În aşteptarea scăderii creşterii economice. Băncilor li se impun condiţii mai dure

Foto: mignews.com.ua

Olga MOCANU

Structurile abilitate apreciază diferit dezvoltarea economică a Moldovei în acest an, însă toate au un punct de vedere comun– creşterea economică va fi mică. Recent, Banca Mondială (BM) a prezentat prognoza actualizată privind indicatorii macroeconomici ai Moldovei pentru anul curent. Economia ţării va creşte cu doar 2%, faţă de 3,5 %, prognozate anterior. Ministerul Economiei vorbeşte despre o creştere de 4,5%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – de o creştere de 3,5%. Centrul Analitic Independent Expert-Grup prognozează o creştere de 2,1%, iar potrivit unui scenariu pesimist – 0,5%. Mai departe situaţia va depinde de dinamica transferurulor băneşti de peste hotare, de exporturi şi de dispoziţia investitorilor, precum şi de transparenţa sectorului bancar.

Potrivit BM, în anul 2013 Moldova a înregistrat cea mai înaltă creştere economică din momentul declarării independenţei – 8,9%. Experţii BM explică acest fapt prin roada bogată şi prin creşterea consumului intern din contul transferurilor băneşti, volumul cărora a atins un nivel record de 1,6 mild. dolari, în mare parte datorită fluxurilor din CSI. Experţii au menţionat şi înviorarea fluxului investiţiilor directe – 2% din PIB.

Însă acest an va fi unul dificil. Specialiştii BM explică acest fapt, în primul rînd, prin creşterea modestă în agricultură. Anul trecut anume acest sector a asigurat jumătate din creşterea PIB. Totodată, economia Moldovei rămîne puternic influenţată de riscurile externe.

Prognoza actualizată a BM prevede că în 2014, exportul va creşte cu 6,1%, importul – cu 3,9%, iar inflaţia va constitui 5,3%, vor creşte cheltuielile bugetare (de la 38,7% din PIB în 2013 pînă la 40,8% din PIB) şi deficitul bugetar (de la 1,8% din PIB în 2013 pînă la 2,6% sin PIB), iar datoria externă va constitui 84,4% din PIB (83,3% în 2013).

„Această creştere nesemnificativă este condiţionată de o reducere potenţială a productivităţii sectorului agrar şi de criza ruso-ucraineană, - a declarat într-o conferinţă de presă, economistul Ruslan Piontcovschi.- Tensiunea dintre Rusia şi Ucraina, principalii parteneri comerciali ai Moldovei, va conduce la reducerea cererii la mărfurile exportate de Moldova. De asemenea, se va reduce cu 3% fluxul transferurilor băneşti de peste hotare”.

Acest lucru deja se observă, deoarece volumul transferurilor băneşti s-a redus în primele două luni ale acestui an, Potrivit Băncii Naţionale, volumul acestora a constituit peste 190 mil. dolari SUA, faţă de 202 mil. dolari în anul trecut.

Ministerul Economiei prognozează creşterea PIB-lui la nivelul de 4,5%. Acest indicator este dublu faţă de prognoza BM. Deşi experţii străini fac legătura dintre creşterea economică şi sectorul agrar, Ministerul Economiei pune accentul pe creşterea exportului, majorarea investiţiilor străine, creşterea Indiceluli producţiei industriale, precum şi realizarea reformelor structurale. Acest fapt va permite majorarea anuală a exportului cu 8,5%, iar a importului – cu 7,2%. Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, afirma recent că se aşteaptă o creştere anuală a producţiei industriale cu 6,55, iar a agriculturii doar cu 1,5%.

Sectorul bancar se va restabili?

Miercuri, Guvernul a adoptat modificările la Legea privind instituţiile financiare, ce prevăd reducerea semnificativă a cotei de participare în bănci de la 5% pînă la 1%, pentru deţinerea căreia este nevoie de autorizarea Băncii Naţionale. Potrivit viceguvernatorului BNM, Emma Tăbîrţă, aceasta este o condiţie temporară. „Aceasta este necesară pentru perfecţionarea legislaţiei, în vederea evitării atacurilor raider asupra băncilor. Totodată, a doua modificare la Legea cu privire la gaj interzice băncilor să ofere acţiunile în gaj. Ele trebuie să fie libere de datorii, adică să se afle în circulaţie liberă”.

Totodată, potrivit proiectului deciziei, se propune introducerea a două nivele – de 5% şi 10%, de majorare a cotei de participare la capitalul social al băncilor, pentru care este necesară autorizarea prealabilă a BNM. Cu alte cuvinte, niciun potenţial cumpărător al acţiunilor băncii nu va putea, fără acordul în scris al BNM, să cumpere direct sau indirect o cotă semnificativă în bancă sau s-o majoreze pe cea existentă, astfel, ca el să deţină 5,%, 10%, 20%, 33% sau 50% din capitalul statutar.

Guvernul mai propune interzicerea procurării acţiunilor de către potenţialul cumpărător , care deja a încălcat legislaţia privind obţinerea acordului prealabil al BNM pentru cumpărarea cotei semnificative a capitalului băncii.

De asemenea, Guvernul a adoptat şi modificările la Codul Penal în ceea ce priveşte administrarea patrimoniului instituţiilor financiare. Astfel, distrugerea sau deteriorarea patrimoniului băncii de către administratorul ei, care a provocat daune în proporţii deosebit de mari, va fi pedepsit cu amendă în mărime de la 500 pînă la 1000 de unităţi convenţionale sau cu închisoare pe termen de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii pe un termen de pînă la 8 ani.

Guvernul a mai propus introducerea unul nou articol, potrivit căruia, neîntreprinderea măsurilor (prevăzute de legislaţia în vigoare, de hotărîrile Băncii Naţional şi de statutul instituţiei bancare) de către conducătorii sau acţionarii acesteia, care au provocat daune în valoare de peste 500 de unităţi convenţionale, va fi pedepsită cu amendă în mărime de la 400 pînă la 800 u.c. sau cu închisoare pe termen de pînă la 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe termen de pînă la 3 ani.

Au fost introduse modificări şi în privinţa falsificării sau distrugerii documentelor bancare, sau utilizarea datelor false de către conducătorii instituţiilor financiare. Asemenea acţiuni se vor pedepsi cu amendă de la 500 pînă la 1000 u.c.sau cu închisoarea pe termen de pînă la 3 ani, cu privarea dreptului de a ocupa anumite duncţii de la 2 pînă la 5 ani.

Totodată, falimentarea intenţionată a băncii, inclusiv din cauza inacţiunii conducerii sau din cauza cheltuielilor excesive, vînzarea activelor băncii la preţuri mai mici decîte costul lor real, asumarea unor obligaţii dubioase etc., va fi pedepsită cu amendă în valoare de la 2 mii pînă la 3 mii u.c., sau cu privarea de libertate pe termen de la 4 pînă la 6 ani.

Funcţionarii consideră că introducerea acestor amendamente îi va determina pe bancherii locali să fie mai responsabili. Însă, ţinănd cont că o unitate convenţională (u.c.) este egaă cu 20 de lei, amenzile, prevăzute pentru angajaţii sectorului financiar (care primesc cel mai mare salariu mediu pe economie, mai ales în funcţii de conducere), nu sînt nici pe departe înfricoşătoare. (de la 8 mii pînă la 60 de mii de lei).