Primăria intenționează să impună business-ul să curățe Chișinăul

Foto: all.biz

Olga MARCENCO

Autoritățile capitalei au elaborat un nou Regulament privind curățenia în oraș. Șeful direcției gospodăriei locativ-comunale și amenajarea teritoriului, Petru Gontea spune că actualul Regulament s-a învechit, deoarece a fost adoptat cu paisprezece ani în urmă. Noul document trebuie să distribuie foarte clar obligațiile între subdiviziunile municipale, agenții economici și locatari, astfel ca fiecare dintre ei să aibă în subordine un teren și un anumit volum de lucrări. Documentul prevede majorarea numărului de urne pentru gunoi, curățirea obligatorie a străzilor în fiecare dimineață, plimbarea cîinilor în locuri special amenajate etc. Controlul asupra executării prevederilor Regulamentului va fie exercitat de către o comisie municipală specială, ce va fi creată.

Potrivit documentului, administrația orașului intenționează să pună pe umerii agenților economici și a locatarilor întreținerea și curățenia (inclusiv curățirea zăpezii) terenurilor de lîngă terenurile lor, inclusiv procurarea reagenților. În schimb, autoritățile promit să stabilească un orar de curățenie pe străzi, evacuarea regulată a deșeurilor, iar vara să spele și să dezinfecteze, aproape zilnic, tomberoanele.

Prin acest regulament sînt introduse și unele normative de asigurare a curățeniei în oraș, inclusiv în condițiile meteorologice excepționale. De asemenea, ni se promite menținerea într-o curățenie ideală a stațiilor transportului public (inclusiv eliminarea publicității, plasate pe ele, precum și pe stîlpi și copaci). Va fi introdusă interdicția la păstrarea mărfurilor, cutiilor, pachetelor etc pe teritoriile de lîngă chioșcuri, magazine, oficii etc. De asemenea, va fi o atitudine mai strictă față de scuturatul covoarelor în curți, grădinăritul pe terenurile din curți, precum și depozitarea zăpezii pe carosabil și la rădăcinile plantațiilor verzi. Ni se promite chiar și protecția rondurilor de transportul auto.

Mai întîi adoptăm, apoi discutăm

Inițial, autoritățile locale au încercat să adopte Regulamentul privind curățenia în capitală fără dezbateri. Cum cîteva luni, direcția gospodăriei locativ-comunală și amenajare a teritoriului a noul document spre examinare în Consiliul Municipal. Însă acesta a fost returnat pentru a fi completat și perfecționat.

Atunci, consilierul PLDM, Ghennadi Ivașcenco a declarat că ”noi ne plîngem pe teritoriul imens din Chișinău care necesită a fi curățat și amenajat, iar cînd ajungem la adoptarea acestui document important, noi nici nu-l examinăm. Iar acolo sînt momente ce trebuie clarificate”.

Pentru început, trebuie să clarificăm o problemă foarte importantă – frontierele clare ale terenurilor, ce aparțin fondului locativ, agenților economici și întreprinderilor municipale, pentru a ști cine și de care teren răspunde: unde începe și unde se termină responsabilitatea fiecărui participant la proces.

Președintele organizației obștești ”Salvbgardare”, Maia Laguta, a atras atenția supra faptului că, de exemplu, teritoriile de pe lîngă blocuri, care potrivit Legii cu privire la privatizare, se află în proprietatea locatarilor, au trecut în proprietatea municipalității.

”De facto, astăzi, orașul gestionează teritoriile noaste de lîngă blocuri, le vinde, le oferă pentru construcții. Totodată, autoritățile locale încearcă să pună responsabilitatea pentru amenajarea acestor teritorii pe umerii asociației locatarilor etc. ”Scuzați, dar Primăria a stabilit că acestea sînt terenurile ei, atunci să răspundă singură pentru ele, iar dacă acest lucru nu este așa, atunci să nu atenteze asupra curților noastre”.

În același timp, apar întrebări în legătură cu tarifele pentru deservire. În fiecare lună, chișinăuienii primesc facturi, în care li se solicită să achite pentru deservirea blocurilor. În principiul, același lucru se referă și la companiile care achită trimestrial sume frumoase primăriei pentru amenajarea teritoriului. În cazul în care obligațiile privind curățenia și amenajarea teritoriilor vor fi redistribuite, atunci cum va influența acest lucru asupra tarifelor?

