Eşecul financiar al bugetului municipal

Foto: noi.md

Olga Mocanu

Consiliul Municipal Chişinău a aprobat raportul privind executarea bugetului local în primul semestru al anului 2013. În opinia majorităţii consilierilor, noua politică fiscală, promovată cîţiva ani la rînd de către Dorin Chirtoacă (care a condus la majorarea unor taxe şi impozite locale) s-a dovedit a fi ineficientă.

Şeful direcţiei financiare, Veronica Herţa a anunţat la şedinţa consiliului municipal că, în prima jumătate a anulu 2013, încasările totale la bugetul municipiului Chişinău au fost îndeplinite la nivelul de 98% din valoarea planificată, constituind 1 266 043 200 lei. Nu au fost colectate circa 26 mln. de lei. Potrivit Veronicăi Herţa, în perioada raportată planul a fost îndeplinit la 37 de capitole de venituri, iar la 14 capitole acesta a fost depăşit (în special, impozitul pe venitul întreprinderilor, precum şi taxa rutieră), fapt ce a condus la încasări suplimentare de 37,8 mln. de lei.

Totodată, la 25 de capitole de venituri planul nu a fost îndeplinit, în total cu 65 mln.de lei. În special este vorba despre impozitul pe venit a persoanelor fizice 614,4 mln de lei în loc de 649 mln. lei planificate în prima jumătate a anului (-7,5 mln. lei); impozitul pe venitul obţinut din dividendele achitate ( -7,4 mln.lei); taxele percepute de la activitatea comercială şi/sau prestarea serviciilor – minus 10,7 mln. lei; taxa pentru comerţul stradal minus aproximativ 4 mln. lei; taxa pentru amplasarea publicităţii – minus circa 5 mln. lei; arenda terenurilor – minus 6,6 mln. lei şi taxa pentru pieţe– minus circa 10 mln.lei.

Amintim, că veniturile municipiului pentru anul 2013 au fost planificate la nivelul de 2,79 mlrd. lei. În structura veniturilor bugetului municipal prevalează veniturile din impozitul pe venit: de la agenţii economici - 794,08 mln. lei şi din salariile persoanelor fizice - 1,41 mlrd. Lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile, în prima jumătate de an, acestea au fost valorificate în sumă de 1 262 667 500 lei sau 75,4% din nivelul planificat. Cele mai mari probleme ale capitalei sînt la capitolul valorificării mijloacelor pentru proiectele investiţionale - 27,9%, sau 22,6 mln. lei.

După structura cheltuielilor, pentru necesităţi sociale primăria a utilizat 65,9% din toate mijloacele valorificate în prima jumătate a anului, sau 83 1576 000 lei, în scopuri economice - 16,8%, sau 212 017 300 lei, pentru susţinerea aparatului administrativ 3,1%, sau 39 mln. lei, iar pentru investiţii capitale– 2,4%, sau 30 mln. lei.

Veronica Herţa consideră că planul la încasări nu a fost îndeplinit din cauza transmiterii întîrziate către administraţia locală a funcţiilor de administrare a impozitelor şi taxelor locale. Dar şi din cauza că bugetul pentru anul 2013 a fost adoptat reieşind din cotele majorate ale impozitelor şi taxelor locale, care au fost aprobate mai tîrziu.

Totodată, şefa Direcţiei financiare a menţionat că bugetul municipiului a fost aprobat pe două aprilie, de aceea nu este corectă compararea cheltuielilor şi veniturilor pentru perioada raportată cu indicatorii panificaţi. Cu atît mai inechitabil acest fapt este faţă de investiţiile capitale, concursurile pentru care durează patru luni.

Consilierii municipali au menţionat că politica fiscală şi experimentele din anul trecut ale primarului general, nu au atins rezultatul scontat şi au avut un impact negativ asupra oraşului şi climatului de afaceri din capitală. Potrivit consilierului PLDM, Ghenadie Ivaşcenko, situaţia privind colectarea impozitelor şi taxelor locale în capitală este complicată, iar pînă la finele anului ar putea să se înrăutăţească. În acelaşi timp, primăria nu a făcut nimic pentru a pune pe roate activitatea noului serviciu de colectare a impozitelor.

