Majorarea salariilor nu a oprit ilegalităţile din sistemul judecătoresc

Foto: actualitati.md

Victor Surugiu

Precum era de aşteptat, minunea nu s-a produs. După triplarea salariilor slujitorilor lui Themis, ilegalităţile din acest sistem continuă. Nici Consiliul Suprem al Magistraturii, nici alte instituţii publice abilitate nu sînt în stare să lupte cu corupţia şi neprofesionalismul corpului judecătoresc. O asemenea concluzie poate fi făcută în urma şedinţei republicane generale a judecătorilor din Moldova, care a avut loc recent la Chişinău.

Premierul este îngrijorat, iar ministrul Justiţiei se ocupă de promovarea propriei imagini

Şi preşedintele, şi şeful guvernului, şi mulţi alţi participanţi ai forumului au vorbit despre situaţia deplorabilă din corpul judecătoresc. Prtemierul Iurie Leancă a numit sistemul judiciar „cel mai corupt”, fapt ce trezeşte o mare „îngrijorare şi nelinişte”. „Justiţia este singura sferă din ţară, în activitatea căreia în toţi aceşti ani nu a fost întregistrat vreun progres”, consideră Leancă.

Se pare că şeful guvernului nu este susţinut în deplină măsură de ministrul Justiţiei Oleg Efrim, care a menţionat că, progresul totuşi există – în finanţarea justiţiei. El şi-a axat întregul discurs pe această temă, punînd accentul pe succesele obţinute de instituţia pe care o conduce. „Am reuşit să soluţionez problemele, care s-au acumulat în aceşti ani. Guvernul investeşte mijloace semnificative în sistemul judiciar şi va continua să finanţeze adecvat această ramură a putereii”, a declarat ministrul Justiţiei.

Potrivit lui, bugetul sistemului judiciar creşte permanent din 2010, iar în ultimii doi ani a fost practic dublat. Din anul 2014, salariile judecătorilor, vor creşte treptat. Sediile a 24 de instanţe au fost reparate capital, iar în ajutorul judecătorilor au fost angajaţi 500 de asistenţi.

Totuşi, o parte din judecători au rămas nemulţumiţi de discursul ministrului. „Oare nu-şi asumă domnul Efrim prea multe merite, - s-a indignat după discursul lui unul dintre reprezentanţii corpului judecătoresc. – E un PR personal curat. S-ar putea crede că succesul reformei în justiţie depinde în deplină măsură de contribuţia lui personală”.

La solicitarea noastră, judecătorul a explicat ce a avut în vedere. În opinia lui, în realitate, este vorba despre „o conjunctură favorabilă pentru acest funcţionar”. Reforma justiţiei are loc sub monitorizarea vigilentă a instituţiilor europene, care alocă mijloace semnificative în acest scop. Succesul în această direcţie este una dintre coniţiile pentru liberalizarea regimului de vize.

„Oricine s-ar afla în această funcţie, autorităţile nu ar fi renunţat la prioritatea reformei justiţiei, altfel s-ar pune cruce pe eforturile în direcţia integrării europene. Ministerul a realizat multe lucruri, dar încă mai multe promisiuni au rămas neîndeplinite”, consideră judecătorul. Poziţia lui este susţinută de alţi cîţiva slujitori ai lui Themis, care consideră că în multe cazuri, Ministerul Justiţiei „trage jăraticul” spre el, propunînd proiecte de lege stranii, fără a fi discutate public, cu specialiştii, inclusiv din sistemul judiciar.

Preşedintele a decis să devină „purificator”

Între timp, de unele verdicte pronunţate în ultimul timp a rămas frapat chiar şi preşedintele statului. În discursul său, Nicolae Timofti a constatat că şi după triplarea salariilor, judecătorii continuă să emită decizii incorecte. El a făcut această concluzie după ce a luat act de un şir de verdicte răsunătoare.

Pentru a nu părea neinformat, preşedintele a invocat cîteva cazuri. Astfel, el consideră foarte dubioasă decizia magistratului de la judecătoria sectorului Rîşcani, Lilia Lupaşco, care a sistat acţiunea unui act normativ al Băncii Naţionale. Pentru o decizie similară, un an în urmă, judecătorul din sectorul Buiucani Ion Goncear a rămas fără mantie.

