Serviciile speciale ale Moldovei se pregătesc de atacuri cibernetice

Foto: ej.ru

Igor Guzun

Nu demult, structurile de forţă din Moldova se luptă „non-stop” cu infracţiunile informaţionale. Procurorul general Corneliu Gurin a emis un ordin, ce îi obligă pe oamenii legii să raporteze zilnic despre atacurile cibernetice şi alte acţiuni ale infractorilor virtuali. Potrivit datelor statistice, în ultimul timp, în Moldova a crescut brusc numărul infracţiunilor de acest fel.

În 2004, au fost depistate doar patru cazuri de acest fel. Anul trecut, au fost înregistrate deja 74 de infracţiuni informatice, iar în 2012 – 32. Cu alte cuvinte, timp de un an, numărul acestora, practic, s-a dublat. Şi statistica primelor luni ale anului curent demonstrează că tendinţa se menţine. Între timp, procurorii recunosc că statistica oficială constituie doar vîrful aisbergului.

Majoritatea infracţiunilor, comise în spaţiul virtual rămîn în afara atenţiei sistemului de drept. De exemplu, în anul 2013, procurorii au intentat doar trei cazuri penale privind răspîndirea pornografiei infantile pe Internet, în timp ce experţii din Occident califică Moldova drept un furnizor constant de conţinut pornografic interzis.

Principala tendinţă a infracţionalităţii cibernetice autohtone a devenit extinderea: cu efracţiile, furtul informaţiei şi mijloacelor băneşti se ocupă nu hakerii singulari, ci grupări criminale întregi. Pentru acestea este caracteristică o diviziune clară a muncii şi o infrastructură tehnică şi operaţională.

Oamenii legii se confruntă, practic, zilnic cu atacurile cibernetice profesioniste. Printre cele mai populare obiecte de atac sînt site-urile preşedintelui, parlamentului şi guvernului. Mai puţin cunoscute, dar nu mai puţin periculoase sînt atacurile cibernetice asupra structurilor bancar-creditare, a obiectelor din sfera economică şi socială, a principalelor obiecte de importanţă vitală.

Faţă de persoanele fizice cel mai des sînt aplicate sustragerea datelor prin spargerea poştei electronice şi conturilor din reţelele de socializare. Cu ajutorul acestora, infractorii obţin nu doar date confidenţiale cu caracter personal, dar şi informaţii despre conturile şi tranzacţiile bancare. Potrivit anchetatorilor cibernetici, în timpul apropiat, volumul infraţiunilor cibernetice va creşte şi mai mult.

Potrivit prognozelor specialiştilor, există un risc sporit de activizare a infractorilor virtuali în ajunul alegerilor parlamentare şi în campania electorală, precum şi în cazul unor acţiuni de protest în masă în Moldova. Se ştie că tentativele de spargere a sistemelor informaţionale ale principalelor instituţii de stat au fost întreprinse în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Conducerea Procuraturii Generale a declarat în repetate rînduri despre atacurile masive ale unor hakeri din România asupra paginilor Web ale instituţiilor de stat ale Moldovei.

Potrivit datelor portalului NOI.md, conducerea Procuraturii Generale, SIS, MAI şi altor instituţii de profil au dispus sporirea eforturilor pentru contracararea atacurilor cibernetice. În ultimul timp, au fost organizate mai multe training-uri pentru serviciile speciale din Moldova, pentru angajaţii MAI, ai Ministerului Apărării şi ai Centrului de Comunicaţii Specale. Unul dintre acestea, care s-a încheiat zilele trecute, s-a referit la contracararea atacurilor cibernetice. Experţii Gărzii Naţionale a Statului Carolina de Nord din SUA au împărtăşit experienţa şi metodele americane de reducere maximă a pericolului unor atacuri virtuale asupra serverelor.

În Moldova, de asemenea, vor fi perfecţionate soluţiile utilizate de instituţiile-cheie pentru schimbul de informaţii şi păstrarea datelor secrete. Este vorba despre crearea sistemului de stat de prognozare şi contracarare a atacurilor cibernetice asupra resurselor informaţionale ale Moldovei. Totodată, autorităţile intenţionează să înăsprească pedepsele penale pentru atacurile hakerilor. Printre priorităţi se află şi asigurarea securităţii informaţionale a structurilor de forţă.

„Nu este secret că în toate structurile de forţă există o poştă electronică şi canale de legătură închise, - comentează directorul Institutului de Politică Informaţională, expertul SecDev Foundation, Alexei Marciuc. – Cu toate acestea, acum o mare parte a internet-traficului trece prin teritoriile ţărilor străine. Totodată, în pofida recomandărilor specialiştilor în securitate informaţională, mulţi angajaţi preferă să utilizeze seriviciile poştale de peste hotare, precum Gmail.com.

În Moldova a fost elaborat un set de recomandări pentru utilizatori şi operatori, care povestesc detaliat cum să evităm scurgerea informaţiei din instituţiile de stat. Însă studiile noastre demonstrează că mulţi reprezentanţi ai structurilor de stat, inclusiv din conducere, nu doar nu urmează aceste recomandări, dar şi nici nu ştiu despre existenţa lor.

Sînt foarte multe cazuri de spargere a poştei electronice în instituţiile de stat şi sustragerea datelor confidenţiale. Însă doar o mică parte din aceste cazuri sînt anchetate penal. Sînt cazuri cînd de pe adresele funcţionarilor au fost trimise mesaje privind transferul unor sume pe un cont bancar. Însă din cîte ştiu, ancheta nu a fost finalizată.

În acest sens, este clar interesul serviciilor speciale şi a altor structuri de profil din Moldova faţă de experienţa altor ţări în acest domeniu. În Moldova, pînă în prezent sînt aplicate metode tradiţionale de construcţie şi asigurare a securităţii informaţionale a reţelelor de comunicaţii pentru utilizatorii speciali, care sînt bazate pe utilizarea resurselor de comunicaţii publice. Însă acestea nu asigură protecţia reţelelor de comunicare şi a sistemelor de gestionare împotriva acţiunilor cibernetice, a programelor nocive, a atacurilor teroriştilor cibernetici şi altor infracţiuni cibernetice”.

Între timp, studiile internaţionale arată că Moldova, de rînd cu alte state, se află în zona unor serii de atacuri ale unei reţele internaţionale de spioni cibernetici. În ultimii 5 ani, hackerii au atacar instituţiile de stat şi militare, structuri diplomatice, instituţii de cercetare în mai multe ţări, inclusiv în Moldova. Infractorii sustrag informaţia şi o vînd altor ţări.

Specialiştii străini au depistat în Moldova patru adrese IP infectate, fiecare dintre acestea poate conţine mii de calculatoare. Serviciul de Informaţii confirmă înregistrarea unor serii de atacuri cibernetice asupra sistemelor informaţionale ale organelor administraţiei publice centrale. Însă afirmă că toate au fost respinse cu succes, fără a prejudicia sistemele sau scurgeri de informaţie.