Noul președinte al CSM: ce au în comun Victor Micu și Ion Muruianu?

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Fotoliul șefului principalului organ al sistemului judecătoresc a fost vacant timp de aproape jumătate de an. În iunie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în sfîrșit, a introdus pe ordinea de zi chestiunea privind alegerea noului președinte. Marți, 17 iunie, mandatul de conducător al acestei instituții a fost obținut de către judecătorul Victor Micu, cunoscut datorită unor dubioase decizii judecătorești.

Unii experți vorbesc despre un vădit context politic al acestei numiri. Potrivit lor, este mare probabilitatea că Micu va repeta soarta fostului președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Muruianu, cariera căruia s-a încheiat, practic, după schimbarea conjuncturii politice din țară.

CSM este responsabil de politica de cadre din sistemul judecătoresc, inclusiv promovarea judecătorilor în funcții de răspundere și în instanțele superioare, aplicarea sancțiunilor disciplinare și a altor măsuri față de ei. CSM, de asemenea, răspunde de promovarea reformelor, organizarea activității și de alte probleme-cheie.

Aceste organ are 12 membri. Trei dintre aceștia sunt numiți de Parlament din rîndul profesorilor, iar alți trei sunt membri din oficiu: președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul Justiției și procurorul general. Ceilalți șase membri sunt aleși din rîndul magistraților. Funcția de președinte al CSM a rămas vacantă din noiembrie 2013, cînd a expirat mandatul lui Nichifor Corochi.

Unul dintre doi candidați la această funcție de răspundere a fost Dumitru Visterniceanu, care pînă acum a exercitat interimatul președintelui Consiliului Superior al Magistraturii. El a activat în sectorul justiției timp de 32 de ani. El a mai fost președinte al CSM în perioada 2009-2011, iar ulterior a fost înlăturat în favoarea lui Nicolae Timofti, care a devenit președinte al RM. De data aceasta, Visterniceanu a obținut în susținerea sa doar 2 voturi din 11.

Celelalte voturi i-au revenit lui Victor Micu, care a și devenit președinte al CSM. Anterior, el a fost judecător și președinte al judecătoriei sectorului Rîșcani din capitală și a fost ales membru al CSM în cadrul adunării generale a judecătorilor pe 17 ianuarie curent. Potrivit declarației depuse, președintele CSM are în proprietate o locuință valoarea căreia depășește jumătate de milion de lei.
Precum menționează interlocutorii NOI.md din sistemul judiciar, Victor Micu beneficiază demult de susținerea cercurilor politice și juridice, iar pe parcursul ultimilor ani, candidatura lui a fost promovată activ în cariera profesională.

În special, în aprilie 2010, el a fost propus la funcția de președinte al Judecătoriei sectorului Rîșcani, însă a fost devansat de Ion Timofei, care se bucura de o susținere mai mare și care a obținut în final fotoliul de conducător. Victor Micu a cerut atunci anularea rezultatelor concursului, invocînd incorectitudinea procedurii votului secret. Au urmat numeroase ședințe în diverse instanțe, însă Ion Timofei și-a părăsit postul doar după ce a atins vîrsta de pensionare.

În cadrul activității sale în judecătoria sectorului Rîșcani, Victor Micu a atras atenția societății civile asupra sa printr-o serie de decizii judecătorești dubioase. Cel mai scandalos a fost verdictul pronunțat în favoarea fostului procuror general Valeriu Zubco în dosarul privind vînătoarea în ”Pădurea Domnească”. Zubco l-a acționat în judecată pe liderul mișcării ”Antimafia” a lui Sergiu Mocanu, solicitînd o compensație de un milion de lei pentru acuzațiile publice privind complicitatea la ”rețeaua mafiotică a lui Plahotniuc”.

Victor Micu a emis o decizie, ce îl obliga pe Mocanu să-i achite reclamantului 300 mii de lei, deși mărimea compensației venea în contradicție atît cu legislația națională, căt și cu practica internațională. Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a redus suma compensației de 10 ori. În final, Curtea Supremă de Justiție a refuzat acordarea oricărei compensații ex-procurorului general. Între timp, Valeriu Zubco deja își pierduse funcția și nu mai era o figură importantă în sistemul de drept.

O altă decizie judecătorească elocventă a lui Victor Micu a fost emisă în favoarea controversatului ex-președinte al Curții de Apel Economice, Aureliu Colenco. Pe timpuri, această instanță a fost desființată din cauza acuzațiilor de corupție, iar judecătorul a fost obligat să-și caute de lucru în afara Chișinăului.

În final, el și-a pierdut mantia de judecător și a depus cerere pentru obținerea licenței de avocat. Însă a primit refuz din partea Ministerului Justiției, care era unul dintre principalii adversari ai judecătoriilor economice și declara cel mai tare despre coruperea acestor instanțe. Prin verdictul său însă Victor Micu a obligat Ministerul Justiției să-l admită pe Aureliu Colenco în avocatură.

”În multe privințe, Victor Micu seamănă cu fostul președinte al Curții Supreme de Justiție Ion Muruianu, - menționează unul dintre experții noștri. – Acela și-a făcut o cariera la fel de fulminantă, schimbînd fotoliul de conducător al judecătoriei sectoriale pe postul de vicepreședinte, iar ulterior de președinte al Curții Supreme de Justiție. Și el emitea, la fel de operativ, decizii cu conotație politică. Însă în cazul lui Muruianu în rolul cardinalilor gri erau reprezentanții PCRM, iar în cel al lui Micu susținătorii politici s-au schimbat.

Spre exemplu, decizia privind recursul fostului procuror general Zubco a fost nefondată, fapt confirmat și de instanțele superioare. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului stabilește mărimea maximă a compensației pentru daune morale în limita de 3 mii de euro – pe atunci circa 45 mii lei. În Moldova, acest prag este și mai mic, fapt despre care un judecător cu experiență nu putea să nu știe. Însă cadrul legislativ și procesual devine foarte flexibil, cînd venea vorba de contextul politic.

Dacă nimic nu se va schimba, atunci Micu ar putea avea aceeași soartă ca Muruianu. În cel mai bun caz, după schimbarea conjuncturii politice, el își va încheia cariera în domeniul justiției. Amintesc că Ion Muruianu a fost retrogradat în pofida voinței sale și trimis într-o instanță inferioară, unde nu i se încredințează nici un dosar ce prezintă vreun interes. Iar toate tentativele lui de a ajunge din nou în Consiliul Superior al Magistraturii rămîn a fi în zadar”.