Războiul gazelor trece la alt nivel

Foto: noi.md

Olga MOCANU

Concernul rus ”Gazprom” și-a materializat amenințarea și a trecut, luni, Ucraina la regimul achitării în avans pentru consumul de gaze. Aceasta înseamnă că și Moldova, din cauza problemelor financiare cu țara vecină, ar putea să rămînă fără gaz. Experții susțin că este posibil un scenariu chiar mai prost ca în anii 2006 și 2009, cînd Moldova practic nu a reușit să simtă consecințele sistării livrărilor de gaze. Acum, însă din cauza înrăutățirii situației politice, ei se tem de repetarea crizei din 1992, cînd consumatorii din Moldova au rămas vara fără gaze timp de cîteva luni, fapt ce a generat o reacție în lanț cu perturbarea livrării de energie electrică, de pîine etc.

Pretenții reciproce

”Decizia a fost luată din caza neachitării cronice a plăților de către compania ”Naftogaz Ucraina”, se arată în comunicatul ”Gazprom”. – Datoria expirată a companiei pentru gazul livrat constituie 4,458 mild. dolari: 1,451 mild. dolari pentru noiembrie-decembrie 2013 și 3,007 mild. dolari pentru aprilie-mai 2014”. Se menționează că, potrivit facturării preliminare, pentru iunie plățile încă nu au fost făcute. Astfel, de pe 16 iunie, Ucraina va primi doar atîta gaz rusesc pentru cît va plăti în avans. Adică, a fost plătit zero, va fi livrat zero. Totodată, pentru ceilalți consumatori ”Gazprom” promite livrări constante, însă doar pînă cînd Ucraina nu va începe pomparea ilegală a gazelor din conductele de tranzit.

”Gazprom” comunică că a acționat compania ”Naftogaz Ucraina” la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, solicitînd achitarea datoriei în valoare de 4,5 mild. dolari.

Drept răspuns, ”Naftogaz Ucraina”, de asemenea, a acționat ”Gazprom”-ul la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, cerînd stabilirea unul preț echitabil de piață pentru gazele rusești livrate în Ucraina. De pe 1 aprilie, prețul pentru gazele livrate Ucrainei s-a majorat de la 268,5 dolari pînă la 485 dolari pentru o mie de metri cubi (prevăzut de contractul din 2009), după anularea a două reduceri. Kievul insistă asupra prețului de 268,5 dolari.

”În cerere, de asemenea, se conține solicitarea de a percepe de la ”Gazprom” plățile achitate în plus pentru gazele livrate de monopolistul rus companiei ”Naftogaz Ucraina” din anul 2010”, se arată în comunicatul de presă al companiei ucrainene. Potrivit estimărilor Naftogaz, această sumă constituie 6 mild. dolari.

Experții europeni au reacționat la eșecul negocierilor trilaterale în problema gazelor dintre Rusia și Ucraina, asistate de Comisia Europeană. În timpul apropiat, Comisia Europeană va convoca la Bruxelles o reuniune urgentă a Grupului coordonator al UE, pentru a estima consecințele sistării livrărilor de gaze rusești în Ucraina asupra sectorului energetic din Europa.

Funcționarii moldoveni, spre deosebire de cei europeni, nu convoacă nicio comisie de urgență. Ministrul adjunct al Economiei, Tudor Copaci a declarat că, deocamdată, în Moldova livrările sunt efectuate conform contractului, în volumele stabilite. ”Situația este monitorizată de experții noștri și, deocamdată, nu sunt motive de îngrijorare. Negocierile dintre Rusia și Ucraina, vor continua, cu siguranță, și noi nu vedem, deocamdată, premise pentru a comenta și a tensiona situația”.

Iar dacă va fi închis robinetul?