Amintim că în 2007, Consiliul Municipal Chișinău a adoptat decizia de a majora tariful pentru deservirea blocurilor de la 19 bani pînă la 1 leu pentru un metru pătrat. Majoritatea banilor se cheltuie pentru deservirea casei (curățirea teritoriului de lîngă casă, reparația scărilor, acoperișurilor, palierelor), iar 40% rămase constituie cheltuielile pentru deservirea rețelelor și mecanismelor. Întrebarea: unde se duc acești bani - îi preocupă demult pe orășeni. Iar acum devine și mai acută – de ce să achite autorităților pentru menținerea teritoriului, dacă acestea intenționează să pună toată responsabilitatea pe umerii locatarilor și ai agenților economici?

Cine va avea grijă de stații?

Încă o întrebare: potrivit proiectului, transportatorii vor fi obligați să aibă grijă de stațiile transportului public. În special, Asociația transportatorilor privați va fi obligată să mențină ordinea la toate stațiile terminus ale microbuzelor de rută. Însă consilierii menționează că din această organizație nu fac parte nici pe departe toți administratorii de rută.

Documentul obligă, de asemenea, SA ”Taxi-Service” să amenajeze stațiile de taxi, în timp ce deține doar 5% din piață. Totodată, consilierii afirmă că primăria nu temeiuri juridice pentru a obliga companiile de transport să întrețină stațiile. De aceea, consilierul PL Iurie Topală a propus ca toate stațiile și terenurile din jurul lor să fie transmise la balanța direcției transport public, care la rîndul ei, le va transmite companiilor de transport, care utilizează stațiile.

Consilierul PCRM Victor Gurău a concluzionat că problema stațiilor transportului public nu poate fi decisă la nivelul acestui Regulament. ”Această problemă trebuie soluționată în complex, după aprobarea schemei de circulație a transportului urban”.

Consilieri au mai menționat că dacă nu va fi intensificat controlul asupra executării, atunci noul regulament va rămîne doar pe hîrtie, iar schimbări reale nu vor avea loc. Din acest punct de vedere, toată speranța este în comisia municipală specială. Reprezentanții preturilor, care vor fi membri ai acestei comisii, fiecare în sectorul său, trebuie să ceară de la persoanele cu răspundere calitate și respectarea termenelor lucrărilor prevăzute în regulament.

”Proiectul Regulamentului nu este rău, doar că nu este finalizat – a declarat în cadrul ședinței CMC, Ghennadi Ivașcenco. – Dacă el va fi aprobat în această variantă, atunci el, cu siguranță, nu va elimina problema amenajării capitalei. Acest document trebuie ajustat și supus dezbaterilor publice”. La același lucru s-au referit și reprezentanții organizațiilor obștești. Însă în ziua dezbaterilor (19 iulie) s-au prezentat doar două persoane. Iar secretarul de presă al Primăriei, Vadim Brînzaniuc a declarat la ședința operativă a Primăriei că autoritățile locale nu au primit nicio propunere verbală sau scrisă privind Regulamentul. Primarul general Dorin Chirtoacă a solicitat desfășurarea repetată a audierilor.

Urne pentru gunoi vor fi mai multe, însă nu are cine lucra

Viceprimarul Vlad Coteț a declarat în cadrul audierilor că autoritățile se vor strădui să reorganizeze activitatea serviciilor comunale. În special, potrivit proiectului, urnele pe străzile Chișinăului vor trebui amplasate la o distanță de 40 de metri una de alta. Așa prevede experiența europeană. Totodată, funcționarul a recunoscut că va trebui schimbată mentalitatea cetățenilor noștri, care vor trebui să învețe să arunce gunoiul în locurile special amenajate.

O altă problemă ce ține de curățenia în capitală - deficitul de măturători. Funcționarii afirmă că principala problemă constă în salariile mici. De la 1 februarie 2013, 60% din măturători ai direcției au început să primească un salariu ce depășește 3 mii de lei. Însă dacă anterior curățenia în oraș era asigurată de 3500 de măturători, atunci acum numărul acestora nici nu ajunge la 300.

