Abordarea „ştiinţifică” în lupta cu monumentele

Foto: wikipedia.org

Xenia Florea

Joi, 27 martie, aproximativ 70 de organizaţii obşteşti vor iasă în stradă în apărarea monumentului eliberării Moldovei de cotropitorii germano-fascişti, amplasat lîngă Academia de Ştiinţe. Conducerea AŞM intenţionează să demonteze monumentul, iar în locul lui, pînă la 31 august, să inalţe un monument dedicat limbii române.

Reprezentanţii societăţii civile spun că Conducerea Academiei a declanşat împotriva monumentului ostaşilor eliberatori un război „cinic” şi „barbar”, mai ales că în 2014 este marcată aniversărea a 70-a de la eliberarea Moldovei de cotropitorii germano-fascişti. Aceştia declară că dacă pe 27 martie autorităţile nu vor da un răspuns clar privind soarta monumentului „Eliberarea”, autorul căruia sînt sculptorii Dubinovski şi Epelbaum, atunci organizaţiile social-patriotice îşi rezervă dreptul de a forma gărzi populare pentru apărarea monumentului.

„Afaceristul” din ştiinţă

Dispoziţiile patriotice ale Academiei de ştiinţe s-au acutizat cu jumătate de an în urmă. AŞM - instituţia ştiinţifică superioară din Republica Moldova, principalul centru de cercetări ştiinţifice în domeniul ştiinţelor reale şi sociale din ţară, uitînd de predestinaţia sa, s-a avîntat în politică.

„Acutizarea politică” a AŞM nu a fost întîmplătoare: în februarie 2014, expira mandatul actualului preşedinte al Academiei Gheorghe Duca. Potrivit Codului ştiinţei şi inovării, preşedintele Academiei de Ştiinţe este ales de Adunarea generală prin vor secret, pe un termen de şase ani, dintre membrii Academiei. Dar pentru cel mult două mandate consecutive.

Gheorghe Duca deja şi-a depăşit limitele. Prima dacă el a ocupat postul de preşedinte al Academiei pe 5 februarie 2004, iar pe 21 februarie 2008 a fost reales în acest post. Însă domnul Duca vrea FOARTE MULT să rămînă preşedinte al AŞM şi pentru al treilea mandat. Asta în pofida faptului că anul trecut Curtea de Conturi a depistat un şir de încălcări în activitatea financiară a AŞM.

Potrivit informaţiei pe care o deţinem, iniţial, Gheorghe Duca promova activ ideea privind modificarea de către parlament a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare. În paralel, el şi-a demonstrat loialitatea faţă de putere: pe 3 noiembrie, angajaţilor AŞM, li s-a spus să iasă în mod benevol-obligatoriu la minigul în susţinerea integrării europene, organizat de partidele puterii.

Tot atunci, AŞM a anunţat un concurs internaţional pentru proiectul monumentului limbii române – pentru a „reflecta importanţa limbii române ca parte componentă a statului nostru”. Anume atunci, în comunicatul de presă al Academiei a fost indicat şi locul amplasării viitoarei compoziţii sculpturale – piaţa din faţa Academiei de Ştiinţe.

„Alegerea amplasării monumentului este dictată de faptul că Academia de Ştiinţe pledează pentru păstrarea adevărului istoric, în ceea ce priveşte denumirea şi statutul limbii de stat”, se arată în comunicatul AŞM.

Istoricul, preşedintele Asociaţiei istoricilor şi politologilor „Pro-Moldova”, Sergiu Nazaria, numindu-l pe Duca „afaceristul din ştiinţă”, consideră că acesta conştient încearcă să joase cu aripa naţionalistă a AŞM, încercînd să obţină susţinerea ei la alegerile preşedintelui Academiei de Ştiinţe. Actualul conducător al AŞM nu ţine cont de faptul că istoria cu monumentul ar putea să destabilizeze situaţia din ţară.

