Dorin Drăguţanu despre deprecierea leului: oamenii sînt în aşteptarea unui război

Foto: noi.md

Olga MARCENCO

Piaţa valutară este în stare febrilă. Leul moldovenesc continuă să cedeze poziţiile faţă de valutele străine. Moneda naţională a atins apogeul căderii săptămîna aceasta, cînd cursul oficial al dolarului faţă de leu a ajuns la 14,08 lei /$, iar euro - 19,28 lei. În timp ce experţii consideră că majorarea cursului dolarului a atins punctul culminant, Banca Națională nu se grăbeşte să intervină. Regulatorul naţional nu are nici prognoze. În timpul dezbaterii situaţiei pe piaţa valutară în comisia parlamentară de profil, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu nu a putut răspunde la întrebarea unui deputat, cînd situaţia pe piaţa valutară se va stabiliza şi cu cît se vor mai scumpi euro şi dolarul faţă de leu.

Aşteptări şi promisiuni

Marţi, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a fost chemat „la covor” de către deputaţii din comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe. Principala întrebare: de ce piaţa valutară din Moldova este destabilizată? BNM consideră că piaţa valutară este destabilizată din cauza cererii sporite, care a depăşit oferta cu 200 milioane de dolari.

„Timp de şase luni, oferta s-a redus cu 18%, iar cererea doar cu 1%. În viitorul apropiat, factorii de bază care vor influenţa cursul leului faţă de dolar vor fi: dezvoltarea exportului, transferurile băneşti şi comercializarea valutei de către persoanele fizice. Nu în ultimul rînd va influenţa şi situaţia geopolitică”. Totodată, şeful BNM speră că „situaţia privind cursul valutei naţionale se va îmbunătăţi în următoarele luni”.

Dorin Drăguţanu a declarat că nu vede nimic extraordinar şi consideră că actuala situaţie pe piaţa valutară este chiar una benefică. „Piaţa încearcă să găsească echilibrul între cerere şi ofertă. De la începutul anului, pentru stabilizarea situaţiei, BNM a efectuat intervenţii în valoare de 120 mil. dolari. Voi menţiona că BNM nu încearcă să întărească leul, noi doar dăm semnale că urmărim situaţia şi sîntem gata să ajutăm piaţa în căutarea unui nou curs. Totodată, populaţia trebuie să înţeleagă că piaţa încearcă să găsească un echilibru şi să activeze în regim normal. Dacă aveţi nevoie de lei, vindeţi valută, iar dacă nu a aveţi nevoie de valută, nu o procuraţi”.

Însă încă la începutul acestui an, Dorin Drăguţanu afirma că, vara, leul se va întări. Despre aceasta i-a amintit la şedinţa comisiei parlamentare liderul socialiştilor Igor Dodon. El l-a întrebat pe guvernatorul BNM dacă recunoaşte că nu a avut dreptate? Însă Dorin Drăguţanu a declarat că aceasta nu a fost o promisiune, el doar a anunţat nişte aşteptări, care însă nu s-au adeverit.

Efectul advers

Jumătate dintre membrii comisiei au considerat că şeful BNM dezinformează din nou deputaţii despre situaţia pe piaţa valutară. Şi că aceasta este menţinută artificial.

Deputatul PCRM, Oleg Reidman l-a întrebat pe guvernatorul BNM cînd situaţia pe piaţa valutară a fost discutată ultima dată în cadrul Comitetului de stabilitate financiare, care a fost creat special pentru asemenea cazuri. Dorin Drăguţanu nu a putut răspunde la această întrebare, declarînd doar că Comitetul a fost creat pentru situaţii de criză. Deputaţii însă au menţionat că acum tocmai se atestă o asemenea situaţie de criză.

Totodată, deputaţii au declarat că BNM este departe de oameni şi operează cu cifre uscate. „Spuneţi-ne, - s-a adresat Oleg Reidman, - Dvs. vorbiţi despre anumite aşteptări ale populaţiei, subiective şi obiective. Chipurile, oamenii s-ar afla în aşteptarea unui război şi că de aceea în Moldova sunt cumpăraţi dolarii. Cum aţi determinat acest lucru, aţi desfăşurat un sondaj?”. Însă şi această întrebare a rămas fără răspuns.

Oleg Reidman a declarat că Dorin Drăguţanu este un scut al guvernului. „ În raportul guvernatorului BNM se menţionează despre lupta cu succes cu procesele deflaţioniste în perioada 2012-2013. Iar efectele au fost amînate. Voi aminti că deflaţia înseamnă recesiunea economică. Nici o dezvoltare economică nu este însoţită de deflaţie, ci doar de inflaţie. Or, Dvs. aţi luptat cu aceasta, în rezultat, a căzut cursul dolarului. Adică cota inflaţiei de 5% a fost stabilită artificial din contul creşterii preţurilor, dar nu din contul creşterii cererii de consum. De aceea, argumentele Dvs. de ce s-a creat o asemenea situaţie – din cauza războiului din Ucraina, sau în altă parte, în opinia mea, nu sînt întemeiate.

Situaţia s-a agravat şi din caua schimbărilor structurale a exportului. La noi creşte exportul cu taxa pe valoare adăugată mică şi se reduce exportul cu TVA mare, plus la toate, economia din interiorul ţării intră în recesiune şi se reduce cererea. În viitor, toate aceste procese s-ar putea acutiza.

