Bine aţi venit în închisoare modernă!

Foto: mpinteractiv.ro

Victor Surugiu

Viaţa în închisoare va deveni mai confortabilă. Autorităţile moldovene modifică regulile de deţinere a puşcăriaşilor după modelul european. Noua porţie de amendamente legislative va intra în vigoare în luna mai.

Numărul condamnaţilor, ce-şi ispăşesc diferite tipuri de pedepse în ţara noastră, se schimbă dinamic. În 2001, în republică erau 10 mii de deţinuţi, iar în 2008 – circa 8 mii. În prezent, în închisorile din Moldova sînt deţinuţi circa 6 mii de condamnaţi, însă şi acest număr este destul de mare în comparaţie cu ţările din Europa de Vest.

Tendinţa este ca după gratii să ajungă doar infractorii recidivişti, care sînt deosebit de periculoşi pentru societate. Europa se dezice, treptat, de practica aplicării excesive a măsurilor de privare a libertăţii. Legislaţia moldovenească, de asemenea, a fost revizuită în favoarea aplicării amenzilor şi altor sancţiuni administrative.

Noua redacţie a Statutului ispăşirii pedepsei de către deţinuţi exclude noţiunea de „contravenient rău intenţionat”. Experţii europeni au recomandat să evităm etichetarea negativă a condamnaţilor. Deţinuţii care au beneficiat de favoruri şi au încălcat regulile, vor fi transferaţi la regimul iniţial de detenţie.

Carcera a fost înlocuită recent cu izolatorul disciplinar, iar modificările precizează unele detalii de utilizare a acestora. În funcţie de tipul penitenciarului, termenul aflării în izolator constituie cel mult 20 de zile. Pentru femeile condamnate această perioadă nu poate depăşi o săptămînă, pentru minori – 5 zile. Facilităţile sînt aplicate şi faţă de femeile însărcinate, mame cu copii şi adolescenţi.

În timpul izolării, faţă de condamnaţi se aplică un şir de restricţii, însă aceştia au dreptul la o oră de plimbare în fiecare zi. Plasarea în izolator este posibilă doar după un examen medical al condamnatului şi dacă acest fapt nu îi va prejudicia sănătatea şi starea psihică. Deţinutul aflat în izolator este examinat zilnic de medicul din penitenciar, care poate insista asupra întreruperii pedepsei pînă la însănătoşirea lui.

Anterior, a fost expus în redacţie nouă Codul de executare, în care au apărut măsuri suplimentare de stimulare pentru deţinuţii harnici şi cei care respectă legea. Aceştia pot conta pe mulţumiri, vizite scurte şi de lungă durată peste normă, pe anularea pedepsei disciplinare şi majorarea duratei convorbirilor telefonice.

Deţinuţii ce respectă legea pot obţine permisiunea de a ieşi din penitenciar în zilele de odihnă şi în zilele nelucrătoare şi de sărbătoare. Printre noile măsuri de stimulare sînt propuse şi dreptul la un conţinut suplimentar al coletelor, trimiteri şi banderole. În orice situaţie, deţinutul nu poate fi limitat în primirea obiectelor de igienă personală şi menţinere a sănătăţii.

Se precizează că aplicarea măsurilor disciplinare nu pot limita dreptul la apărare, la depunerea petiţiilor, corespondenţă, asistenţă medicală, alimentaţie, îmbrăcăminte şi condiţii minime de detenţie, la plimbări zilnice, odihnă, precum şi dreptul la vot. Sînt interzise pedepsele colective, pedepsele corporale, tortura, tratamentul degradant şi inuman.

Pentru a înlesni traiul condamnaţilor, autorităţile efectuează lucrări de reconstrucţie în toate penitenciarele şi au început construcţia unui nou complex penitenciar modern lîngă Chişinău, ce constă din 12 clădiri.

