Notariatul moldovenesc: noi competenţe şi împărţirea sferelor de influenţă

Foto: studentie.ro

Victor Surugiu

Deja anul acesta, notarii moldoveni vor activa în condiţii noi. Se prevede că ei vor obţine competenţe extinse şi vor deveni mai independenţi. Totodată, reprezentanţii acestei profesii vor fi reuniţi într-o organizaţie profesională. Noile reguli sînt incluse în proiectul reforme notariatului, aprobat de Guvern şi transmis spre examinare Parlamentului. Modificările de amploare au fost elaborate de Ministerul Justiţiei şi conţin multe reguli noi atît pentru notari, cît şi pentru clienţii lor.

Despre pefecţionarea sistemului notarial se vorbeşte în Strategia de reformare a justiţiei pentru 2011-2016. Însă dacă reformele în judecătorii şi organele de drept sînt discutate pe larg, atunci reforma notariatului a rămas pînă acum „după cadru”. Unii reprezentanţi ai comunităţii notarilor explică o asemenea lipsă de transparenţă prin promovarea unor interese concrete.

Proiectul de lege menţine modelul nebugetar al notariatului, în care angajaţii acestei profesii activează pe principiul autofinanţării. Documentul precizează condiţiile de obţinere a specialităţii şi sînt stabilite tipurile de răspundere a notarului. Spre deosebire de actuala lege, în amendamente este reglementat clar statutul notarului-stagiar. Modul de obţinere a profesiei de notar nu a suferit schimbări, însă faţă de pretendenţi vor fi înaintate cerinţe suplimentare.

Dacă pînă nu demult avea loc reducera de jure şi de facto a competenţilor notariatului, atunci în perspectivă, notarii moldoveni vor avea mai multe atribuţii. Parţial acest lucru s-a întămplat deja prin extinderea posibilităţilor de executare silită a anjatamentelor nelitigioase, fără a apela la instanţa de judecată. Dacă contractul cu o bancă, o organizaţie de microfinanţare, cu o asicociaţie de economie şi imprumut sau o companie de leasing este însoţit de înscrisul executoriul al notarului, atunci această instituţie are dreptul să perceapă datoriile, evitînd procedura judiciară. În primul rînd, aceasta se referă la tranzacţiile imobiliare ipotecare.

„În perspectivă, această practică se va extinde, - comentează pentru portalul nostru surse din cadrul Ministerului Justiţiei. – Or documentul, înzestrat cu înscrisul executiv, de fapt, are puterea unui act executoriu. Această situaţie corespunde sistemelor de drept din ţările străine, unde notariatul face parte din sistemul judecătoresc. În aceste ţări înscrisul executoriu al notarului constituie o decizie incontestabilă. Mai mult, practica ţărilor străine denotă că activitatea eficientă a notariatului reduce costurile de justiţie de 3-5 ori, în acele ţări unde este dezvoltat sistemul notarial, se observă o reducere semnificativă a cheltuielilor statului pentru justiţie.

Astăzi, posibilităţile şi potenţialul notariatului nu sînt folosite în măsură deplină. Notarul trebuie să devină mai independenţi, obiectiv şi impariţal, în timpul îndeplinirii funcţiilor lui profesionale. Or, notarii ca şi judecătorii acţionează în numele statului. Doar că spre deosebire de judecătorii, care adoptă decizii în cadrul examnării litigiilor, ei certifică şi autentifică fapte incontestabile, oferindu-le o importanţă oficială de stat. Reforma ne va ajuta să debarasăm activitatea judecătoriilor de cazuri „incontstabile”. Totodată, instituţiile financiar-bancare şi întreprinzătorii îşi vor putea soluţiona mai operativ problemele”.

În timpul apropiat, notarii moldoveni nu vor fi nevoiţi să caute acces la instituţiile ce creează diverse registre de stat, pe care le folosesc în activitatea lor. Proiectul de lege oferă comunităţii de notari accesul liber la toate bazele de date ale organelor de stat, dacă acest lucru este necesar pentru desfăşurarea activităţii profesionale. Totodată, abuzul notarilor cu aceste date va fi pedepsit.

În opinia unor experţi, odată cu extinderea competenţelor, va creşte volumul de lucru al notarilor, fapt ce ar putea conduce la pierderea din calitatea serviciilor prestate şi la majorarea preţurilor lor. Totodată, ar putea apărea problema majorării numărului de membri ai comunităţii notarilor. De cealaltă parte, reprezentanţii Ministerului Justiţiei resping aceste presupuneri:

„Spre deosebire de organizaţiile comerciale, tarifele notarului şi alte momente ale activităţii lui sînt stabilite de lege. Dacă, de exemplu, avocatul poate să nu-i acorde serviciul clientului, dacă nu au convenit asupra preţului, atunci notarul nu are dreptul să refuze. Orice persoană, venind la biroul notarial, va putea obţine o consultaţie juridică, gratuită.

Extinderea atribuţiilor nu numaidecît va aduce la majorarea numărului de notari, deoarece îndeplinirea de către ei a funcţiilor suplimentare poate fi asugurată din contul perfecţionării procedurilor notariale, introducerii tehnologiilor informaţionale şi organizării activităţii angajaţilor birourilor notariale. În orice caz, procesul de sporire a numărului notarilor în fiecare raion trebuie ţinut sub control. În ţările notariatului latin, din care face parte şi Moldova, numărul notarilor este stabilit de stat”.

Şi structura organizatorică notariatului din Moldova generează multe întrebări. Proiectul de lege prevede crearea Camerei Notarilor. Astfel, Moldova revine la practica anterioară, cînd reprezentanţii acestei profesii făceau parte dintr-o organizaţie profesională, transferînd lunar cotizaţii solide. Competenţe-cheie va obţine şi şeful Camerei Notarilor, care va ocupa concomitent şi funcţia de preşedinte al consiliului acestei organizaţii, dar va practica şi activitatea de notar.

O parte din notari au o atitudine pozitivă faţă de crearea camerei, însă sînt şi din cei care dispun de informaţie privind fondarea organizaţiei pentru anumite persoane. Precum au menţionat pentru portalul NOI.md unii dintre ei, la Ministerul Justiţiei şi în comunitatea notarială sînt persoane care vor să deţină controlul total asupra obţinerii profesiei şi stagierilor.

Anul trecut, la Ministerul Justiţiei a avut loc reorganizarea internă, în rezultatul căreia au fost schimbate persoanele de la conducere, care supravegheau sistemul notarial. În urma adoptării noii legi, Ministerul Justiţiei îşi va intensifica influenţa asupra comunităţi notariale. Atît din punct de vedere al funcţiilor de control, cît şi în domeniul licenţierii şi sancţionării notarilor. Autorii reformei consideră că aceasta este singura metodă de reglementare.