„Domnul Duca este, mai degrabă, un afacerist din ştiinţă, decît savant. Scandalurile, legate de acest personaj, cutremură Academia de Ştiiţne în ultimele luni. Acest om vrea foarte mult, în pofida tuturor normelor şi prevederilor legale, să devină a treia oară preşedinte al Academiei de Ştiinţe. Înţelegînd că nu are şanse legale, el încearcă să obţină, prin acsemena acţiuni, încrederea şi voturile forţelor naţionaliste: politice, culturale şi ştiinţifice, care au poziţii xenofobe, anti-sovietice şi anti-ruseşti”, a declarat Sergiu Nazaria.

De aici, în opinia lui, şi toate aceste mişcări privind monumentul limbii române şi „restabilirea adevărului istoric”. Sau cu recenta „mare desoperire ştiinţifică” a lui Duca, că drapelul Găgăuziei trebuie interzis, deoarece după gama cromatică şi amplasarea culorilor el se aseamănă foarte mult cu drapelul peninsulei Crimeea. Totodară, o asemenea combinaţie de culori, în opinia preşedintelui AŞM, „are o influenţă foarte negativă asupra comportamentului găgăuzilor”.

Cine va apăra „Eliberarea” ?

Concursul internaţional pentru proiectul monumentului limbii române s-a desfăşurat în perioada 1 noiembrie 2013 – 31 ianuarie 2014. În total, au fost depuse 21 de cereri de participare. Organizatorii au promis că „proiectul cîştigător va fi premiat şi va fi realizat în mărime naturală”.

Pe 11 martie, la Academia de Ştiinţe a avut loc şedinţa comisiei de evaluare a cîştigătorului concursului. Cel mai bun a fost desemnat proiectul sculptorilor români Vlad Basarab şi Andrei Ciubotaru: file din carte, aşezate în cerc, pe care este scrisă istoria limbii române, cu diametrul de 20 de metri şi înălţimea de 6,5 metri.

În cadrul dezbaterilor, academicialul Nicolae Dabija a declarat că viitorul monument dedicat limbii române el îl vede exclusic „în locul acestui mastodont” (monumentul ostaşilor eliberatori) de lîngă Academia de Ştiinţe.

„Există şi hotărîrea parlamentului din 23 august 1989 privind demontarea monumentelor totalitarismului. Haideţi să ne adresăm cu o scrisoare către parlament, către primăria municipiului Chişinău, către guvern pentru ca aceste instituţii să respecte legea din 23 august 1989. Hadeţi să mutăm acest monument alături de Lenin, iar în locul lui vom înălţa un monument dedicat limbii române”, a propus Dabija.

Gheorghe Duca l-a susţinut. Însă deoarece în juriu nu a existat unanimitate de voturi (iar proiectul selectat nu le-a fost pe placul multora), membrii comisiei au decis să revină la această problemă „în timpul cel mai apropiat”.

Potrivit directorului Agenţiei de inspecţia şi restaurare a monumentelor de pe lîngă Ministerul Culturii, Ion Ştefăneţ, monumentul de eliberare a Moldovei de cotropitorii germano-fascişti de lîngă Academia de Ştiinţe nu este inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Deci, el se află la balanţa autorităţilor municipale, iar soarta monumentului „Eliberarea” se află în mîinile Consiliului Municipal Chişinău.

Evoluţia istoriei privind demontarea monumentului ostaşilor sovietici şi instalarea monumentului limbii române va depinde de rezultatele alegerilor preşedintelui AŞM, ce vor avea loc pe 17 aprilie, adică de persoana care va conduce Academia de Ştiinţe.

Adversarii şi juriştii vs Duca

La postul de preşedinte al AŞM sînt patru candidaturi: actualul conducător al Academiri, ex-deputatul şi ex-ministrul Ecolofiei, Gheorghe Duca; directorul Institutului de fizică aplicată al AŞM, ex-deputatul Leonid Culiuc; preşedintele Consiliului Naţional de acreditare şi atestare, fizicianul Valeriu Canţer şi istoricul, fostul ambasador al RM în Rusia, ex-ministrul Apărării şi ex-directorul SIS, Valeriu Pasat.

