Cercul de afaceri din Moldova se pregăteşte să piardă piaţa rusă

Foto: noi.md

Olga MOCANU

La sfîrştul săptămînii trecute, a fost lansată săptămîna de afaceri „Moldova Business Week”, scopul principal al căreia este promovarea potenţialului de export şi atragerea investiţiilor în Moldova. Funcţionarii sînt convinşi că acest forum va deveni cel mai important eveniment al anului în ceea ce priveşte dezvoltarea business-ului autohton.

Însă Forumul Exportatorilor din Moldova, care a dat startul săptămînii şi la care ar fi trebuit să participe cele mai mari companii din Moldova, s-a transformat într-un forum al c ompaniilor ce prestează servicii pentru exportatori. În total, am numărat doar opt reprezentanţi ai exportatorilor. Iar a doua şedinţă a platformei de dialog „Economic Diplomatic Club”, s-a transformat într-o reprezentaţie a funcţionarilor moldoveni, în cadrul căreia funcţionarii străini „tăceau diplomatic”, apoi părăseau sala unul cîte unul.

Despre dublarea cotelor

În cadrul deschiderii Forumului Exportatorilor, vicepremierul Valeriu Lazăr a menţionat că, astăzi, principalul scop al Guvernului este revizuirea modelului economic al Moldovei, “care se bazează pe import şi transferurile băneşti de peste hotare, şi să construiască un model, care va permite nu exportul resurselelor de muncă, dar a mărfurilor şi serviciilor competitive. Acceptarea regulilor jocului din Europa ar putea spori competitivitatea mărfurilor moldoveneşti”.

Ministrul Economiei a menţionat că „noi nu ne orientăm exclusiv la exportul pe piaţa UE, care se va deschide după intrarea în vigoare a Acordului privind Zona Comerţului Liber Aprofundat şi Atotcuprinzător cu UE (DCFTA), pe noi ne interesează şi poziţiile concurenţiale înalte şi pentru exportul în Est”.

Vicepremierul a menţionat, de asemenea, că după semnarea DCFTA, prima etapă va fi liberalizarea comerţului cu Turcia şi, în consecinţă, preţurile la mărfurile de import din acastă ţară s-ar putea reduce.

Valeriu Lazăr, de asemenea, a declarat că în noile condiţii este necesaară revizuirea activităţii tuturor structurilor de stat, „funcţionarii trebuie să conştientizeze că ei nu sînt conducătorii economiei, dar sînt furnizori de servicii pentru subiecţii ei”.

Potrivit directorului programului USAID în domeniu comerţului, investiţiilor şi reglementării activităţii antreprenoriale (BRITE), Kelly Seybold, semnarea Acordului DCFTA va conduce la creşterea exportului cu aproximativ 16%. Însă Moldova trebuie să-şi rezolve problemele legate de corupţie şi birocraţie.

„Studiile arată că întîrzierea cu o zi a procedurilor de export conduce la reducerea PIB cu 1%. În Moldova, potrivit Băncii Mondiale, procedura de import durează 45 de zile, cea de export – 23 de zile, ceea ce e foarte mult”.

Ministrul adjunct al Economiei, Octavian Calmîc, a comunicat participanţilor la forum, că funcţionarii europeni au dat “undă verde” pentru majorarea cotelor la export la unele fructe şi legume din Moldova. Spre exemplu, cota pentru mere s-a majorat de la 20 mii tone pînă la 40 mii tone, la prune - de la 5 mii tone pînă l a 10 mii tone, la roşii de la o mie de tone pînă la 2 mii de tone.

Întreptinzătorii spun că, pe de o parte, e bine că se majorează cotele, deoarece pot apărea probleme cu exportul fructelor şi legumelor pe piaţa din Est, iar pierderile vor trebui compensate. Însă, pe de altă parte, doar unele întreprinderi mari din Moldova (peste 10) se vor putea reorienta (în toamnă), de aceea şi aceste cote ar putea să nu le valorifice imediat.

