vineri, 6 iunie 2014, 13:15 view Vizualizări: 836 ori   printImprimaţi
comment Comentarii: 0

Judecătorii constituționali au obținut statutul de zei

Foto: noi.md
Victor Surugiu

Inamovibilitatea, nesubordonarea față de autorități și imposibilitatea tragerii lor la răspundere nici în timpul mandatului, nici după expirarea lui – în aceste condiții acum activează membrii Curții Constituționale din Moldova (CCM). Judecătorii nu riscă absolut cu nimic chiar și în cazul emiterii unor decizii vădit politice sau dubioase din punct de vedere a Constituției Moldovei.

Recent, coaliția majoritară a avut grijă să le acorde judecătorilor CC a unui statut special, legat de inamovibilitatea absolută și competențe extrem de largi. CC a obținut dreptul de a bloca operativ acțiunile oricăror legi, hotărîri de guvern, decrete ale președintelui și chiar a acordurilor internaționale. Asemenea competențe neclare și nelimitate lasă teren deschis pentru diverse manipulări. Totodată, nu este prevăzut nici un mecanism de protejare față de abuzuri.

Ulterior, parlamentul a încercat să schimbe situația. La inițiativa PCRM au fost adoptate amendamente, ce prevăd rechemarea judecătorilor constituționali pentru lipsă de încredere. Opoziția și-a motivat proiectul de lege prin numărul mare de pretenții, înaintate în ultimul timp față de membrii CC, și prin deținerea cetățeniei române de, practic, toți judecătorii. Or, nimeni nu poate garanta că în anumite circumstanțe și condițiile unui conflict de interese, un asemenea judecător nu va emite decizii în favoarea altui stat, căruia i-a jurat credință.

Însă președintele Nicolae Timofti a refuzat să promulge lega adoptată de parlament, de aceea aceasta nu a intrat în vigoare. Săptămîna aceasta, în acest sens s-a pronunțat și CC, la care au apelat cu o sesizare patru deputați ai Partidului Liberal. Curtea Constituțională a confirmat că nu există vreun motiv pentru care judecătorii pot fi demiși din funcție, la dorința parlamentului.

Anterior, în unul dintre verdicte, CC a anunțat despre nesubordonarea sa față de putere. În hotărîre se menționează că concluziile Curții nu pot fi contestate de nici un organ al puterii. Totodată, Curtea și-a permis să convoace plenul, chiar dacă nu este completată de toate organele puterii, împuternicite de Constituție. CC a precizat că judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru voturi și opinii – atît pe durata mandatului, cît și după expirarea lui. Parlamentului, de asemenea, i-a fost interzis să demită judecătorii pentru încălcarea jurămîntului.

Curtea a stabilit că ”orice normă a legii sau modificare legislativă ce vor avea drept consecință blocarea sub orice formă funcționalitatea CC, sunt considerate din start neconstituționale”.

Prevederile Constituției, ce-i permit parlamentului să reglementeze organizarea și activitatea Curții prin legi organice, sînt interpretate de CC doar ca o posibilitate de a-și extinde și întări actualele mecanisme.

Tentativele de a introduce temeiuri pentru rechemarea judecătorilor sînt calificate de CC drept o presiune fără precedent din partea forțelor politice. Într-un interviu, președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase a menționat că mai mult de jumătate din deciziile CC sunt emise în favoarea
opoziției parlamentare, de aceea, ”comuniștii ar trebui să fie extrem de atenți în afirmațiile lor critice”.

Totodată, dacă luăm în calcul deciziile demonstrative și marcante, atunci balanța nu înclină în favoarea opoziției. Cînd vine vorba despre probleme importante, membrii Curții manifestă simpatii concrete față de anumite cercuri politice și de afaceri. Sau sînt emise ”decizii de compromis”, care permit o abordare duplicitară. Pe de o parte, sesizarea opoziției a fost satisfăcută, iar pe de alta – în orice moment, situația s-ar putea întoarce la 180 de grade.

Probabil, cea mai elocventă în acest sens a fost hotărîrea din anul trecut a CC privind revenirea simbolicii comuniste în viața politică. Despre ilegalitatea interzicerii secerii, ciocanului și altor purtători cu imaginea lor, s-au pronunțat în repetate rînduri asemenea organe internaționale cu autoritate ca OSCE și comisia de la Veneția a Consiliului Europei.

Totodată, pronunțarea verdictului s-a tergiversat. În final, din patru membri ai CC, care au examinat sesizarea, doar doi s-au pronunțat univoc pentru ilegalitatea interzicerii, iar președintele CC, Alexandru Tănase a avut o opinie separată în acest sens.

În verdict se accentuează că parlamentul a urmărit scopuri legale, însă interdicția introdusă nu corespundea principiilor transparenței și previzibilității. Cu alte cuvinte, CC le-a lăsat politicienilor un teren larg pentru manevre. Dacă aceștia vor dori, ei au posibilitatea să-și corecteze ”greșelile”, indicate de Curtea Constituțională, și să inventeze alte restricții pentru simbolica comunistă.

Reforma preconizată a CC este menită să-i fortifice și mai mult pozițiile. Se preconizează că, în special, majorarea numărului de judecători și anularea dreptului la două mandate consecutive, în schimbul unui mandat, dar de lungă durată. Astfel, o parte din actualii membri ai CC vor obține posibilitatea de a purta mantia pe parcursul mai multor ani, deoarece restricțiile pentru al doilea mandat nu se aplică asupra lor.

Autoritățile promit că, după efectuarea reformei în Moldova, ca și în mai multe țări europene, vor apărea mecanisme transparente de control al Curții Constituționale. Însă în ce formă va avea loc acest lucru, deocamdată nu se știe. Reforma CC se discută, deocamdată, la nivelul discuțiilor generale, care nu înseamnă nimic. Vor fi oare aplicate modificări – în mare parte depinde de configurația viitorului parlament, deoarece pentru implementarea lor va fi nevoie de modificarea Constituției.

Evident că în perspectivă apropiată, membrii CC își vor păstra statutul, ce le va permite să se simtă ca niște zei și să activeze în condițiile lipsei totale a unui control din partea societății civile sau a altor ramuri ale puterii. S-a mers pînă acolo, încît unii judecători manifestă o atitudine nerespectuoasă față de părți, cînd este vorba de simpatii politice.

Un asemenea caz a avut loc și la ultima ședință a CC, de joi, 5 iunie. Judecătorii au examinat constituționalitatea interzicerii referendumurilor consultative locale – era vorba, în special, despre plebiscitele privind atitudinea cetățenilor față de Uniunea Vamală. Potrivit martorilor, judecătorii s-au purtat grosolan, iar ședința a fost condusă pe un ton arogant și de disconsiderare. Unul din autorii sesizării, deputatul Ion Ceban, chiar a refuzat să se ridice în timpul adresării lui față de judecători, în semn de protest față de acțiunile lor.
 
comments powered by Disqus