Consilierii afirmă că, pentru soluționarea problemei, direcția gospodăriei locativ-comunale ar putea prevedea anumite modificări în sistemul remunerării măturătorilor, precum și posibilități de reînzestrarea tehnică și trecerea de la lucrul manual la cel mecanizat. În final, în urma acestor măsuri Chișinăul ar putea deveni mai curat. Însă despre acest fapt în Regulament nu se vorbește nimic.

Veți răspunde pentru plimbatul cîinilor?

Conform Regulamentului propus, locuitorii Chișinăului riscă amenzi pentru plimbarea cîinilor în locurile interzise. Mărimea maximă a amenzii este de 2000 lei.

Karl Luganov, reprezentatul grupului pentru protecția animalelor a menționat în cadrul dezbaterilor că nu este clar deloc în ce temei vor fi amendați oamenii, dacă în capitală nu există locuri special amenajate pentru plimbarea animalelor.

Vlad Coteț a declarat că aceste norme se stabilesc pentru viitor și ele vor începe să funcționeze doar odată cu adoptarea Regulamentului privind întreținerea animalelor, precum și cu Legea privind protecția animalelor (care încă nu a trecut de prima lectură în Parlament).

”Sînt convins că acum Consiliul Municipal nu ne va permite amenajarea unor astfel de locuri în zonele verzi. Însă doar așa noi vom putea stabili liniile roșii ale acestor terenuri. De aceea, fără adoptarea legii și acoperirii financiare nici nu poate fi vorba despre locuri speciale pentru plimbarea cîinilor. Iar, deocamdată, repet, acestea sînt norme pentru viitor”.


Cum mătură oamenii în alte țări?

În capitala Norvegiei Oslo, cu o populație de peste 600 mii de oameni, responsabilitatea pentru curățenia în oraș este împărțită între proprietarii de imobile și puterea centrală și locală. Municipalitatea răspunde pentru spațiile publice și rețeaua de drumuri. Teritoriul aflat în subordine este împărțit în patru raioane, pentru fiecare este organizat un tender pentru deservirea lui, cu desemnarea antreprenorului. Costul aproximativ al serviciilor antreprenorului este de $3,5 mil. pe an pentru fiecare raion.

Traseele de importanță națională ce trec prin raza orașului sînt curățate de către direcția de stat a drumurilor, precum și cu ajutorul unor companii private. Iar toți proprietarii de imobile din Oslo sînt obligați să curețe singuri trotuarele și terenurile din jurul acestora. Pentru nerespectarea acestor cerințe se aplică amenzi de la $150 pînă la $300.

În orașul canadian Calgary, unde locuiesc peste 1 mil. de oameni, principala povară a responsabilității pentru curățenie o poartă proprietarii clădirilor, care trebuie să curețe trotuarele pe parcursul a 24 de ore, inclusiv de zăpadă. Dacă proprietarul nu face acest lucru, atunci o fac serviciile municipale. Însă atunci cheltuielile sînt incluse în facturi sau sînt incluse în impozitul imobiliar.

Locuitorii recurg și la serviciile companiilor private sau ale voluntarilor, care le ajută persoanelor în etate și vecinilor din raion. Nisipul, sarea și amestecurile din prundiș pot fi obținute gratuit la stațiile de pompieri. Primăria curăță drumurile din oraș cu forțele departamentului transport. Din bugetul local, în aceste scopuri sînt cheltuite peste $30 mil. pe an. Prețul serviciilor companiilor private pentru un proprietar de imobiliare începe de la $100 pe lună (include 4-5 vizite).

Un sistem similar funcționează în orașul american Oston cu o populație de 636 mii de oameni. Departamentul lucrărilor publice ale primăriei curăță drumurile din oraș, cu excepția celor aflate în proprietatea statului Massachusets, pentru care sînt alocate $18,5 mil. pe an. Legislația locală obligă proprietarii imobiliari să curețe trotuarele, inclusiv în perioada rece a anului. Pentru cei care încalcă - proprietarii imobilelor comerciale este prevăzută o amendă de $200, de blocuri locative - $50-100. Amenzile sînt calculate pentru fiecare zi de încălcare. Serviciile companiilor private îi costă pe proprietarii de case $40-50 pentru o vizită.