Ce s-ar putea întîmpla în Moldova în această situație? Experții spun că principale surse de energie electrică sunt Ucraina și centrala de la Cuciurgan, care funcționează cu gaze, precum și CET-1 și CET-2, termocentrala de la Bălți, care de asemenea, funcționează cu gaze. Dacă Ucraina va prelua ilegal gazul livrat în țările europene, iar Moscova în acest caz va închide conducta complet, atunci consecințele pentru Moldova ar putea fi destul de dure.

”E foarte straniu că funcționarii moldoveni nu sunt deloc îngrijorați de situație, - spune unul dintre experții noștri. – Securitatea energetică a Moldovei se află în pericol, iar acest fapt constituie un risc pentru activitatea întreprinderilor, pentru locurile de muncă, care s-ar putea închide. Noi nu participăm la războaiele gazelor, însă am putea fi afectați mai mult ca ceilalți”.

Însă președintele rus Vladimir Putin a avertizat demult despre probabilitatea aplicării unui asemenea scenariu și nu în zadar a scris o adresare către șefii celor 16 țări, inclusiv și către președintele Nicolae Timofti, în care a menționat că Rusia nu poate soluționa singură această problemă și, prin urmare, Europa trebuie să influențeze asupra Kievului.

În cazul sistării livrării gazelor, am putea doar să mizăm pe faptul că în rezerva de stat vor fi suficiente stocuri de păcură pentru CET-1 și CET-2. Însă, ținînd cont de scandalul declanșat în legătură cu oferirea păcurii din rezerva de stat unei companii moldovenești, stocurile existente ar putea fi insuficiente.

De regulă, rezerva de păcură trebuie să acopere necesitatea în energie electrică timp de 10 zile. În această perioadă problema politică ar putea fi soluționată. Însă, pe de altă parte, totul indică asupra faptului că războiul gazelor ar putea dura mai mult.

Experții mai afirmă că, în perioada cînd gazul a fost ieftin, Ucraina acolo a început să-și suplinească rezervele, să pompeze gaze în depozite, pentru a putea supraviețui în perioada de criză. În Moldova situația e diferită. Noi nu avem depozite. Această temă a fost discutată ultima dată în anul 2009, în cadrul crizei gazelor care a durat trei săptămîni. Însă ulterior, aceasta a fost dată uitării.

Președintele consiliului de administrație SA ”Moldovagaz”, Alexandr Gusev, a explicat în cadrul unei conferințe de presă de ce noi pînă în prezent nu avem depozite. ”Este un proces tehnologic foarte complicat, deoarece peste tot în lume depozitele sunt construite sau în locul fostelor mine de sare sau de cărbune, sau în zăcămintele de gaze și petrol care au fost epuizate. Pentru aceasta însă este necesar să fie prezente anumite straturi de sol, prin care gazul nu va ieși. Construind asemenea depozite de gaze și pompînd acolo gazul, trebuie să fim siguri că aceste nu se va evapora de acolo.

Totodată, depozitele de gaze costă sute de milioane de euro: aproximativ 1 euro pe metru cub. Pentru a evita situația din 2009, cînd din cauza divergențelor ruso-ucrainene a fost sistată livrarea de gaze în Moldova, țara noastră ar avea nevoie de circa 100-150 mil. metri cubi de rezerve, reieșind din consumul zilnic de 8-10 mil. metri cubi în perioada de iarnă. Respectiv, pentru a supraviețui măcar 10 zile, sunt necesari 100 mil. metri cubi de gaze din depozit. În echivalent bănesc, este o sumă destul de mare”.

România ne va ajuta?

Cu ceva timp în urmă, funcționarii noștri au încercat să-i convingă pe consumatorii din Moldova că construcția gazoductului alternativ Iași-Ungheni va fi colacul nostru de salvare în cazul sistării livrărilor de gaze rusești. Ei promiteau că deja în iulie curent, Moldova va primi gaz din România, care va fi și mai ieftin.