Consilierul PCRM, Vitalie Secară, a menţionat că bugetul nu a fost îndeplinit nici la capitolul venituri, nici la capitolul cheltuieli.

„Planul la capitolul venituri a fost îndeplinit în proporţie de 98%. În opinia noastră, aceasta este o consecinţă a deciziei incompetente şi nechibzuite de majorare a taxelor şi impozitelor, precum şi introducerea unor taxe şi impozite noi. Fracţiunea noastră a menţionat de mai multe ori că indicatorii vor fi diferiţi de cei doriţi. De exemplu, taxa pentru comerţul stradal rămîne în urmă cu 2,5% de nivelul planificat pentru prima jumătate a anului, taxa pentru amplasara publicităţii – cu 38%, taxa pentru unităţile comerciale –cu 80%, taxa pentru pieţe – sîntem în minus, deoarece agenţii economici primesc banii pe care i-au achitat nefondat la buget.

La capitolul cheltuieli, situaţia este şi mai critică. Cheltuielile totale au fost îndeplinite în proporţie de 75% din nivelul planifica. Mijloacele pentru gospodăria comunală şi exploatarea fondului locativ au fost valorificate în proporţie de 32% din nivelul planificat pentru prima jumătate a anului, cele pentru ocrotirea sănătăţii - 40%, pentru transport şi gospodăria drumurilor - 78%, cultură– 58%, iar proiectele investiţionale foarte importante pentru capitală – doar în proporţie de 27%.

Este importantă şi clasificarea cheltuielilor. Astfel, pentru reparaţia curentă a clădirilor au fost valorificate 55% din toate mijloacele, pentru amenajarea teritoriului - 38%. Iar noi ne mirăm de ce oraşul nostru rămîne atît de murdar şi neamenajat. Cheltuielile capitale sînt valorificate în proporţie de 29%. Voi menţiona că agenţii economici se plăng pe faptul că Direcţia de gestiune a construcţiilor capitale nu este transparentă, iar participarea la concursurile investiţionale este imposibilă.

Altfel nu poate i explicat faptul de ce nu sînt valorificate mijloacele, dacă ele sînt. Şi încep să fie valorificate în acea perioadă a anului, cînd nimeni nu se ocupă nici de construcţii, nici de reparaţii. În general, trebuie să examinăm aparte problema desfăşuării concursurilor investiţionale cu şeful direcţiei construcţiilor capitale – cum sînt executate, sau mai exact cum nu sînt îndeplinite obigaţiile lui timp de cel puţin doi ani”.

Consilierul PCRM, Elena Hrenova, a menţionat problema privind impozitul pe întreţinerea animalelor domestice. Mai ales, în legătură cu ultimele evenimente, cînd în societatea noastră se strecoară tot mai multe metode inumane de soluţionare a problemei animalelor străzii. Veronica Herţa a menţionat că ultima dată veniturile la acest capitol au fost înregistrate în bugetul municipal în anul 2009, în mărime de 2 mii de lei. Iar acum acest impozit nu este perceput.

Poate ar trebui să întrebăm autorităţile, unde sînt folosiţi banii, colectaţi de la proprietarii de animale. Eu, de exemplu, achit regulat, timp de 18 ani, 1,5 lei lunar către INFOSAPR. Şi ştiu că în casa noastră cîţiva proprietari de cîini fac la fel. Poate funcţionarii municipali trebuie să se clarifice unde se duc aceşti bani?

Potrivit consilierului PCRM, Valeriu Pavlov, transferurile disproporţionate în bugetul capitalei este o problemă mare, ce trebuie soluţionată, însă funcţionarii capitalei nu au făcut nimic pentru aceasta. „Chişinăul transferă impozite enorme la bugetul de stat, dar primeşte în schimb sume mizere. Banii trebuie să rămînă acolo unde sînt cîştigaţi”.

În opinia consilierilor, politica bugetară a Chişinăului se confruntă cu trei probleme principale:

1. Bugetul capitalei nu este unul real şi nu este îndeplinit deja de cîţiva ani. Dacă conducătorul întreprinderii, an de an, nu obţine indicatorii financiari planificaţi de acţionari, acesta sau este concediat, sau este motivat ca să-şi sporească nivelul de calificare. Însă la primărie acest lucru nu se face.