Şi judecătorul din Ialoveni Ludmila Baboş, ghidată probabil de motive speciale, a emis de trei ori aceeaşi decizie de arest la domiciliu a unei persoane, în baza unui argument nefondat. De fiecare dată, verdictul a fost anulat de Curtea de Apel, concluiziile căreia judecătoarea le-a ignorat. Este remarcabil faptul că candidatura Ludmilei Barboş a fost promovată la funcţia de vicepreşedinte a Judecătoriei Ialoveni.

„Se pare că preşedintele a decis să devină „purificatorul” sistemului judiciar, - menţionează unul dintre experţii noştri. - În lipsa altor realizări remarcabile în perioada aflării în această funcţie, el nu are altă ieşire decît să pună accentul pe lutpa cu judecătorii corupţi şi cei care şi-au pătat reputaţia.

Însă lui nu-i va fi deloc uşor să fie recunoscut ca un luptător împotriva corupţiei în corpul judecătoresc, deoarece el este exponentul acestui sistem, cu o experienţă de muncă de 30 de ani în funcţia de judecător. În diferite perioade ale activităţii sale, el a făcut parte din Consiliul Suprem al Magistraturii, apoi a condus acest organ. El ca nimeni altul ştie că publicarea cazurilor singulare de încălcare a legii este doar vîrful aisbergului.

Acum el şi-a amintit „brusc” că în sistem continuă să activeze judecătorii, care, neexaminînd materialele cdosarului, au sancţionat în comisariatele de poliţie arestul tinerilor în perioada evenimentelor din aprilie 2009. În discursul său el a amintit şi despre judecătorii care prin deciziile lor au adus prejudicii de milioane economiei Moldovei. Aceştia lucrează încă din perioada cînd el se afla la conducerea sistemului judiciar, iar majoritatea deciziilor au fost emise în perioada cînd el putea influenţa activitatea CSM.

Însă anume Nicolae Timofti a devenit principalul promotor al majorării salariilor pentru judecători: proiectul de lege a fost prezentat sub forma iniţiativei legislative din partea lui. Promovarea acestei idei a fost dificilă, însă, în cele din urmă, judecătorii au obţinut un salariu european. Totodată, numărul judecătorilor corupţi şi neprofesionişti practic nu s-a redus. Acum preşedintele nu are altă cale decît să demonstreze o activitate sporită – deocamdată mai mult prin cuvinte, decît prin fapte”.

Nu-s sancţiuni – nu-i corupţie?

Totodată, judecătorii consideră drept nefondată critica în adresa lor. Argumentul lor principale este lipsa colegilor condamnaţi pentru corupţie. Sînt doar 1-2 cazuri cînd judecătorii au fost reţinuţi în timp ce primeau mită, însă pînă la condamnare nu s-a ajuns.

Situaţia creată se explică prin concurenţa neloială dintre organele de drept, abilitate cu lupta anticorupţie. În opinia autorilor raportului „Euromonitor”, elaborat de Asociaţia pentru democraţie participativă şi Centrul analitic independent „Expert-Grup”, între CNA, MAI şi alte structuri are loc un adevărat război.

În rezultat, anul trecut au fost depistate 467 de acte de corupţie, dintre care 310 de dosare penale (65%) au fost ulterior clasate. „Organele de urmărire penală se concentrează pe iniţierea anchetei, fără a avea grijă de finalizarea acestui proces”, - menţionează experţii.

Conducătorii sistemului judiciar afirmă că zvonurile privind coruperea judecătorilor sînt exagerate. În opinia preşedintelui Curţii Supreme de Justiţiei, Mihail Poalelungi, în prezent, doar 20% din judecătorii moldoveni nu-şi merită funcţiile.

Magistratul este convins că, în perspectivă, majoritatea dintre ei vor fi demişi. Astfel, recent, la propunerea CSM, Nicolae Timofti a semnat un decret privind demiterea a şase judecători, patru dintre care au activat în Judecătoria Economică teritorială (Serghei Namaşco, Liliana Andriaş, Alexandru Rotari şi Iurie Ţurcan), iar restul în Leova şi Vulcăneşti.

Potrivit informaţiei noastre, toţi vroiau să-şi păstreze funcţiile în sistemul judecătoresc, însă plîngerile numeroase le-au decis soarta. În urma verificării suplimentare, efectuate de Serviciul de Informaţii, a fost adoptată decizia de a-i demite.

Însă în pofida tuturor circumstanţelor, majoritatea judecătorilor sînt demişi „onorabil”, ceea ce prevede accesul la toate facilităţile şi privilegiile. Scăpînd pe căi ocolite de judecătorii corupţi, CSM, în realitate, le asigură o viaţă fără griji în afara sistemului judiciar.