Afaceri cu medicamente contrafăcute

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Piaţa moldovenească abundă în medicamente şi preparate farmaceutice falsificate. Diverse structuri prezintă diferite date privind cantitatea acestora. Potrivit unor studii efectuate de organizaţiile neguvernamentale, preparate contrafăcute constituie 5-7% din această piaţă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că ponderea medicamentelor falsificate este 10 la sută, iar instituţiile publice spun că acestea constituie mai puţin de 1 procent.

Potrivit organelor de drept, majoritatea producţiei contrafăcute distribuite pe piaţa internă, este adusă de peste hotare, în special, din Asia de Sud-Est – China şi India. Totodată, o parte din preparatele falsificate au o proveninenţă locală sau sîtn aduse din ţările vecinătăţii apropiate.

Prodicătorii preparatelor farmaceutice şi organele de supraveghere menţionează că tehonologia falsificării medicamentelor astăzi a atins cote nemaivăzute. Deseori, preparatele contrafăcute nu pot fi deosebite de cele originale. Totodată, mecanismul de control asupra pieţei de produse farmaceutice din Moldova, practic, nu funcţionează.

Situaţia s-ar putea schimba după aderarea Moldovei la Convenţia Consilului Europei „Medicrime”, ratificată de Parlamentul moldovean. Documentul este menit să lupte cu falsificarea producţiei medicinale şi cu infracţiunile similare, ce pun în pericol sănătatea populaţiei. Autorităţile modovene au semnat Convenţia încă în anul 2012, iar din săptămîna aceasta, ea a devenit obligatorie în ţara noastră.

Convenţia introduce răspunderea penală pentru producerea intenţionată a medicamentelor contrafăcute, a susbstanţelor active, umpluturi, componente, materiale şi accesorii. De asemenea, este prevăzută pedeapsă pentru infracţiunile legate de livrarea şi comercializarea intenţionată a medicamentelor falsificate.

Sub incidenţa convenţiei cad orice acţiuni, legate de intermedierea, brokerajul, achiziţiile, comercializarea, donarea, promovarea (inclusiv publicitatea) produselor contrafăcute. Documentul conţine şi măsuri împotriva falsificării actelor de însoţire a medicamentelor.

Surse din cadrul serviciului de presă al MAI au comunicat pentru portalul nostru că în Moldova nu există o statistică separată privind infracţiunile de acest gen. Totodată, practica organelor de drept demonstrează că medicamentele şi produsele farmaceutive ocupă un loc de frunte în ratingul falscificărilor. Acestea sînt devansate de producţia alcoolică, produsele industriale, cosmetice, îmbrăcăminte şi încălţăminte.

Procuratura Anticorupţie invocă drept exemplu cazul privind două mari companii farmaceutice din Moldova, învinuite recent de importul şi compercializarea ilegală a medicamentelor. În cazul dat este vorba nu doar de prejudiciul adus statului în valoare de 100 mil. lei, dar şi de lipsa siguranţei acestor produse pentru consumatori.

Potrivit procurorilor, companiile au importat la preţuri majorate preparate farmaceutice din China, de unde au fost aduse pe cale maritimă pînă în portul Odesa. În schemă au fost utilizate companii off shore, dubla contabilitate şi acte false.

Conform estimărilor experţilor, producţia este falsificată şi cel puţin, nu este eficientă. Astfel, în laboratoarele experimentale ale Agenţiei Medicamentului s-a stabilit că preparatul „Oxitocină”, fabricat de întreprindere din China, nu corespunde parametrilor de dozare a oxitocinei, indicată în caracteristici, fapt ce îl face ineficient.

Ministerul Sănătăţii a decis să interzică utilizarea şi importul preparatului pe teritoriul ţării. Loturi mari de acest medicament au fost retrase din farmacii şi spitale, pentru asigurarea securităţii pacienţilor. Totodată, au fost efectuate un şir de percheziţii în oficiile şi depozitele întreprinderilor, precum şi la domiciliile personalului şi ale conducătorilor. În rezultat, au fost depistate etichete, fiole şi pastile, pe care lipseau seria şi producătorul.

