Partidul Democrat se pregăteşte de satisfacţie

Foto: moldovenii.md

Xenia Florea

„Comisia Electorală Centrală recomandă facilitarea condiţiilor de luptă pentru locurile în Parlament”, aşa au titrat săptămîna aceasta mai multe publicaţii informaţia despre secretarul CEC, Andrei Volentir care s-a arătat îngrijorat faţă de mărirea actualului prag electoral pentru partidele politice.

Potrivit lui Volentir, acutalul prag de 6% este cel mai înalt din istoria Republicii Moldova, în timp ce media europeană este de 4%. Prin urmare, această barieră electorală ar trebui micşorată. În numele armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană, desigur.

Totul ar fi fost bine, dacă nu era apartenenţa politică a actualului secretar al Comisiei Electorale Centrale. În 2011, Marian Lupu, pe atunci preşedintele Parlamentului şi prin cumul, preşedintele interimar al ţării, a suplinit cota reprezentativă în CEC, numind unul dintre cei nouă membri ai Comisiei Electorale Centrale.

Acesta s-a dovedit a fi Andrei Volentir, care pînă în ultimul moment consulta fracţinea parlamentară a DPM şi care a reprezentat interesele PDM la CEC în timpul campaniilor electorale.

Modificări electorale pe temă electorală

Jumătate de an în urmă, Institutul de Marketing şi Analize Sociologice a efectuat un sondaj sociologic închis privind situaţia politică in RM, la comanda Institutului american NDI (National Democratic Institute). Potrivit rezultatelor sondajului, ratingul Partidului Democrat constituia 5,8%, neajungînd la pragul de 6%.Totodată sondajul descis, desfăşurat în vară de către IMAS, credita democraţii cu 8,6%.

După aceste rezultate, democraţii au intrat în panică şi au elaborat iniţiativa controversată a PDM privind trecerea la sistemul electoral mixt: cînd jumătate din deputaţi (51 de deputaţi) sînt aleşi pe liste de partid, iar cealaltă jumătate (50) – pe circumscripţii uninominale. Proiectul de lege conţinea şi un şir de alte modificări la Codul electoral. De exemplu, privind micşorarea pragului electoral.

Documentul a fost trimis spre examinare Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei. Însă se spune că Comisia de la Veneţia ş-ar fi exprimat disponibilitatea să susţină doar anumite prevederi ale iniţiativei democraţilor. Potrivit publicaţiei „Kommersant”, la sfîrşitul lunii ianuarie, în cadrul întrevederii cu liderii PDM la Chişinău, secretarul general al Comisiei de la Veneţia, Tomas Market a declarat că sistemul mixt nu este potrivit pentru ţările cu o democraţie slabă, ca Republica Moldova. Însă a lăsat să se înţeleagă că experţii de la Comisia de la Veneţia sînt de acord să recomande autorităţilor moldovene să reducă pragul electoral de la 6% pînă la 5% pentru partide, şi de la 9% pînă la 7% pentru blocurile electorale. Comisia îşi va publica recomandările finale la sfîrşitul lunii martie. Comisia de la Veneţia le-a recomandat de cîteva ori ţărilor aflate sub „tutelă” să modifice legile electorale nu mai tîrziu de jumătate de an pînă la alegeri. Aşa că dacă PDM intenţionează să insiste asupra modificărilor unor prevederi din Codul Electoral (de exemplu, să reducă pragul electoral de la 6% pînă la 4%), atunci parlamentul trebuie să voteze aceste amendamente pe parcursul sesiunii de primăvară-vară.

De aceea, actualele reflecţii ale secretarului Andrei Volentir oportunitatea actualului prag electoral în condiţiile realităţilor din Moldova, menţiunile lui privind indicatorul mediu european de 4% şi discuţiile privind reprezentativitatea organului legislativ, pot fi considerate nu altceva decît reluarea campaniei de informare a democraţilor privind modificarea legislaţiei electorale în legătură cu ratingul mic al PDM.

