Despre ce a tăcut ministrul

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Săptămîna aceasta, ministrul de Interne, Dorin Recean a raportat despre promovarea cu succes a reformei organelor de drept. Făcînd totalurile activităţii din anul trecut, el a menţionat o serie de paşi pozitivi şi a anunţat despre ameliorarea situaţiei criminogene din Moldova. Între timp, cu ministrul de Interne nu sînt de acord nu numai experţii, dar şi unii colegi din alte instituţii de drept.

Potrivit datelor oficiale, în 2013, pe teritoriul ţării au fost înregistrate peste 38 de mii de infracţiuni, ceea ce constituie cu 7% mai mult faţă de anul precedent. În total, au fost săvârşite cu 2260 mai multe infracţiuni.

Dorin Recean a menţionat în treacăt creşterea acţiunilor criminale, accentuînd atenţia asupra reducerii crimelor grave şi deosebit de grave. Respectiv, cu 7% şi 2,5%. Din 195 de omoruri înregistrate, 192 au fost descoperite. Potrivit datelor MAI, anul trecut au fost anihilate 95 de grupări criminale, iar trei „hoţi în lege” din Moldova au fost reţinuţi de organele de drept din Italia, Rusia şi România, în cooperare cu MAI al RM.

Între timp, a rămas nemenţionată creşterea semnificativă a contravenţiilor nesemnificative (cu 6,42%) şi a infracţiunilor de gravitate medie (cu 10.4%) – anume ale celor cu care se confruntă cetăţeanul de rînd. Surse din cadrul Procuraturii Generale au comunicat pentru NOI.md că anul trecut, au predominat infracţiunile împotriva proprietăţii (20,3 mii de cazuri, sau cu 8,75% mai mult faţă de anul 2012), dintre care 15,3 mii – furturi. Nivelul descoperirii acestor infracţiuni continuă să fie la un nivel scăzut.

Potrivit procurorilor, în 2013, a fost înregistrată şi sporirea cu 551 a numărului de infracţiuni împotriva familiei şi copiilor, în domeniul transportului – cu 451 de cazuri mai mult, împotriva securităţii publice – cu 111 cazuri. În 2013, au fost cu 54 mai multe cazuri de corupţie pasivă, cu 414 – de escrocherii, cu 18 mai multe cazuri de infracţiuni militare.

Sursele din cadrul procuraturii generale menţionează că reducerea numărului de infracţiuni economice şi de corpuţie, precum şi a celor legate de droguri, nu poate fi calificată drept o realizare a sistemului de drept, ci mai degrabă este o consecinţă a sporirii eforturilor în aceste direcţii.

În opinia lor, situaţia criminogenă din ţară continuă să fie tensionată şi necesită o atenţie sporită din partea tuturor organelor de drept, în primul rînd din partea poliţiei. Cu atît mai mult cu cît rămîn nedescoperite mai multe crime grave, inclusiv o serie de duble asasinate.

„Numărul infracţiunilor a crescut în toate raioanele ţării, iar cele mai multe au fost înregistrate în Chişinău – circa 38% din numărul total, - spun sursele din Procuratura Generală. – O analiză a statisticilor arată că infracţiunile sînt legate, în special, de nivelul jos de trai, de vulnerabilitatea socială a unor categorii de cetăţeni, de lipsa unui venit permanent, de salariile mici, rata înaltă a şomajului, de migraţia internă şi externă, precum şi de lăsarea copiilor fără supraveghere”.

Experţii spun că această prezentare selectivă a informaţiei este legată de tranşele financiare, ce urmează a fi alocate de Uniunea Europeană şi alţi parteneri de dezvoltare.

Numai din partea UE şi fondurile speciale europene se preconizează alocarea a acirca 20 mil. de euro pentru reforma MAI în următorii trei ani. De asemenea, este acordată asistenţă financiară din partea structurilor de stat din SUA, România etc. De exemplu, partea americană a donat recent 110 de autospeciale şi peste o sută de cvadricicluri, precum şi un lot de seturi speciale pentru analize expres.

Dacă MAI nu va raporta periodic despre succese în promovarea reformelor şi îmbunătăţirea situaţiei criminogene, atunci partenerii străini şi-ar putea revizui priorităţile şi să redirecţioneze în altă parte fluxurile financiare.

Aceasta este una dintre motivele din care conducerea MAI în ultimul timp vorbeşte foarte mult despre reforma instituţională a ministerului ca despre un fapt deja împlinit cu succes. Un statut special au obţinut asemenea subdiviziuni subordonate MAI ca poliţia de frontieră, departamentul de carabinieri, serviciul protecţie socială şi situaţii excepţionale. Aparatul central al instituţiei a fost reformat timp de doi ani, după care şi-a menţinut doar funcţia de repartizare a bugetului şi de gestionare generală.

Totodată, în opinia mai multor experţi, poliţia aşa şi nu a devenit o instituţie deschisă spre necesităţile cetăţenilor. Totodată, MAI şi structurile subordonate acestuia continuă să fie lideri în ratingurile corupţiei. Poliţia rutieră şi cea de transport au fost lichidate, succesorul lor devenint Inspectoratul Naţional de Patrulare, însă pretenţiile faţă de activitatea acestuia au rămas.

În prezent, toată activitatea de anchetă este concentrată în Inspectoratul Naţional de Investigaţii, unde 80% dintre angajaţi sînt foşti inspectori operativi. Însă conducerea acestei instituţii mai are mult de lucru în vederea restabilirii subdiviziunilor teritoriale ale poliţiei: posturilor, sectoarelor şi inspectoratelor. Din peste 1,7 mii de subdiviziuni, deocamdată, doar cîteva au fost dotate cu echipament special. În unele raioane, patrula de poliţie este aşteptată cu orele, chiar dacă este vorba despre cazuri deosebit de periculoase.