vineri, 7 martie 2014, 18:35 view Vizualizări: 868 ori   printImprimaţi
comment Comentarii: 0

Confiscarea revine: bugetul de stat va fi suplinit din contul mafiei?

Foto: aikyn.kz
Victor Surugiu

Discuţiile privind extinderea posibilităţilor de confiscare a averii acumulate ilicit, au fost purtate în Moldova timp de cîţiva ani. Şi iată, de săptămîna aceasta, judecătoriile au obţinut dreptul să aplice faţă de condamnaţi o nouă pedeapsă, confiscînd averea agonisită ilegal de la aceştia, de la membrii familiei lor, de la alte persoane şi întreprinderile controlate de aceştia. Dacă unii consideră că în Moldova se întorc timpurile lui Stalin şi ale lui Beria, atunci alţii susţin că aceasta este cea mai bună soluţie pentru funcţionarii corupţi şi cei care fură din buget.

Cu 15 ani în urmă, conform deciziei instanţei, din casa condamnatului puteau fi scoase toate bunurile, inclusiv mobila, pînă la ultimul pat. Confiscarea averii a fost anulată la începutul acestui secol în Moldova şi în alte ţări post-sovietice. Atunci, acest pas era explicat prin umanizarea sistemului de pedepse. Însă în practică, rezultatele s-au dovedit a fi altele. Anularea confiscării nu avut un mare impact asupra condamnaţilor săraci, de la care, de regulă, nu puteai lua nimic. În schimb, cei corupţi şi hoţii din rîndul persoanelor sus-puse au început să se simtă în largul lor.

De atunci, în Moldova nu a mai fost aplicată confiscarea. În mare parte deoarece legea obliga anchetatorii să demonstreze că bunurile au fost agonisite prin metode frauduloase. Şperţarii şi cei care delapidează bugetul demult au învăţat diverse scheme de escrocherii, care le permit să-şi salveze averile de confiscare. Însă avea de suferit şi haznaua statului, care nu-şi primea mijloacele furate, dar şi noţiunea de inevitabilitate a pedepsei pentru infracţiunea comisă: ispăşindu-şi pedeapsa, mituitorul se întorcea la viaţa luxoasă, beneficiind de averea furată.

În actuala legislaţie există noţiunea de „confiscare specială”, care prevede ridicarea obiectului infracţiunii, sau a obiectului utilizat pentru săvîrşirea infracţiunii. În acest rol poate fi, de exemplu, automobilul, dacă a fost stabilit că cu acesta au fost transportate bunurile furate. Confiscarea extinsă însă se referă la alte tipuri de active, legate de comercializarea ilegală a drogurilor, vînzarea armamentului, traficul de persoane şi spălarea banilor. În vizorul oamenilor legii acum vor nimeri casele, conturile bancare şi alte active.

Potrivit noilor reguli, confiscarea îi aşteaptă pe proprietarii bunurilor, care nu pot justifica provenienţa acestora. Însă aceasta nu înseamnă că, mîine, la fiecare funcţionar, care are o vilă scumpă, care se plimbă într-un automobil de lux sau care se odihneşte pe Maldive, vor suna la uşă şi îi vor cere explicaţii. Este vorba doar de persoanele, care au fost găsite vinovate de săvîrşirea infracţiunii. Este obligatorie prezenţa sentinţei care a intrat in vigoare şi a informaţiilor obiective despre obţinerea patrimoniului în mod ilegal.

Principiul confiscării extinse se aplică asupra bunurlor, transmise de către condamnat sau terţe persoane membrilor familiei, persoanelor juridice controlate sau celor care cunoşteau sau trebuie să cunoască provenienţa ilegală a activelor. Să zicem, în instanţă a fost demonstrat că funcţionarul a furat bani publici, iar cu aceste mijloace şi-a ridicat o vilă, scrisă pe numele soacrei. În acest caz, imobilul va fi transmis statului.

Apariţia acestei norme noi a stîrnit un val de critici, în primul rînd, din partea reprezentanţilor sistemului judecătoresc şi ai altei „elite” de funcţionari. Majoritatea argumentelor se reduc la faptul că Moldova nu este pregătită de introducerea confiscării extinse a averii, iar oamenii legii ar obţine pîrghii suplimentare pentru a face presiuni asupra persoanelor cu funcţii de răspundere.