Curtea Constituţională să vă ajute

Opoziţia comunistă deja a anunţat că este categoric împotriva reducerii pragului electoral pînă la 4%. Comuniştii îşi argumentează poziţia prin faptul că în parlament trebuie să acceadă doar partidele puternice, capabile să-şi asume responsabilitatea pentru guvernare, dar nu formaţiuni politice mici, care pot doar să adune 3-4%, să intre în parlament, pentru ca ulterior să-şi vîndă serviciile pentru actorii mai puternici.

Liderul liberal-democraţilor, Vladimir Filat, de asemenea a declarat, la sfărşitul lunii ianuarie că partidul său nu va vota pentru sistemul electoral mixt, deoarece „Republica Moldova nu este pregătită de un asemenea mecanism electoral”. Recent, Filat a declarat la un post TV că în anul acesta Codul electoral, prin urmare şi pragul electoral, nu va fi modificat.

Potrivit informaţiei noastre, liberal-democraţii sînt presaţi de conducerea PDM. Şi nu doar din cauza modificărilor în Codul electoral. Democraţii insistă şi asupra faptului ca cele trei partide din „Coaliţia pentru guvernare pro-europeană” să participe la alegeri într-un bloc electoral. Adică, PLDM, în calitate de locomotivă, trebuie să aducă în viitorul parlament Partidul Democrat cu ratingul lui în cădere şi pe liberal-reformatori, cu performanţele lor şi mai lamentabile. Anterior, Vladimir Filar a declarat public că PLDM va participa la alegeri separat.

În opinia analiştilor politici, dacă democraţii nu vor reuşi să-l convingă pe Filat să accepte un bloc comun şi modificările la Codul Electoral, conducerea PDM poate să mai apeleze o dată la Curtea Constituţională, care după decizia privind prevalarea Declaraţiei de independenţă asupra Constituţiei, s-a apucat de păcătuit.

Opiniile analiştilor cum s-ar putea întîmpla acest lucru, s-au împărţit. Unii cred că drept bază pentru o decizie favorabilă democraţilor ar putea fi interpelarea deja depusă la CC de către deputatul independent Mihai Godea privind constituţionalitatea pragului electoral de 2% pentru candidaţii independenţi.

Experţii politici consideră că s-ar putea întîmpla ca Curtea Constituţională să adopte decizia privind neconstituţionalitatea acestei prevederi din Codul electoral. Astfel, practic, fără a modifica sistemul electoral, în parlament ar putea ajunge 50 sau chiar mai mulţi deputaţi independenţi.

Potrivit Codului electoral, distribuirea mandatelor între partide are loc doar după oferirea mandatelor pentru deputaţii independenţi: potrivit art.87, „distribuirea mandatelor de deputat între partide, alte organizaţii social-politice şi blocuri electorale se efectuează numai după ce se stabileşte numărul candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2 la sută din voturile valabil exprimate ale alegătorilor şi se scade numărul respectiv de candidaţi independenţi din numărul total de mandate de deputat în Parlament”.

În cazul în care pragul de trecere pentru această categorie de concurenţi electorali va fi anulat sau stabilit la un nivel minim, atunci în viitorul parlament ar putea avea loc un aflux de deputaţi „independenţi”, serviciile cărora vor fi cumpărate activ de către conducătorii Partidului Democrat. Aşa cum a avut loc deja în Adunarea Populară din Găgăuzia.

Potrivit altei versiuni, la Curtea Constituţională va fi expediată în curînd altă interpelare. De exemplu, cu privire la procedura de modificare a Codului electoral, cînd în luna mai trecut, fracţiunile PLDM şi PCRM au votat pentru anularea iniţiativei democraţilor adoptată pe 19 aprilie, privind trecerea la sistemul electoral mixt.

