Se vor scumpi oare creditele în Moldova?

Foto: noi.md

Vladislav Bordeianu

Pe parcursul săptămînii trecute, Banca Națională a Moldovei (BNM) a oferit noi prognoze privind creșterea prețurilor pentru anul curent și cel viitor. Potrivit prognozelor regulatorului, în anul 2014, inflația medie anuală va fi de 4,7%, iar în 2015 – 3,5%, ceea ce constituie cu 0,5 și 0,8 puncte procentuale (p.p.) mai puțin față de prognoza din aprilie.

Asupra reducerii de către BNM a prognozei ritmurilor de creștere a prețurilor au influențat, în mare parte, evenimentele legate de Rusia – principalul partener comercial-economic al Moldovei. „În special, reducerea prognozei ritmurilor de creștere a prețurilor este condiționată de prognoza privind lipsa de creștere a PIB în Rusia în anul curent și de o creștere nesemnificativă – 0,5% în anul trecut”, a menționat guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, în cadrul prezentării celui de-al treilea raport asupra inflației din anul acesta.

El a precizat că asupra reducerii ritmurilor de creștere a prețurilor va influența embargoul la vinurile, fructele și conservele moldovenești, precum și alte interdicții posibile. Printre riscurile deflaționiste se numără și înăsprirea condițiilor pentru migrația de muncă în Rusia, unde potrivit datelor neoficiale, lucrează a cincea parte din populația Moldovei – circa 700 mii de persoane, care transferă anual în patrie două treimi din volumul total al remiterilor bănești (circa 1,1 mild. dolari SUA).

Dorin Drăguțanu a menționat că în următorii doi ani, inflația ca fi stabilă, însă nu a exclus că în primul trimestru al anului 2015 aceasta va ieși temporar din coridorul limitei de jos de ± 1,5 puncte procentuale față de indicatorul țintă 5%.

Reducerea inflației, precumși politician monetar-creditară a Băncii Naționale contribuie la reducerea ratelor fobînzilor la depizite și credite, care potrivit guvernatorului, au înregistrat minime record. Astfel, în trimestrul II, dobînda medie la depozite a constituit 5%, iar la credite – 10,75%.

Însă dobînda joasă la credite nu le chiar convine bancherilor, care consider necesar de a majora costul banilor. În special, bancherii susțin că creditele oferite relative ieftin în lei și devalorizarea valutei a constituie un motiv pentru tertipuri.

„Importatorii preferă să contracteze credite în lei și să cumpere valută pentru operațiunile cu partenerii externi, fapt ce nu necesită o majorare bruscă a prețurilor la producția importată,pentru ca din contul profitului din vînzări să acopere riscurile valutare”, își argumentează cerințele bancherii. Potrivit lor, și cetățenii au începu să depună mai multe mijloace în valută străină, iar luînd în considerație devalorizarea leului, profitul obținut la asemenea depozite constituie 15-17%.

Bancherii cheamă BNM să majoreze, în primul rînd rata de bază de refinanțare (în prezent aceasta constituie 3,5%) pentru a spori prețul banilor. În caz contrar, perpetuarea actualei situații ar putea conduce la lichidarea băncilor, avertizează bancherii.

Banca Națională, în persoana guvernatorului ei, Dorin Drăguțanu, a respins categoric această cerință din partea băncilor, precizînd că acestea dețin „lichidități confortabile”. Astfel, nivelul de lichiditatea curentă a băncilor, la finele lunii iunie, a constituit 34,3%, față de normativul de peste 20%, iar lichiditatea pe termen lung – 0.72%, față de nivelul maxim de 1%, stabilit de Banca Națională.

De menționat că majorarea dobînzilor ar putea conduce la creșterea dobînzilor la depozite și credite, fapt ce, potrivit lui Dorin Drăguțanu, „este inacceptabil în condițiile căderii inflației și răcirii economiei”. Potrivit lui, majorarea ratelor dobănzilor, în afară de înăsprirea condițiilor de migrație, embargoul și lipsa creșterii economice în Rusia, va deveni încă o lovitură asupra cererii interne în Moldova. „Nicio bancă centrală din lume nu majorează rata dobînzii cînd inflația în țară cade”, a menționat el.
Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei a amintit că BNM a redus deja de două ori propria prognoză privind inflația. „Astăzi, riscurile deflaționiste sînt cu mult mai mari decît cele inflaționiste, iar nivelul creșterii prețurilor se reduce”, a spus Dorin Drăguțanu. Potrivit lui, BNJM nu are de gînd să majoreze rata de refinanțare în actualele condiții economice, cînd agenții economici și așa se confruntă cu probleme financiare.

De notat că, cu o săptămînă și jumătate în urmă, Banca Națională a Moldovei a menținut rata de bază de refinanțare la același nivel – 6,5% și rata pentru depozitele overnight – 0,5%. Normativul rezervelor obligatorii de atragere de către băncile comerciale a mijloacelor în lei de și valută străină a fost păstrat la nivelul de 14% din baza de calcul. Ultima data, BNM a revizuit în scădere rata de bază pentru refinanțare în aprilie 2014 – d ela 4,5% pînă la 3,5%.
Experții susțin poziția regulatorului față de cerințele băncilor, în primul rînd, din cauza dificultăților în economia țării în urma introducerii embargoului și a lipsei mijloacelor circulante, în special, în sectorul agroindustrial.

Astfel, în primul trimestru al acestui an, ritmurile de creștere economică a țării s-au redus semnificativ față de sfărșitul anului trecut – 3,6 % față de 113%. Cota agriculturii în PIB s0a redus de la 7 p.p. pînă la 0,2 p.p. În ceea ce privește cererea, consumul gospodăriilor casnice a avut un impact nesemnificativ asupra creșterii economice – 0,7 p.p. față de 5,2 p.p. în trimestrul patru al anului 2014. S-a redus și ponderea exportului – de la 8, 5 p.p. pînă la 1,8 p.p. Și la import a fost înregistrată o scădere semnificativă.

În al doilea rînd, experții menționează că în Moldova și așa banii sînt scumpi, fapt ce face businessul autohton mai puțin competitiv în plan regional. Spre exemplu, dacă în țările Uniunii Europene creditul poate fi luat cu 2-4% anual, atunci în Moldova acest indicator este de 3-5 ori mai înalt. Ei menționează că majorarea ratei de refinanțare și creșterea ulterioară a dobînzilor la credite ar putea aduce la agravarea situației în domeniul afacerilor. Iar ținînd cont de situația economică dificilă din țară, precum și din regiune, scumpirea creditelor pentru unii întreprinzători ar putea deveni o povară insuportabilă.

Experții califică drept nefondate cererea băncilor, în condițiile existenței unei cereri la credite. Astfel, în pofida reducerii dobînzilor, soldul creditelor a crescut în primele șase luni cu 3,1 mild. lei, pînă la 45,8 mild. lei. Se înregistrează și o creștere a volumului depozitelor – cu 27,1% față de perioada similară a anului trecut.

NOTĂ

Potrivit Biroului Național de Statistică, indicele creșterii medii anuale a prețurilor în 2000- 2009 a constituit 16,2% în 2010-2013 – 7,1%. Din februarie 2012, inflația se află în limita intervalului ± 1,5 puncte procentuale față de indicatorul țintă de 5%. Inflația medie anuală în 2013 a constituit 4,6%.