Curtea Constituţională ... a încurajat atacurile raider?

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Executorii judiciari din Moldova ar putea înlocui instanţele de judecată, stabilind în anumite cazuri modul de executare a deciziei. Prin ultimul său verdict, Curtea Constituţională a păstrat, de fapt, dreptul executorilor de a modifica conţinutul documentului executiv. Experţii vorbesc despre utilizarea dublelor standarde în jurisdicţia constituţională, precum şi despre încurajarea atacurilor raidei şi altor acţiuni ilegale, în care executorii judiciari au fost implicaţi în ultimul timp.

Cu cîţiva ani în urmă, organizaţia executorilor judiciari se află într-o situaţie proastă, dacă nu chiar dezastruoasă. S-au acumulat mai multe probleme, ce includ şi baza slabă, aproape mizerabilă, şi contradicţiile judiciare, şi un val de critici din diferite părţi. Precum şi era de aşteptat, situaţia trebuia să fie schimbată prin crearea institutului executorilor privaţi, ce execută deciziile judecătoreşi în baza onorariilor.

Însă după patru ani, experţii concluzionează că aceste aşteptări au fost exagerate. Executoriul judiciar s-a transformat dintr-un funcţionar tehnic într-o figură importantă, însă reforma nu a condus la crearea unui sistem executiv puternic. Tarifele au ajuns pînă la cer, iar fluxul plîngerilor de la oamenii nemulţumiţi nu s-a redus semnificativ.

Asupra executorilor privaţi, precum anterior asupra executorilor de stat, sînt exercitate diverse presiuni. Unii dintre ei servesc deschis anumite cercuri de afaceri, fapt demonstrat de seria de scandaluri cu tentă criminală. În mare parte datorită executorilor, în Moldova a fost posibilă realizarea unor atacuri raider şi scheme ilegale de spălare a sumelor mari de bani.

Cel care a insistat cel mai mult asupra reorganizării mecanismului executoriu este fostul ministru al Justiţiei, actualul preşedinte al CC, Alexandtru Tănase, care califică această reformă drept unul dintre succesele lui personale. Totodată, mai mulţi experţi consideră transmiterea totală a competenţelor executorii sectorului privat drept o acţiune dubioasă, efectuată în interesele anumitor actori politici şi cercurilor mari de afaceri.

Pe de altă parte, observatorii constată o anumită loialitate a CC faţă de executorii judiciari, chiar şi atunci cîn deciziile ei oscilează la limita bunului simţ. În ultimul caz, la CC s-a adresat un deputat, care a menţionat că doar judecata este în drept să modifice modul de executare a deciziei judecătoreşti. Totodată, potrivit autorului sesizării, legile moldoveneşti conţin contradicţii faţă de acest principiu de bază.

Prin definiţie, executorul judiciar are dreptul să transmită reclamantului în contul stingerii datoriei patrimoniul debitorului, scos la licitaţie, dacă concursul nu a avut loc. Cu alte cuvinte, este vorba despre dreptul de a modifica modul de executare a deciziei judecătoreşti. Acest fapt, în opinia autorului sesizării, contravine mai multor articole din Constituţie, precum şi unor prevederi ale Convenţiei Europene pentru echitate judiciară şi protecţia drepturilor proprietăţii

În rezultatul audierilor, CC a respins sesizarea ca fiind nefondată. Magistraţii au menţionat că executorii judecătoreşti au dreptul să utilizeze această competenţă pentru a determina silit debitorul să executie verdictul, în cazul în care acesta refuză să facă acest lucru benevol. În opinia lor, acţiunile executorilor judecătoreşti în acest caz nu lezează dreptul debitorului şi evită posibilitatea unor complicaţii în procesul de executare a deciziei.

În cadrul dezbaterilor au fost invocate o mulţime de cazuri ce denotă abuzurile comise de către executori, însă CC a decis că aceste circumstanţe „nu ţin de constituţionalitatea prevederilor legale contestate”. CC şi-a argumentat decizia prin „interesul bunei administrări a justiției” și „satisfacerea în mod eficient a cerințelor reclamantului”.

Acesta nu este primul caz cînd Curtea Constituţională ia apărarea executorilor judecătoreşti, în pofida unor divergenţe a normelor judiciare. Spre exemplu, CC a restrîns simţitor competenţele ministrului Justiţiei, care anterior putea să sisteze licenţa executorului fără decizia colegiului disciplinar al executorilor judecătoreşti şi fără acordul instanţei.

„În deciziile Curţii Constituţionale se observă o anumită tendinţă, - menţionează unul dintre experţii noştri. – Formal, ea le ţine parte executorilor judecătoreşti, însă acele norme, care pot fi interpretate neunivoc, sînt interpretate în favoarea executorilor.

În multe ţări, decizia de sistare a licenţelor executorilor judecătoreşti este luată de puterea executivă. În Moldova însă s-a considerat drept neîntemeiată oferirea dreptului funcţionarilor (în cazul dat ministrului Justiţiei) de a exercita funcţia ultimei instanţe – a judecătoriei. Totodată, ei le-au permis executorilor să înlocuiască instanţa. Este evidentă utilizarea dublelor standarde în jurisdicţia constituţională.

Doar pe parcursul unui an, ministrul Justiţiei a emis cinci ordine privind demiterea unul executor judecătoresc pentru acţiuni ilegale, legate de schemele raider de acaparare a patrimoniului unor bănci şi întreprinderi din Moldova. Însă de fiecare dată, executorul contesta decizia ministrului şi era restabilit în funcţie.

Acest fapt ar fi fost imposibil fără o „susţinere amicală” în instanţele judecătoreşti. De aceeaşi părere sînt şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai Procuraturii Generale. Reiese că, prin deciziile sale, Curtea Constituţională creează toate condiţiile pentru repetarea situaţiilor similare şi participarea executorilor judecătoreşti la noi manipulări judiciare”.