2. Cota poverii datoriilor bugetare creşte, iar nivelul de control asupra utilizării mijloacelor scade. Bugetul capitalei este „umflat” artificial cu ajutorul instrumentelor financiare sub formă de obligaţii creditoare. Totodată, eficienţa utilizării mijloacelor pentru construcţia obiectelor de infrastructură din mijloacele creditorilor lasă de dorit. Astfel, practic, preţurile pentru în construcţii şi reconstrucţii sînt majorate artificial cu cel puţin 30%.

3. Bugetul şi procesul bugetar trebuie să fie transparent şi accesibil pentru societate, iar bugetul – pe înţelesul tuturor. Un simplu locuitor al capitalei trebuie să înţeleagă pentru ce plăteşte impozitele. Altfel, niciun inspectorat fiscal nu-l vor obliga să le achite integral. Aceasta se referă nu numai la buget, dar şi la informaţia privind reglementarea relaţiilor de proprietate în Chişinău, inclusiv la contractele şi anexele ce includ calcularea tarifelor pentru serviciile furnizorilor publici („Apă-Canal”, „Termocom” etc. )

Proiectul funerar s-a „pierdut”

Consilierul PCRM, Nikolai Pavlîcev, a menţionat problema privind tarifele la serviciile funerare în capitală. Proiectul deciziei urma să fie inclus în ordinea de zi a şedinţei. Însă documentul nu a fost găsit. Se pare că din cauza conflictului de interese. Preşedintele sesiunii este membrul PL, directorul „din umbră” a combinatului de servicii funerare Vadim Cojuşneanu.

Nikolai Pavlîcev a menţionat că „deservirea unui cavou la cimitirul „Sîntul Lazăr” costă 120 de lei pe ani, rezervarea locului – 2500 de lei, înmormîntarea – încă 1000. Iar dacă ţinem cont de faptul că fiecare familie are cîteva morminte, atunci este clar cît costă asemenea „deservire”! Se pare că din acest serviciu Partidul Liberal culege dividende. Fiecare locuitor al Chişinăului are grijă de mormintele rudelor sale. Totodată, la înmormîntare, fiecare chişinăuian se confruntă cu estorcarea plăţilor neoficiale din partea administraţiei!

Sînt al doilea an în Consiliul Municipal şi deja de două ori au fost decontaţi bani pentru „combinatul de servicii funerare”. Prima dată – şase milioane de lei, iar a doua oară – patru milioane de lei. Şi de fiecare dată ne demonstraţi că acest lucru este foarte necesar. Unde se duc milioanele chişinăuienilor? Chiar şi membrii PL s-au săturat de furtul vostru sub acoperirea necesităţii finanţării partidului. Iar rezultatul e vizibil – separarea reformatorilor”.

Dorin Chirtoacă a strîns mult timp din umeri, spunînd că nu înţelege despre ce proiect este vorba, iar cearta s-a încheiat cu faptul că preşedintele fracţiunii PCRM, Boris Golovin, a solicitat includerea pe ordinea de zi a observaţiilor pe margineea acestui proiect, iar proiectul privind reducerea tarifelor să fie examinat la următoarea şedinţă a consiliului.

Au fost majorate compensaţiile pentru căldură

Consilierii municipali au aprobat, cu majoritatea voturilor, noul regulament privind acordarea compensaţiilor persoanelor nevoiaşe din municipiul Chişinău pentru sezonul de încălzire 2013-2014. Acum, compensaţiile pot fi solicitate de persoanele, ale căror venituri sînt mai mic de 1700 de lei (pînă acum a fost 1450 de lei), deşi iniţial, proiectul conţinea majorarea limitei venitului pînă la 1600 de lei lunar.

O altă noutate este că solicitanţii de compensaţii trebuie să prezinte un certificat de la Inspectoratul Fiscal privind venitul lunar. Directorul direcţiei municipale a gospodăriei locativ-comunale şi amenajării teritoriului, Petru Gontea, a explicat că această măsură este necesară deoarece anterior, persoanele care solicitau ajutor financiar pentru sezonul de încălzire, prezentau date inexacte despre veniturile lor reale.