Pentru a evita problemele, statul trebuie să se implice mai activ de pe acum în modernizarea sectorului agrar. Cu atît mai mult că astăzi, 90% din fructele moldoveneşti sînt exportate pe piaţa rusă. În UE această producţie aproape nu se exportă. Şi dacă Rusia va lua decizia să rupă orice relaţii comerciale cu Moldova după ratificarea Acordului de Asociere cu UE, aceasta va constitui o lovitură grea pentru producătorii moldoveni de fructe.

Directorul companiei „BasRomExim”, specializată în producţia fructelor, Gheorghe Filip, spune că pînă în prezent, compania se orienta doar spre pieţele din Est, iar în condiţiile actuale trebuie să-şi caute alte pieţe.

„De anul trecut, încercăm să ieşim pe piaţa europeană. Deocamdată, am început cu România. Pentru aceasta am început să utilizăm fertilizanţi biologici, să îmbunătăţim ambalajul şi designul. Însă eu cred că, deocamdată, producătorul moldovean nu este pregătit să intre pe piaţa UE, care este foarte stabilă.

În primul rînd, deoarece fructele noastre nu sînt cunoscute în Europa. Iar în al doilea rînd - acolo ne aşteaptă marele producător de fructe – Polonia, care nu ne va permite să intrăm liber pe piaţa UE. Polonia ocupă circa 26% din piaţa europeană.

După inundaţiile din Croaţia, Serbia, posibil, va apărea o nişă mică pentru noi şi noi ne vom putea înghesui în ea, pînă cînd acolo nu vor fi reabilitate livezile afectate. Însă aceasta este o cotă mică şi noi trebuie să păstrăm şi piaţa din Est”.

Compromisul e posibil

Ideea că Moldova are nevoie de piaţa din Est a fost expusă şi de participanţii la clubul economic diplomatic. Reprezentantul Ambasadei chineze în Moldova a declarat că China apreciază atît piaţa din Est, cît şi cea europeană, şi cooperează cu toate cu succes. “Pentru noi este important ca şi Moldova să menţină accesul pe un număr cît mai mare de pieţe şi să nu devină mono-orientată. Voi trebuie să depuneţi eforturi maxime pentru păstrarea echilibrului Est-Vest”.

Funcţionarii moldoveni spun că împărtăşesc acelaşi punct de vedere. Însă, în opinia lor, partenerii comerciali din Est fac presiuni asupra Moldovei, aplicînd acţiuni ilegale în cadrul OMC.

În special, Octavian Calmîc a declarat că lista companiilor, cărora li se permite să exporte mere în Rusia, este ilegală. Însă funcţionarii sînt nevoiţi să o creeze pentru a soluţiona cumva problema exportului fructelor moldoveneşti.

„De facto, această listă nu are nicio putere juridică, nu există o lege în ţara noastră sau în FR, în baza căreia aceasta poate fi perfectată. Însă realitatea este de aşa natură, încît, aceasta există deja de doi ani, funcţionează cumva, fără vreun mecanism concret, şi, din păcate, fără a depinde de voinţa noastră”.

Ministrul adjunct al Economiei dă asigurări, că în cazul unui embargo la exportul fructelor şi legumelor moldoveneşti în Rusia, este examinată posibilitatea „compensării sau identificării resurselor financiare, pentru procesarea acestei producţii. Din fericire, noi avem fabrici de procesare, care în prezent lucrează la 22% din capacitate”.

Iar premise pentru aceasta există. Astfel, funcţionarii ruşi consideră că, odată cu aderarea Moldovei la regimul de liber schimb cu UE, va înceta acţiunea Acordului de liber schimb în cadrul CSI şi se tem că în republică va începe reexportul mărfurilor ieftine din UE în FR.

Octavian Calmîc însă neagă o asemenea posibilitate: „Ultima dată, în Moldova, reexportul a fost înregistrat în 2006, cu mere din Polonia. Astăzi, nu există riscul de reexport al mărfurilor în Rusia, deoarece la noi funcţionează norma cu privire la provenienţa mărfii. Şi dacă în alte ţări, de controlul asupra acestui segment se ocupă organizaţiile comerciale, atunci la noi cu aceata se ocupă Serviciul Vamal, care a acumulat suficientă informaţie confidenţială pentru depistarea afacerilor de acest gen.