Aşa că Partidul Democrat are un vast cîmp de manevre, în condiţiile în care mai multe instituţii publice sînt angajate. Chiar şi în pofida ratingurilor pre-electorale joase.

Ping-pongul electoral

Dacă urmărim statistica electorală din ultimii 20 de ani, atunci pragurile de 4% şi 6% în procesul electoral din Moldova a fost utilizate de acelaşi număr de ori. La alegerile parlamentare din 1994 şi 1998, pragul de trecere pentru partide a constituit 4%. În 2001, 2005 şi la alegerile din 5 aprilie 2009, pragul electoral era de 6%. La alegerile anticipate din 29 iulie 2009, era în vigoare pragul de 5%. Iar la ultimele alegeri parlamentare (28 noiembrie 2010) – 4%.

Reducerea sau majorarea acestui indicator depindea de conjunctura politică şi de interesele partidelor politice aflate la guvernare. De „practicile europene şi normele internaţionale”, nu a fost vorba niciodată. De exemplu, în ajunul alegerilor anticipate din 2001, o parte din partidele reprezentate în Parlament, formînd o alianţă neformală, au obţinut majorarea pragului electoral de la 4% pînă la 6%. Partidul Democrat, acumulînd atunci 5,02% din voturi, a rămas în afara Legislativului.

În anul 2005, la iniţiativa opoziţiei (în primul rînd a PPCD), pragul de trecere din nou a fost redus pînă la 4%. În aprilie 2008, majoritatea parlamentară comunistă a revenit la 6 %. Deşi preşedintele Partidului Democrat Dumitru Diacov le-a amintit insistent comuniştilor că pragul de 4% a fost stabilit la iniţiativa observatorilor internaţionali, deputatul comunist Vadim Mişin a declarat că în Europa democratică nu există vreo practică unică în acest sens.

„Pragul de 6% este stabilit în zeci de ţări, aşa că nu sîntem singuri. Nu este clar, de ce deputaţii din opoziţie sînt nemulţumiţi. Dacă comuniştii ar fi propus stabilirea unui prag de 20%, atunci ar fi existat motiv de ceartă”, a declarat Mişin. Acum, el, desigur, va insista pe limita de 4%.

În ajunul alegerilor parlamentare din 2009, europenii au cerut insistent de la Chişinău să revină la pragul de 4%. PCRM aflat la putere se opunea. Analiştii politici îi avertizau pe comunişti: cu un prag de 6%, în parlament, în afară de PCRM ar putea intra trei concurenţi principiali şi absolut neconstructivi – Alianţa „Moldova noastră”, Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu şi PLDM (aşa cum şi s-a întămplat).

Iar dacă pragul ar fi fost redus pînă la 4%, atunci Partidul Democrat ar fi avut anumite şanse (acesta încă atunci avea viziuni de centru-stînga), PPCD şi PSDM, cu care comuniştii ar fi putut găsi puncte de tangenţă. În rezultat, am primit 7 aprilie. În ajunul alegerilor anticipate din 29 iulie 2009, pragul electoral a fost redus pînă la 5% - ca o satisfacţie parţială a cerinţelor opoziţiei, care pleda pentru reducerea pragului pînă la 4%.

În primăvarea anului 2013, în toiul crizei politice şi a destrămării definitive a „Alianţei pentru Integrare Europeană”, fracţiunile PLDM şi PCRM au aprobat în prima lectură proiectul de lege, ce prevedea majorarea pragului electoral de la 4% pînă la 7%.

Ce-i drept, pentru examinarea în a doua lectură, această limită a fost micşorată pînă la 6 %. Şi iată PDM, care şi de data aceasta se confruntă cu un acut disconfort pre-electoral, cere revizuirea pragului electoral – în scădere. Potrivit unor estimări, timp de 17 ani de existenţă Codul electoral a fost modificat de aproape 40 de ori. Dar se pare că aceasta încă nu e totul.