Perdeaua de fum, sau cum Moldova luptă cu fumatul

Foto: mold.su

Victor Surugiu

Degrabă în Moldova se va putea fuma doar sub cerul liber. Restricţii se prevăd pentru cafenele, restaurante, magazine, hoteluri şi cămine, trenuri – adică în toate încăperile închise şi locurile publice. O parte din interdicţii deja sunt în vigoare, altele – vor intra în vigoare în curînd. Premierul Iurie Leancă chiar a primit săptămîna trecută cea mai mare disctincţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru lupta activă cu tabagismul. Însă realitatea este de aşa natură încît actualele reguli aproape nu sunt respectate. Şi experţii îşi exprimă îndoiala că mecanismul antitabac va începe să funcţioneze în timpul apropiat.

Ultimul fum

Făcînd o descriere a situaţiei reale din Moldova, Ministerul Sănătăţii face trimitere la un studiul realizat de specialiştii americani, potrivit căruia în ţara noastră, jumătate din elevii de 13-15 ani au început să fumeze la vîrsta de pînă la 10 ani, dintre care 40,5% sunt fete. Este suficient de înalt şi nivelul fumatului pasiv: 60% din respondenţi sunt supuşi acţiunii fumului de ţigară în locurile publice, iar 53,3% - acasă.

Un alt studiu spune că printre bărbaţii moldoveni, numărul fumătorilor constituie 51,1% (locul IV în Europa), iar printre femei - 7,1%. În comparaţie cu media europeană, aceşti indicatori sunt foarte înalţi. OMS mai spune că în ultimii ani, mortalitatea în Moldova depăşeşte aproximativ cu 10% nivelul mediu european şi este de două ori mai mare decît în ţările dezvoltate.

În general, precum se arată în Programul Naţional privind controlul tutunului pentru 2012-2016, tutunul scurtează viaţa cu aproximativ 15 ani şi ucide circa jumătate dintre fumători, fiind cauza fiecărui al zecelea deces printre maturi. Potrivit prognozelor OMS, anual, de tabagism mor circa 5 mil. de oameni, inclusiv 1,2 mil. europeni. La această cifră trebuie să mai adăugăm 600 mii de oameni, care mor din cauza fumatului pasiv, printre care şi 150 mii de copii.

Poliţia planifică ”raiduri antitabac”

După ratificarea Convenţiei-cadru a OMS privind controlul tutunului, Moldova şi-a asumat obligaţia să protejeze populaţia de acest viciu. La prima etapă sînt elaborate noi legi, care limitează publicitatea, comercializarea şi distribuirea produselor de tutungerie. A fost introdusă interdicţia la fumatul în locurile publice, de stat, de învăţămînt, medicale, în instituţiile de agrement, în transportul public.

În Moldova a apărut Consiliul Naţional de coordonare în domeniul controlului asupra tutunului, condus de priemier. Din acestea fac parte 24 de reprezentanţi ai ministerelor şi departamentelor, ai Academiei de Știinţă, ai companiei ”Teleradio-Moldova”, ai Universităţii de Stat de Medicină şi Farmaceutică, ai centrului de politici în domeniul sănătăţii. Acest organ consultativ coordonează toate măsurile antitabac.

Astăzi, Codul contravenţional prevede amenzi de pînă la 1000 de lei pentru fumat şi consumul de alcool în locurile interzise. Aproximativ aceeaşi amendă este prevăzută şi pentru fumatul în troleibuze, autobuze, microbuze, în trenuri şi în instanţele de judecată. Sancţiuni dure au fost introduse şi pentru comercializarea alcoolului şi articolelor de tutungerie minorilor: amendă de pînă la 7000 lei şi privarea dreptului de a practica o anumită activitatea de pînă la un an.

Aceste măsuri au fost adoptate cu peste 2 ani în urmă, însă rezultatele sunt vizibile doar în cazuri aparte. Fumătorii amendaţi pot fi număraţi pe degete, organele competente, de regulă, ”închid ochii”, considerînd că lupta cu fumatul nu este o sarcină primordială.

Surse din serviciul de presă al MAI au dat asigurări că în timpul apropiat, controlul se va intensifica, iar în planul controalelor se prevede includerea unor ”raiduri antitabac”. Poliţia contează şi pe ajutorul angajaţilor întreprinderilor de pază private, care vor semnala cazurile de fumat în locurile interzise. Deocamdată, în pofida înăspririi sancţiunilor, oamenii cum au fumat, aşa şi fumează, chiar şi pe terenurile pentru copii, nemaivorbind de palierele din blocurile locative.

24 de ani de luptă ineficientă

În realitate, lupta fără rezultate cu tabagismul a fost lansată în Moldova încă pînă la proclamarea independenţei ţării. Una dintre hotărîrile organului legislativ din 1990 a fost dedicată interdicţiei publicaţiei produselor de tutungerie în presă şi a fumarului în instituţiile administrative, publice, de învăţămînt, în transportul public.

Hotărîrea a fost semnată de către preşedintele Sovietului Suprem al RSSM, Mircea Snegur, care a dispus elaborarea legilor speciale în acest domeniu. Este remarcabil faptul că acest document, adoptat acum 24 de ani şi publicat în unul dintre primele numere ale Monitorului Oficial, figurează pînă în prezent ca act în vigoare.

Pe parcursul ultimilor douăzeci de ani, lupta cu fumatul a fost menţionată permanent în planurile şi strategiile naţionale, adoptate de Guvern şi Parlament. Spre exemplu, Strategia Securităţii Naţionale (2011) stabileşte fumatul drept unul din riscurile pentru Moldova, car ar putea creşte în pericol, în cazul în care va fi ignorat.