Portalul Noi.md a făcut studiat practica altori ţări. Astfel, în Italia, confiscarea este aplicată de circa 30 de ani şi a permis statului să întreprindă un atac masiv asupra mafiei. Cu cîţiva ani în urmă, de la mafie au fost confiscate aproate 10 mii de obiecte imobiliare, iar italienii au fost nevoiţi chiar să creeze o agenţie specială de controlul al patrimoniului clanurilor mafiotice.

În Norvegia există institutul „confiscării extinse”: dacă legalitatea proprietăţilor nu este justificată, atunci se sechestrează tot patrimoniul contravenientului şi al actualei sau fostei soţii a acestuia. În SUA, în aceste fel sînt pedepsite peste 60 de infracţiuni, dacă există probe că bunurile au fost obţinute în timpul comiterii contravenţiei şi sursele de provenienţă a acestora lipsesc.

La elaborarea variantei moldoveneşti a confiscării au fost luate în considerare recomandările Organizaţiei GRECO (grupul statelor împotriva corupţiei, din care fac parte toate statele europene şi SUA) de pe lîngă Consiliul Europei. Aceleaşi reguli privind confiscarea averii şi a instrumentelor infracţiunii sînt aplicate în Uniunea Europeană. România se află printre ultimele ţări, care au introdus aceste reguli – în aprilie 2012. În ţara vecină deja există precedente de arestare a patrimoniului unui ex-deputat şi a unui fost ministru, implicaţi în trafic de persoane.

„Moldova a tărăgănat mult timp introducerea confiscării extinse, - menţionează unul dintre experţii noştri. – Legea a fost adoptată şi a intrat în vigoare sub presiunea partenerilor de dezvoltare, deoarece aceasta a fost una dintre condiţiile de obţinere a regimului fără vize. În realitate, confiscarea extinsă trebuia demult reintrodusă în Codul penal. Membrii familiei trebuie să înţeleagă că dacă tatăl lor, fratele sau fiul încep să fure, atunci va suferi întreaga familie.

Pînă acum, în perioada de aflare în detenţie a infractorului, patrimoniul dobîndit ilicit era folosit de către rudele şi partenerii de afaceri ai acestuia. Dacă legea va începe să acţioneze şi vor apărea primele cazuri răsunătoare, atunci, posibil, că acest lucru îi va opri pe unii potenţiali infractori. Astăzi, mulţi merg uşor la furt sau la mituire, conştientizînd că dacă vor fi condamnaţi, ei vor reveni în scurt timp la bogăţiile lor.

Pe de altă parte, limitele aplicării noilor măsuri sînt, cel puţin, neclare. Dar şi partea analitică este naivă. Marii proprietari, care au de ce se teme în Moldova, demult nu mai scriu bunurile şi alte active pe numele membrilor de familie. Pentru aceasta există diferite insule off shore şi structuri speciale, care îşi fac datoria de protejare a averii dobîndite.

Ambiguitatea normelor de drept şi posibilitatea dublei interpretări trezesc şi alte temeri. Institutul confiscării poartă pericolul extinderii actelor de corupţie în organele de anchetă şi de judecată. Confiscarea extinsă poate deveni un instrument foarte comod pentru soluţionarea unor litigii cu persoanele, care nu sînt atît de principiale. Putem desigur să facem abstracţie de asemenea particularităţi. Însă aceasta lege anticorupţie, probabil, va avea aceeaşi soartă ca şi alte legi similare, care nu au mai fost implementate la justa valoare în practică. Ele sînt utilizate doar în unele cazuri pentru înlăturarea persoanelor incomode sau pentru a spori flexibilitatea oponenţilor politici.

Un alt moment semnificativ. Se propunea ca, pe lîngă declaraţia pe venit a funcţionarilor, să fie obligatorie şi declaraţia privind cheltuielile. Pentru ca, anticipînd sentinţa, „slujitorii poporului” să explice, cum au reuşit, neavînd alte surse de venit, în afara salariului, să procure două maşini Porsche sau o vilă în Italia. Însă această propunere a rămas neauzită de legiuitori – partenerii de dezvoltare nu au insistat asupra adoptării acesteia”.
 
comments powered by Disqus