sau, în general, evită să întreprindă anumite acţiuni. Se pare că o situiaţe similară se creează şi în cazul operaţiunilor cu patrimoniul, ce cad sub incidenţa regulilor de luptă cu spălarea banilor.

Sînt cazuri cînd tergiversarea executării deciziilor au permis scoaterea banilor şi a proprietăţilor de sub controlul CNA. Modificările stabilesc amenzi de pînă la 10 mii de lei, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii timp de un an.

Fiecare operaţiune – sub control intern

Noua abordare prevede revizuirea actualelor reguli de control intern din sectorul financiar. Băncile şi alte instituţii vor trebui să-şi înnoiască metodologia de identificare a clientului, a beneficiarilor acestuia, ţinînd cont de factorii de risc. Fiecare dintre aceste structuri va trebui să aibă un program perfecţionat de prevenire şi luptă cu spălarea banilor şi terorismul financiar.

Nerespectarea formalităţilor va fi amendată. O atenţie sporită urmează a fi atrasă asupra măsurilor sporite de securitate, atunci cînd este vorba de clienţi suspecţi, relaţii de afaceri, de proprietate sau diverse operaţiuni.

„În unele cazuri, legea obligă să fie aplicate măsuri speciale de identificare, însă nu conţine cerinţe clare. Totodată, dacă organele de control vor avea pretenţii, atunci acestea vor trebui să fie sigure că măsurile de precauţie au fost suficient de adecvate riscului de spălare. Acestea pot fi colectarea informaţiei suplimentare, controale, monitorizarea, solicitarea documentelor de conformitate. Dacă dovezile nu vor fi destul de convingătoare, atunci vor urma sancţiuni de pînă la 10 mii de lei pentru fiecare caz”, - menţionează unul experţi.

Potrivit lui, în perspectivă, din partea instituţiilor financiare, mai degrabă, va creşte numărul refuzurilor de a deschide conturi bancare şi de efectuare a operaţiunilor financiare. Se va majora şi numărul de abţineri de a stabili relaţii de afaceri cu companiilie şi persoanele fizice. Iar colaborarea existentă va fi sistată, dacă vor apărea dubii privind identificarea proprietarului beneficiar.

Încă un motiv – probabilitatea ca datele existente să nu fie veridice. În cazul depistării oricăror semne dubioase, băncilor comerciale şi altor „unităţi de raportare” le va fi mai simplu să renunţe la prestarea serviciilor, pentru a reduce la minim riscul sancţiunilor din partea CNA.

Vulnerabilitatea politică – zonă de interes special

Amendamentele conţin pedepse (amenzi de pînă la 10 mii de lei) şi pentru neaplicarea procedurilor pentru identificarea persoanelor cu vulnerabilitate politică. Este vorba despre oamenii care ocupă sau au ocupat funcţii importante în stat sau la nivel internaţional, precum şi despre familiile şi anturajul acestora.

În asemenea cazuri, sarcina „unităţii de raportare” este să identifice sursa patrimoniului utilizat, să monitorizeze relaţiile de afaceri. Colaborarea cu persoanele cu vulnerabilitate politică este posibilă doar cu acordul conducerii, care poartă răspunderea pentru adoptarea deciziilor.

Anumite măsuri se impun şi la păstrarea datelor despre operaţiunile clienţilor şi beneficiarilor. Acestea sînt incluse într-un registru, iar conturile, documentele primare şi corespondenţa de afaceri se păstrează în arhivă cel puţin 5 ani după încheierea relaţiilor de afaceri sau închiderea contului bancar.

La solicitarea organelor competente, acest termen poate fi prelungit pe o perioadă nelimitată. Serviciul de prevenire şi luptă cu spălarea banilor este în drept să obţină la solicitare orice informaţie despre întreprinderi şi persoane concrete. Abaterea de la aceste reguli este pedepsită cu amendă de pînă la 6 mii de lei în fiecare caz în parte.

În cazul unor dubii privind operaţiunile, „unităţile de raportare” sînt obligate să informeze imediat CNA, în termen de 24 de ore. Însă în realitate, acest termen nu este respectat, iar cazurile în care vinovaţii au fost traşi la răspundere pot fi numărate pe degete. Pentru ca acest lucru să nu să se întîmple, contravenienţii nu doar vor fi amendaţi, dar şi vor fi lipsiţi de dreptul de a practica o anumită activitate pe un termen de pînă la un an.

Efectul birocratic

Sînt prevăzute sancţiuni şi pentru necomunicarea CNA despre operaţiunile cu lichidităţi în valoare de peste 100 de mii de lei – imediat sau prin cîteva operaţiuni ce pot fi legate între ele. La transferul banilor, această limită este de 500 de mii de lei. Pedeapsa este prevăzută şi pentru neinformarea Serviciului Vamal şi CNA despre suspiciunile privind legalitatea introducerii în ţară sau scoaterea din ţară a valutei.

Organele de drept au menţionat că se confruntă cu scurgerea informaţiei de la băncile comerciale şi de la alte instituţii. Cînd clientul află despre transmiterea banilor la CNA, el sistează imediat operaţiunile financiare şi încearcă să scoată din vizorul oamenilor legii capitalul cu o legalitate dubioasă. Acum, divulgarea acestor date se pedepseşte cu amendă de pînă la 6 mii de lei pentru instituţii şi pînă la 3 mii de lei pentru angajaţii CNA, ai Băncii Naţionale şi alte organe de supraveghere, vinovaţi de scurgerea informaţiei.

„Modificările vor afecta, în mare parte, participanţii mici la piaţa financiară, care „păcătuiesc” prin faptul că amînă îndeplinirea cerinţelor, sau caută căi de a le ocoli, - menţionează interlocutorul nostru. – De exemplu, angajaţii caselor de schimb valutar singuri le propun clienţilor care schimbă sume mari de bani să le împartă în mai mult eoperaţiuni, pentru a nu completa formularele pentru CNA. Ei îşi explică acţiunile prin nivelul înalt de formalitate al organelor de control, printr-un umăr foarte mare de cerinţe netransparente.

În ceea ce priveşte jucătorii mari, în primul rînd băncile comerciale, aceştia vor avea grijă să se protejeze de noile sancţiuni, punînd cea mai mare parte de responsabilitate pe seama clienţilor - atît persoane fizice cît şi juridice. Este vorba despre componenta birocratică în relaţiile cu clienţii – sporirea monitorizării, completarea unor anchete mai complexe şi solicitarea diferitelor confirmări.

Însă, în general, ultimele modificări legislative în lupta cu spălarea banilor nu vor schimba prea multe. Acestea constituie doar un pas în întîmpinarea cerinţelor organizaţiilor internaţionale, ce luptă cu spălarea banilor şi terorismul financiar. Este nevoie de o coorodnare mult mai strînsă dintre subdiviziunile specializate ale Băncii Naţionale, ale CNA şi alte organe de supraveghere pentru asigurarea controlului asupra operaţiunilor ilegale”.