Documentul propune înăsprirea măsurilor de respectare a interdicţiilor pentru fumatul în locurile publice şi pentru comercializarea produselor de tutungerie minorilor. Totodată, aceste prevede majorarea accizelor la importul produselor din tutun şi a TVA, promovarea programelor de profilaxie şi tratament a tabagismului. Majorarea accizelor la producţia de tutungerie a redus deficitul bugetar şi a condus la scumpirea ţigărilor, însă numărul fumătorilor din Moldova nu s-a micşorat semnificativ.

Fumatul în pauze de anulează?

Ultimele studii ale Ministerului Sănătăţii denotă ineficienţa eforturilor întreprinse, prezenţa unor dificultăţi la implementarea legilor şi reducerea nesemnificativă a nivelului de consum al tutunului. În Moldova, pînă în prezent încă nu există servicii de consultanţă pentru oamenii care vor să lepede fumatul, iar conţinutul de substanţe toxice şi cancerigene în produsele de tutungerie depăşeşte semnificativ nivelul permis în Europa.

Totodată, autorităţile au calculat cheltuielile, legate de reducerea productivităţii muncii din cauza deceselor premature, spitalizarea şi tratamentul ambulatoriu a maladiilor, provocate de fumat. S-a dovedit că aceste cheltuieli ajung anual la 430 mil. lei, fapt ce practic este comparabil cu veniturile la bugetul de stat din vînzarea produselor din tutun.

Noile modificări în domeniul controlului asupra tutunului au fost adoptate foarte recent, ele vor înăspri condiţiile de desfăşurare a business-ului cu tutun şi vor introduce noi restricţii pentru consumul producţiei de tutungerie de către populaţie. În ţară este introdusă interdicţia totală a tuturor formelor de publicitate directă şi indirectă a tutunului, a sponsorizării, propagandei şi ”promovării” mărcilor. În special, restricţiile sînt prevăzute pentru mass media, cinematografe, internet, mijloacele de transport, locurile de vînzare a produselor de tutungerie, a trimiterilor poştale, a brichetelor şi altor accesorii pentru fumat.

Pe ambalajul produselor de tutun se planifică amplasarea avertismentelor în limba de stat şi pictograme, desene medicale despre pericolul fumatului, ce vor ocupa cel puţin 50% din suprafaţa pachetului. Este prevăzut că ţigările vor conţine doar ingrediente din lista, aprobată de Ministerul Sănătăţii. Va fi introdusă interdicţia la utilizarea tehnologiilor speciale, ce modifică aspectul exterior al pachetului sau care atrag atenţia consumatorilor. Produsele din tutun nu vor putea fi vîndute prin Internet şi în automate, precum şi expuse în punctele comerciale în locuri vizibile. De asemenea, sunt prevăzute şi diferite măsuri de lupta împotriva comerţului ilicit al producţiei de tutungerie.

Pentru protejarea nefumătorilor este prevăzută interdicţia la fumatul în toate încăperile publice închise şi semiînchise, la locurile de muncă, în transportul public, în instituţiile medicale, de învăţămînt, organele administraţiei centrale şi locale. Este interzis fumatul la 10 metri de la intrarea în încăperile publice deschise şi la locurile de muncă, lîngă ferestrele ce se deschid şi lîngă instalaţiile de ventilare şi curăţare a aerului, în locurile publice deschise în timpul manifestaţiilor de agrement sau altor manifestaţii. Pentru administraţia întreprinderilor şi altor contravenienţi sînt pregătite sancţiuni mai dure.

Situaţie incertă

”Pentru Moldova cel mai complicat lucru este stabilirea unei practici juridice aplicabile, implementarea unui sistem, în primul rînd, în locurile publice, - menţionează unul dintre experţii noştri. – Este foarte dificil de tras contravenienţii la răspundere. Deseori, oamenii pur şi simplu nu ştiu unde să se adreseze. Vreau să amintesc că, la depistarea încălcării, poliţistul este obligat să reacţioneze. Totodată, oamenii se pot plînge la Centrul Naţional de Sănătate Publică, la Inspectoratul de Stat al Muncii şi alte instituţii.

În ceea ce priveşte fumatul în localurile alimentaţiei publice, atunci aici noi putem să ne aşteptăm la un număr mai mic de încălcări. Asta deoarece pentru întreprinzători sunt prevăzute amenzi mari. Este puţin probabil ca noile reguli să aibă un impact asupra veniturilor întreprinderilor, deoarece ţigările în cafenele şi restaurante sînt doar mărfuri complementare şi nimeni nu obţine profit din vînzările lor. Drept că mulţi se tem de condiţii inegale, cînd unii sînt amendaţi pentru fiecare încălcare, în timp ce altora li se fac diverse favoruri şi excepţii,

Prin lege nu pot fi reglementate toate nuanţele, însă instituţiile trebuie să-şi elaboreze singure o poziţie privind restricţiile la fumat. Mai există şi factorul uman. Sînt cazuri cînd medicii în halate fumează în curte, împreună cu bolnavii, profesorii - în curtea şcolii, iar poliţiştii în formă – cînd îi amendează pe cineva. Aceastp situaţie este inadmisibilă, deoarece ei trebuie să fie un exemplu pentru alţii. În toate ţările civilizate dezvoltate, fumatul peste tot se consideră o sălbăticie, însă, se pare că în Moldova acest moment nu va sosi degrabă”.