Pentru deţinuţii pe viaţă, de asemenea, vor fi create condiţii mai confortabile. În Moldova sînt 90 astfel de persoane, cu vîrste cuprinse între 22 şi 60 de ani. Majoritatea absolută dintre ei sînt infractori periculoşi, conamnaţi pentru omoruri grave sau banditism. Blocul deţinuţilor care nu vor mai ieşi la libertate este amplasat în instituţia penitenciară nr. 1 din Taraclia. Acum acest obiect este reconstruit şi modernizat.

„Deţinuţii la fel sînt cetăţeni al RM, drepturile cărora sînt garantate de Constituţie, - spune viceministrul Justiţiei Nicolae Eşanu. – Închisorile moderne trebuie să corespundă tuturor regulilor de securitate, deţinuţii nu trebuie să se înghesuiască într-un singur bloc. Fiecăruia dintre ei trebuie să-i revină cel puţin 4 m.p din celulă, în caz contrar se încalcă legea”.

Totodată, opoziţia parlamentară şi unii experţi consideră că se cheltuie prea mulţi bani pentru deţinuţi. În opinia lor, Moldova vrea să amplaseze deţinuţii în penitenciare, ce seamănă mai mult cu staţii balneare şi case de odihnă.

Personalul din penitenciare, de asemenea, nu ma prezintă un factor de limitare a confortului condamnaţilor. Nivelul înalt de corupţie în sistemul penitenriar le permite deţinuţilor cu avere să obţină diverse beneficii şi ieşiri nelimitate în libertate. În ultimul timp, au fost date publicităţii cîteva cazuri de acest fel.

De exemplu, cetăţeanul Germaniei Arend Tomas, condamnat pentru escrocherii în proporţii deosebit de mari, a convenit cu administraţia închisorii Pruncul în privinţa unui regim privilegiat. Aceste episod nu ar fi fost făcut public dacă persoanele interesate ar fi respectat regulile minime de conspiraţie.Deţinutul german a fost reţinut în oficiul întreprinderii, create de el în perioada ispăşirii pedepsei. În fiecare zi, cetăţeanul Tomas era luat de la penitenciar cu maşina, la volanul căreia se afla paza de corp.

Potrivit procurorului Procuraturii Anticorupţie, Mirandolina Suşiţkaia şi altor deţinuţi ai închisorii de la Pruncul li s-a permis libera circulaţie în afara instituţiei penitenciare. Surse din procuratură afirmă că au fost depistate multiple cazuri de oferire unui regim de resocializare deţinuţilor, în care ei au dreptul să deţină obiecte de preţ şi bani, să le utilizeze, să părăsească deseori penitenciarul şi să muncească în afara lui. În total, în ţară în asemenea regim se află 200 de deţinuţi, dintre care aproximativ o pătrime se află în închisoarea Pruncul.

Deţinuţii săraci ce nu-şi pot permite stimularea financiară a personalului închisorilor, nu vor rămîne neprotejaţi. Conform ultimelor modificări, comitetul pentru petiţii va fi înlocuit de o comisie specială, ce va fi creată în fiecare închisoare. Sarcina principală a acestui organ este examinarea petiţiilor deţinuţilor şi soluţionarea lor. Astfel, puşcăriaşii vor avea mai multe posibilităţi de a contesta acţiunile administraţiei penitenciarelor.

Toţi cei care vor limita confortul deţinuţilor riscă puşcărie. Astfel, recent, şapte angajaţi ai instituţiei penitenciare nr. 5 din Cahul au fost acuzaţi de tortură şi tratament inuman şi degradant. Pe banca acuzaţilor au fost trimişi directorul închisorii, şeful şi doi ofiţeri ai serviciului de supraveghere, şeful serviciului de securitate şi doi gardieni. Aceştia sînt acuzaţi în utilizarea forţei faţă de deţinuţi în urma cuvintelor necenzurate în adresa angajaţilor închisorii şi deteriorării pereţilor celulei.