Totodată, din păcate, în urma politicii promovate de guvern, veniturile populaţiei vor rămîne mult în urma preţurilor în lei. De aceea, cît nu e tîrziu, Comitetul pentru stabilitate financiară trebuie să discute această situaţie – pînă a fi introdusă politica fiscală pentru anul viitor. Pentru că inflaţia trebuie gestionată nu aşa cum faceţi Dvs., astupînd toate eşecurile economice, dar trebuie stimulată dezvoltarea economică”.

Igor Dodon a declarat că l-a avertizat, la începutul anului, pe Dorin Drăguţanu despre posibilele riscuri, însă guvernatorul BNM nu l-a luat în seamă. „În raport se vorbeşte despre căderea exportului cu 1%, însă situaţia este alta. Exportul în Rusia s-a redus cu 34%. Aici este cea mai mare problemă, deoarece din exportul în UE noi nu avem încasări, deoarece mărfurile exportate nu au valoare adăugată. Prin urmare, lipsesc şi riscurile. Cu Rusia este o situaţia diametral opusă, care a avut consecinţe serioase pe piaţa valutară”.

Deputaţii mai afirmă că Banca Naţională a luptat cu deflaţia pentru „a ajuta Ministerul Finanţelor şi Ministerului Economiei să astupe găurile”.

Într-adevăr, devalorizarea leului a ajutat la majorarea acumulărilor la bugetul de stat în 2014. Din cauza fluctuaţiilor cursurilor valutare, încasările la buget din taxele vamale s-au majorat cu 44,4 mil. lei, a taxelor consulare –cu 15,2 mil. lei.

Fluctuaţiile cursului dolarului a contribuit de asemenea la majorarea încasărilor din împrumuturile externe, destinate pentru acoperirea deficitului bugetar, cu 66,3 mil. lei. Totodată, granturile pentru sprijinul bugetar din cauza cursului valutar şi revizuirii termenelor de acordare a tranşei vor creşte cu 732 mil. lei.

Demisia se amînă din nou

Nemulţumiţi de situaţia pe piaţa valutară a Moldovei, socialiştii au propus din nou demiterea guvernatorului BNM. Însă deputatul PLDM, şeful comisiei Veaceslav Ioniţă a refuzat să pună la vot această propunere. Potrivit lui, „Banca Naţională întreprinde toate măsurile necesare pentru stabilizarea cursului leului: însă este prematur să vorbim că situaţia s-a stabilizat. Între timp, volumul intervenţiilor Băncii Naţionale anul acesta este aproape de trei ori mai mic decît în 2013. Banca Naţională are toate instrumentele necesare pentru intervenţie, ceea ce va face, cînd va considera de cuviinţă”.

Veaceslav Ioniţă a menţionat că în urma devalorizării leului vor avea de cîştigat exportatorii şi beneficiarii transferurilor de peste hotare. Pentru importatori însă situaţia va fi nu chiar atît de roz.

Dorin Drăguţanu l-a susţinut pe deputatul liberal-democrat. Drept răspuns, Igor Dodon l-a acuzat pe vicepreşedintele Parlamentului Andrian Candu de faptul că acordă sprijin guvernatorului BNM, menţinîndu-l în funcţie, sau cum se spune în popor, „îi ţine crîşa”.

BNM nu se grăbeşte să calmeze piaţa valutară

Între timp, devalorizarea valutei naţionale va conduce la creşterea preţurilor, iar deputaţii vor să ştie ce va întreprinde Banca Naţională pentru a stopa acest proces.

Experţii afirmă că în luna iunie, leul moldovenesc a pierdut aproape 4% faţă de dolar. Dacă lucrurile vor continua aşa, atunci degrabă preţurile vor începe să crească, iar perioada de creştere va fi una lungă

Guvernatorul BNM a menţionat că, în pofida căderii cursului leului faţă de principalele valute, inflaţia în anul acesta este mai joasă decît anul trecut (în primele 5 luni ale anului 2014, a constituit 4,7%. Totodată, el a amintit că regulatorul pieţei prognozează un indice al preţurilor de consum la nivelul de 5%, plus-minus 1,5%). Iar aceasta înseamnă că preţurile nu vor creşte în acelaşi ritm în care cade leul.

În cel mai rău caz, BNM este gara să intervină. Însă experţii spun că Banca Naţională poate prin intervenţiile sale să calmeze spiritele doar temporar. „Aceste intervenţii sînt ca un antibiotic, febra ar putea apărea din nou”. În opinia finanţiştilor, pentru reducerea cursului sînt necesare nu doar indicatori macroeconomici buni (PIB, soldul balanţei comerciale, deficitul bugetului), dar şi linişte. Cauza scumpirii constă în faptul că toţi prognozează majorarea cursului euro şi dolarului. Trebuie să diminuăm panica pe piaţă –atunci totul va reveni la normal. Însă deocamdată, nici indicatorii macroeconomici, nici starea de spirit a populaţiei nu se îmbunătăţesc, iar piaţa valutară a Moldovei, se pare că va mai fi scuturată de febră, cel puţin, pînă la finele anului curent.