E puţin probabil că vinovaţii vor fi pedepsiţi serios, deoarece anterior, Codul penal era destul de loial faţă de falsificatorii de medicamente şi distribuitorii acestei producţii. Pe marginea acestui caz a fost pornită urmărirea penală „pentru provocarea daunelor prin înşelăciune sau abuz de încredere”. Însă, pedeapsa de bază a farmaciştilor escroci va fi aplicată pentru evaziune fiscală şi spălarea banilor.

După aderarea la Convenţia Consiliului Europei, răspunderea pentru falsificarea producţiei farmaceutice va fi mai aspră. Pedepse mai dure îi aşteaptă şi pe producătorii de toată gama de medicamente, începînd cu produsele medicamentoase şi terminînd cu articole medicinale (seringi, bahile, tifonul etc.). Prejudicierea sănătăţii sau a vieţii pacientului în rezultatul administrării preparatelor farmaceutice nu va mai fi un motiv separat pentru pedeapsă, dar va rămîne o circumstanţă agravantă.

Potrivit oamenilor legii, sînt cunoscute şi alte cazuri de comercializare şi administrare a medicamentelor contrafăcute sau expirate prin intermediul spitalelor şi farmaciilor. Astfel, la Spitalul Clinic Republican este administrat preparatul Rheopolyglukin, care nu doar a fost falsificat, dar şi expirat – potrivit concluziei expertizei.

Însă legile actuale, în mare parte, lucrează împotriva pacientului, de aceea este foarte dificil să fie demonstrată administrarea medicamentelor necalitative. Mecanismul de supraveghere a circulaţiei produselor medicamentoase, ce permite urmărirea cum preparatul ajunge la pacient, nu este funcţional. În instituţiile medicale pacienţii nu semnează cînd li se prescrie un curs de tratament. Respectiv, ei nu pot demonstra ce medicamente au administrat.

Cu circa 8 ani în urmă, Ministerul Sănătăţii a început elaborarea unui sistem de control asupra circulaţiei produselor farmaceutice. Noul program de caculator trebuia să ţină cont de activitatea firmelor, ce oferă servicii farmaceutice. Acest fapt le-ar fi permis instituţiilor publice de profil să controleze toate tranzacţiile. Însă, într-un final, iniţiativa a fost stopată. În urma aderării la convencţie, cu suportul tehnic al instituţiilor europene, în Moldova va apărea uno nou sistem de trasabilitate a medicamentelor.

„Liberalizarea pieţei produselor farmaceutice, deocamdată, nu a adus nimic bun, - menţionează unul dintre experţii noştri. – Sistemul de livrare a medicamentelor în Moldova este stabilit destul de clar, majoditatea distribuitorilor nu doresc să aibă legătură cu produse contrafăcute. Însă acest fapt nu exclude tentativele de realizare a preparatelor falsificate nemijlocit celor, care le prescriu – specialiştilor.

Cea mai mare pondere de falsificare le revin celor mai scumpe şi utilizate preparate – în primul rînd substanţelor analgezice, antipiretice, antivirale şi antihistaminice. Deseori, produsele contrafăcute se întîlnesc în grupul preparatelor vitale, iar administrarea lor poate prejudicia grav sănătatea.

Produsul contrafăcut, practic, nu poate fi depistat, deseori acesta poate fi stabilit doar cu ajutorul analitelor chimice: de regulă, în medicamentul contrafăcut cantitatea substanţelor active este cu mult mai mică decăt este indicat pe ambalaj. Pentru a minimaliza riscul procurării produselor contrafăcute, este indicat să apelăm la farmaciile mari şi să evităm cumpărăturile pe Internet, unde se vînd majoritatea preparatelor falsificate”.