Potrivit regulamentului, preşedintele Academiei de Ştiinţe este ales de Asamblee, din care fac parte 97 de membri-crespondenţi ai AŞM şi 78 de doctori habilitaţi. Candidatul este considerat ales, dacă a acumulat 50% plus 1 vor din numărul celor prezenţi, dar nu mai puţin de 2/3 din membrii Aasambleii. Dacă în primul tur nimeni dintre candidaţi nu acumulează numărul necesar de voturi, atunci este organizat al doilea tur, în care participă doi candidaţi, care au acumulat cele mai multe voturi în primul tur.

După ce la mijlocul lunii februarie s-a încheiat termenul de primire a cererilor de la doritorii de a conduce Academia de Ştiinţe, trei adversari ai lui Gheorghe Duca au cerut excluderea lui din competiţie. Într-o scrisoare către comisia de concurs pentru alegerea preşedintelui AŞM şi către Consiliul suprem al ştiinţei şi dezvoltării tehnice, Valeriu Pasat, Leonid Culiuc şi Valeriu Canţer au menţionat că Gheorghe Duca nu are dreptul să participe la alegeri şi să ocupe din nou postul de preşedinte al AŞM, deoarece pentru el acesta va fi al treilea mandat consecutiv, ţinînd cont de faptul că el conduce Academia din 2004.

Însuşi actualul preşedinte al AŞM consideră că acum se încheie primul său mandat, dar nu al doilea, deoarece în 2004 el a fost numit în funcţie prin decretul preşedintelui de atunci Vladimir Voronin, dar nu a fost ales de către comunitatea academincă.

Pentru a clarifica această situaţie, comisia pentru alegerile preşedintelui AŞM a trimis o scrisoare către parlament, pe numele spicherului Igor Corman. În răspunsul primit, semnat de preşedintele comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Raisa Apolschi, comisia juridică a lăsat să se înţeleagă că confirmă versiunea lui Gheorghe Duca privind interpretarea legislaţiei în vigoare.

La începutul lunii martie, în parlament a mai fost expediată o scrisoare semnată de academicienii pretendenţi – Valeriu Pasat, Leonid Culiuc şi Valeriu Canţer. „Considerăm poziţia comisiei pentru alegerea preşedintelui Academiei de Ştiinţe, care a votat unanim pentru înregistrarea dlui Duca, interpretările şi acţiunile Comisiei în general, drept preconcepute, care ar putea compromite procedura de alegere a noului preşedinte al AŞM”, se arată în scrisoare.

La mijlocul lunii martie a mai apărut o scrisoare pe tema argumentării juridice a pretenţiilor actualului preşedinte al Academiei de Ştiinţe. De data aceasta, către preşedinte, spicher şi premier s-a adresat un grup de jurişti, savanţi şi politologi cu rugămintea de a face precizări în Codul ştiinţei şi inovării, care lasă loc de incertitudine, de care profită Gheorghe Duca.

În cercurile academice „de opoziţie” nu este exclus faptul că dacă actualul preşedinte al AŞM va fi, totuşi, ales pentru al treilea mandat, atunci această decizie ar putea fi contestată în instanţă.

În încheiere, aş vrea să spun

Ţara noastră este dezbinată. Noi sîntem împărţiţi după nivelul de bunăstare materială. În cei care sînt pentru Uniunea Europeană şi cei care pledează pentru Uniunea Vamală. În cei care îşi numesc limba moldovenească şi cei care îi spun română. În cei care afirmă primatul limbii moldo-române şi cei care afirmă despre originile noastre romane.

La ce poate aduce aceasta noi vedem în ţara vecină. Totuşi, mai multe ne unesc decît ne despart, în primul rînd, ţara noastră Republica Moldova, pe care noi trebuie să o dezvoltăm împreună pentru bunăstarea tuturor cetăţenilor, lăsînd la o parte problemele dureroase.

Astăzi, la posturile de stat avem nevoie de oameni echilibraţi, orientaţi exclusiv spre interesele ţării, de patrioţi ai Moldovei. Avem nevoie de oameni care înţeleg că fiecare cuvînt şi acţiune vor avea un ecou, înţeleg ce vor aduce acţiunile lor – la distrugerea statului nostru firav sau la procreare, la unirea poporului sau la dezbinare. Dar nu de afacerişti din politică. Mai ales în ştiinţă.