Însă experții spun că acest gazoduct nu va ajuta Moldova în cazul unei situații de forță majoră/ în România construcția acestuia a fost finalizată, însă la noi lucrările încă continuă. Funcționarii afirmă că totul decurge conform planului. ”Ne aflăm la prima etapă de construcție, - spune Tudor Copaci. – Mai avem două etape: construcția stației de compresare și a gazoductului Iași-Ungheni”.

Însă chiar dacă aceste lucrări vor fi finalizate, rămîne nesoluționată problema gazului în revers, care însă nu a fost discutată însă la nivel înalt. Iar recent, ministrul Energeticii din România, Constantin Niță a declarat că livrarea gazelor naturale din România va fi posibilă doar după darea în exploatare a gazoductului de joncțiune, însă și atunci țara vecină ne va putea furniza doar o cantitate mică de gaze. Funcționarii moldoveni însă afirmă că vor obține 10% din cantitatea necesară de gaze. În prezent, noi depindem în proporție de 99% de importul de la ”Gazprom”.

Experții mai menționează că România singură cumpără peste 30% din gazul rusesc de la ”Gazprom”, care urmărește foarte atent ca gazul lor să nu fie utilizat în livrările revers. De aceea nu este clar ce fel de gaz va fi în noul gazoduct. Totodată, într-o situație complicată, România nu-și va vinde propriile rezerve din considerentele securității energetice.

Totodată, experții afirmă că, din punct de vedere tehnic, gazoductul nu va putea asigura cu gaze toți consumatorii din țară. Sunt necesare mijloace enorme pentru finalizarea gazoductului: trebui construită o stație de compresoare puternică, care ar putea să asigure pomparea a peste un miliard de metri cubi de gaze. Astfel, gazul nu va ajunge la Chișinău și va fi distribuit doar în raioanele Ungheni și Fălești.

Și mai este o problemă: cum se vor înțelege autoritățile noastre cu principalul acționar al ”Moldovagaz” – ”Gazprom”-ul – privind distribuirea gazului ăn revers prin rețelele interne ale ”Moldovagaz”.

Amintim că construcția gazoductului Iași-Ungheni a început pe 27 august 2013. Aceasta va avea o lungime de 43,2 km, dintre care 10,5 km vor fi trasate pe teritoriul Moldovei. Costul total al construcției gazoductului Iași-Ungheni este estimată la 26,5 mil. euro, dintre care 7 mil. euro constituie contribuția UE. Pentru construcția gazoductului pe teritoriul său Moldova va primi 3 mil. euro din UE și 5,3 mil. euro din România.

Gazoductul este construit de un consorțiu de companii Habau PPS Pipeline Systems (Austria), Inspet și IPM-Partners (România). În perspectivă, prin aceasta vor putea fi transportate 1,5 mild. de metri cubi de gaze.

Se așteaptă o majorare a tarifului pentru consumatorii interni

Experții spun că în rezultatul crizei economice și financiare din Ucraina, precum și a crizei gazelor, producția de energie electrică în țara vecină s-ar putea reduce. În acest caz, țara vecină ar putea micșora cantitate de energie furnizată Moldovei, pentru a-și proteja piața internă.

Drept consecință, ar putea fi afectată securitatea energetică a Moldovei. Am putea intra într-o criză energetică. Acest fapt ar putea conduce la majorarea tarifelor la energia electrică pentru consumatorii moldoveni. Situația s-ar putea înrăutăți și din cauza devalorizării leului.

Aceasta este situația în jurul tarifelor la gaze. Potrivit unor date, în primul trimestru al acestui an, prețul mediu al gazelor importate de Moldova, a crescut cu 7,3% față de perioada similară a anului trecut, ajungînd la 5055 lei pentru o mie de metri cubi (din cauza devalorizării leului).

În această situație,”Moldovagaz” ar putea cere majorarea tarifului, iar ANRE va fi obligată să examineze această solicitare, deoarece din momentul stabilirii tarifului, nivelul de depreciere a leului față de dolarul SUA a depășit 15%.