Astăzi, noi ne aflăm în proces de consultări cu Rusia. Prima rundă de negocieri a avut loc în luna martie, în carul Consiliului economic al CSI. Ulterior, vom discuta tema integrării europene a Moldovei şi riscurile legate de aceasta cu ministrul adjunct al Afacerilor de Externe al Rusiei, Grigori Karasin”.

Preferinţe gustative

Întreprinzătorii sînt convinşi că, în pofida condiţiilor facilitare temporare de comerţ cu UE şi Turcia, beneficiile acestora abia de vor acoperi pierderile din cauza sistării comerţului cu Rusia, deoarece gusturile cumpărătorilor europeni şi ruşi nu coincid. În UE, cea mai populară marfă ar putea deveni producţia agricolă. Şi cele mai puternice poziţii le-ar putea ocupa producţia fitotehnică.

Spre deosebire de fitotehnie, ramura zootehnică din Moldoca şi industria alimentară nu vor reuşi să beneficieze de facilităţi. Pentru ei, pînă acum, piaţa europeană era puţin cunoscută şi neexplorată, de aceea acum companiile din aceste ramuri nu sînt gata să intre rapid pe acastă piaţă, din cauza lipsei certificatelor necesare de calitate. Prea puţini producători deţin certificate internaţionale de calitate ISO şi HACСP. Efectuarea certificării nu e doar scumpă, dar şi imposibilă timp de jumătate de an. Cele mai mari şanse de a profita de pe urma liberalizării comerţului cu UE le au producătorii de carne de pasăre, miere şi peşte, consideră Patronatele. Însă aceste şanse sînt limitate de cotele mici.

Perspective sumbre îi aşteaptă şi pe producătorii de produse lactate, dacă statul nu le va ajuta. Din volumul producţiei destinate procesării, doar un procent mic vine din partea producătorilor mari, circa 95% din producţie provine din gospodăriile individuale. Totodată, vîrsta medie a particularilor este de 68-79 de ani. Ce va fi cu ei peste 10 ani?

De aceea, întreprinzătorii văd o perspectivă negativă a sectorului de lactate în Moldova. Pentru dezvoltarea fermelor mari sîn necesare investiţii semnificateive. Aici statul ar putea ajuta. De exemplu, ca în Rusia, unde 50% din costul complexelor de lactate sînt compensate de stat. Altfel, peste 8-10 ani, Moldova va importa lapte din Rusia, iar produse lactate din Europa.

Diplomaţii vor fi recalificaţi

Preşedintele Patronatului din industria alimentară Alexandra Can a menţionat în cadrul forumului că Moldova are relaţii diplomatice cu multe ţări, în diverse domenii, însă relaţiile noastre în domeniul economic sînt afectate. Or, anume de la ei trebuie începută susţinerea exportatorilor în reorientarea pieţelor.

„Noi vrem ca rapoartele economice, schimbul de mărfuri, tehnologii, să fie la acelaşi nivel. Noi trebuie să avem aceeaşi bază pentru a ne promova producţia la fel, ca şi alte state”.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a promis să revizuiască conceptul diplomaţiei economice, în contxul preconizateie semnări a Acordului privind Comerţul Liber Aprofundat şi Atotcuprinzător.

Potrivit ministrului ajdunct al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, va fi suplimentat grupul de experţi al ministerului, care coordonează aspectele diplomaţiei economice. Inclusiv este examinată posibilitatea de creare a unei secţii speciale.

„Noi am impulsionat pregătirea personalului, ce activează în sectorul economiei, atît la minister, cît şi în cadrul ambasadelor moldoveneşti peste hotare. Un expert din Marea Britanie va începe în curînd să acorde sevicii de consultanţă funcţionarilor noştri în domeniul economic. Accentul principal va fi pus pe atragerea investiţiilor”.