Optimizarea spitalelor orăşeneşti sau calea spre lichidare?

Foto: wikimapia.org

Olga MOCANU

La recenta şedinţă a Consiliului Municipal a fost adoptată decizia privind optimizarea a două spitale din Chişinău. În baza spitalului municipal nr.4 (care a fost creat pînă în 1812 şi deţine cîteva clădiri, amplasate pe un teritoriu de circa 1 ha) de pe str. Columna va fi creat un centru medical de asistenţă geriartrică (adică pentu persoanele în etate), cu integrarea lui ulterioară în cadrul spitalului „Sf. Arhanghel Mihail”.

Va fi optimizată şi maternitatea nr.2 de pe bulevardul Gr. Vieru din capitală. Această instituţie, la fel, va deveni o filială a spitalului „Sf. Arhanghel Mihail”. De asemenea, a fost aprobată decizia de a crea, pe lîngă noua instituţie, două centre municipale de: diabetologie şi antrologie.

Funcţionarii capitalei îşi justifică acţiunile prin necesitatea sporirii eficienţii instuţiilor medicale din Chişinău, precum şi a calităţii serviciilor acordate populaţiei. La prima etapă, potrivit deciziei Consiliului Municipal, în locul celor trei spitale va fi creată o structură extinsă – actualul spital „Sf. Arhanghel Mihail”, cu două filiale, care va fi gestionată de un administrator.

Şeful direcţiei municipale sănătate, Mihai Moldovanu, a afirmat în repetate rînduri că spitalul clinic orăţenesc nr.4 şi maternitatea nr.2 sînt instituţii mici şi ineficiente, care dublează funcţiile unor spitale viabile. În urma reformei, gestiunea financiară şi administrativă a acestor spitale va trece în subordinea spitalului „Sf. Arhenghel Mihail”, fapt ce va avea un impact imediat asupra activităţii lor.

În special, optimizarea maternităţii, amplasate în centrul capitalei, va consta în închiderea spălătoriei, cantinei, contabilităţii şi garajului, funcţiile cărora vor fi îndeplinite de către structurile respective ale spitalului „Sf. Arhanghel Mihail”.

„Puterea se schimbă din nou”

Anul trecut, Mihai Moldovanu a anunţat despre intenţia autorităţilor locale de a desfăşura reforma în sistemul sănătăţii, care este contrar reformei Ministerului Sănătăţii şi prevede comasarea cîtorva spitale cu unele instituţii mai mari, precum şi decentralizarea Asociaţiilor teritoriale medicale prin crearea instituţiilor medicale autonome. Amintim că acum la Chişinău activează cinci Asociaţii teritoriale mediale, în gestiunea cărora se află de la două pînă la cinci policlinici. Autorităţile locale intenţionau să finalizeze reforma sistemului de sănătate al municipiului în anul 2017, pentru care au fost preconizate peste 800 mil. de lei.

Proiectul Strategiei a fost elaborat de funcţionari anul trecut şi chiar a fost trimis spre examinare Consiliului Municipal, însă documentul nu a acumulat numărul necesar de voturi.

Totodată, fracţiunea comuniştilor din CMC a declarat că nu va susţine reforma în domeniul sănătăţii din cauza mai multor neajunsuri.

În special, preşedintele fracţiunii PCRM Boris Golovin a declarat că „în prezent, fracţiunea PCRM nu este de acord cu conceptul de reorganizare”, şi „va examina separat fiecare propunere de comasare”.

„Cînd este aplicată metoda de extindere a instituţiilor medicale prin comasarea cu altele, cănd o instituţie devine filiala altei instituţii, scade eficienţa. Deoarece fiecare instituţie curativă trebuie să aibă conducerea sa, care să poarte răspundere, a declarat preşedintele fracţiunii. – O asemenea reformă nu va genera economii financiare, deoarece vizitele de control ale medicului-şef la instituţiile subordonate vor depăşi economiile obţinute în urma reducerii personalului”.

Însă a trecut un timp şi probabil ceva s-a schimbat în viziunile consilierilor. Optimizările în municipiu, într-adevăr au început să fie examinate separat, fără vreo strategie comună. Şi iată primul rezultat. Practica de comasare a început deja să fie percepută de consilieri drept una pozitivă.

Dar poate e vorba de cedări, pe care le-a făcut direcţia municipală sănătate, creînd Centrul Municipal de Diabetologie în baza spitalului extins „Sf. Arhanghel Mihail”? În prezent, Boris Golovin este conducătorul organizaţiei obşteşti a diabeticilor din Moldova - PRODIAB.

Problema pămîntului

Există şi alte opinii în acest sens. În special, unii experţi consideră că închiderea a două spitale din centrul capitalei, interesul faţă de terenurile cărora creşte, - ar fi avut o rezonanţă foarte mare în societate. Dar aşa, cu timpul, filialele ar putea fi aduse la faliment, închise fără mare zarvă şi cei interesaţi vor putea acapara terenurile din centrul capitalei.

Menţionăm că, acum cîţiva ani, cînd Mihai Moldovanu era la începutul carierei de şef al direcţiei de sănătate, problema închiderii spitalului nr.4 deja a fost examinată la Consiliul Municipal. Însă aleşii poporului deja atunci înţelegeau că, deşi spitalul este într-adevăr, ineficient, este vorba despre un teren, pe care liberalii nu vroiau să-l cedeze. Proiectul hotărîrii atunci a fost respins. Şi iată acum, el a revenit sub denumirea nobilă de „optimizare”.

Experţii spun că în timp ce municipiul face jocuri „ne optimizatoare”, pe ordinea zilei apare altă problemă. Ce are de gînd să facă şeful direcţiei municipale în condiţiile în care medicina din Moldova are doi stăpîni: ministerul, care gestionează principalele resurse financiare, şi direcţia municipală, care administrază patrimoniul? Ambii stăpîni privesc în direcţii diferite, municipiul şi municipalitatea nu au un program de activitate comun. În ce direcţie se va dezvolta atunci medicina capitalei?