Conflictul de interese: prietenilor – totul, dușmanilor - legea

Foto: greecetoday.ru

Victor Surugiu

În fiecare an, Comisia Națională pentru Integritate inițiază suficiente dosare legate de conflictul de interese. În vizorul oamenilor legii ajung atît funcționari din clasa de mijloc, cît și persoane cu funcții înalte de răspundere. Însă practic, toate tentativele de a-i pedepsi pe aceștia suferă eșec. E puțin probabil să aibă o altă finalitate și dosarul președintelui Academiei de Științe a Moldovei Gheorghe Duca, care este acuzat de tranzacții ilegale cu imobilul instituției în folosul soției sale.

Anul acesta, Legea privind conflictele de interese a împlinit șase ani. Aceasta reglementează incompatibilitățile și restricțiile pentru persoanele ce ocupă funcții publice și de răspundere. Sub conflictul de interese se subînțelege conflictul între exercitarea obligațiilor de serviciu și interesele personale, care ar putea influența îndeplinirea obiectivă și imparțială a obligațiilor. Funcționarul nu are dreptul să-și ascundă relațiile personale: legea prevede o procedură de depunere a declarației privind interesele personale.

Centrul Național Anticorupție l-a acuzat pe Gheorghe Duca că a transmis direcției Universității Academiei, rectorul căreia este soția lui Maria Duca, peste 100 ha de pămînt, clădirea administrativă și cafeneaua „Crizantema”. Deoarece președintele AȘM nu putea să nu știe că soția lui conduce universitatea, el nu trebuia să participe la aprobarea și semnarea tranzacției. Materialele legate de această persoană cu funcții înalte de răspundere au fost transmite ofițerilor anticorupție pentru inițierea unei proceduri penale, însă, ținînd cont de cazurile precedente, experții sînt pesimiști în legătură cu perspectiva acesteia.

Într-o situație similară a ajuns annul trecut fostul director al SA „Termocom” Mihai Cernei, care a fost bănuit de conflict de interese și de abuz de serviciu. Dosarul a ajuns pînă la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC). Acum cîțiva ani, Cernei a dispus arendarea a două automobile („Wolkswagen T4” și „Mercedes 310D”), care aparțin fiicei și ginerelui lui. Totodată, în contractul de arendă figurau alte persoane.

În total, arenda acestor mașini a costat întreprinderea, care avea permanent probleme financiare, 240 de mii de lei. Funcționarul nu și-a recunoscut vina: el nu ar fi fost la curent ce automobile deține familia fiicei sale. Cernei a fost demis din funcție după un an de la constatarea contravenției – din motive ce nu aveau legătură cu conflictul de interese.

Interesul CNA și organelor de drept față de activitatea ministrului Sănătății Andrei Usatîi deocamdată nu a condus la nimic, în afara acuzațiilor publice de conflict de interese, urmate de cererile de achitare a compensațiilor pentru daune morale. Ministrului i-au fost înaintate pretenții în legătură cu formarea listelor medicamentelor compensate - în aceasta ar fi fost incluse medicamentele importate în Moldova exclusiv de companiile apropiate de rudele conducerii Ministerului Sănătății.

Anterior, CNA a confirmat un alt conflict de interese legat de Andrei Usatîi după ce acesta a semnat ordinul privind reorganizarea unor spitale. Totodată, au apărut multe discuții după ordinul emis de acesta, în care se spune că în centrele medicilor de familie, filialele lor, precum și în structurile medicale private urmează a fi alocate spații pentru farmaciile unei firme concrete. În pofida multiplelor cereri de a-și da demisia, funcționarul nu doar a rămas la conducerea ministerului, dar a și înaintat CNA un recurs, în care a cerut achitarea a 20 mii de lei pentru lezarea onoarei și reputației profesionale.

Situațiile în care apar regulat conflicte de interese, sunt caracteristice și pentru sistemul judiciar – de la judecătoriile raionale pînă la cele mai înalte instanțe. Aici totul este condus de clanuri de rudenie, care după nivelul de influență deseori nu cedează nici în fața lobby-ului politic, nici al celui de afaceri. Judecătorii, ca și mulți alți funcționari, profită din plin de lacunele din legislație, potrivit cărora „cumătrismul” și „nănășismul” nu se declară și nu sunt privite drept conflict de interese, deși în esență este anume așa.

În cadrul ședințelor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au constat în repetate rînduri conflicte de interese în sistemul judiciar. Spre exemplu, la judecătoria sectorului Centru al capitalei, unul dintre judecători era nănașa președintelui acestei instanțe. O situație similară era și la președintele unei Curți de Apel: fiica judecătorului era procuror într-o instanță inferioară. Însă Consiliului Superior al Magistraturii, de regulă, se distanțează de la soluționarea problemei, limitîndu-se la recomandări. Mai mult, deseori, în sistemul judiciar se creează intenționat o probabilitate înaltă a conflictelor de interese.

Anul trecut, a izbucnit scandalul în jurul judecătorului Oleg Melniciuc, candidatura căruia a fost propusă de două ori la funcția de președinte al Judecătoriei sectorului Rîșcani din Chișinău. La prima tentativă, președintele Nicolae Timofti a refuzat să semneze decretul privind numirea lui, acuzîndu-l pe candidat de încălcarea repetată a codului etic și crearea conflictului de interese. Totuși, Consiliul Superior al Magistraturii a numit repetat numele lui și de data aceasta șeful statului nu a avut dreptul să spună „nu”. Sursele din cadrul corpului judecătoresc au declarat pentru portalul nostru că o asemenea insistență se explică printr-o susținerea destul de considerabilă: Oleg Melniciuc este finul președintelui Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi.

În condițiile unui vădit conflict de interese a avut loc și incidentul din „Pădurea Domnească”, cînd vînătoarea cu participarea funcționarilor de rang înalt s-a soldat cu decesul unul om nevinovat. Evenimentul distractiv a fost organizat pentru persoanele, care conform codului etic nu trebuiau să participe împreună. Și aici CCCEC nu a avut sorți de izbîndă. Încercarea de a-i incrimina unuia dintre „vînători”, fostului procuror general Valeriu Zubco, conflictul de interese s-a soldat cu eșec – el nu a oferit nicio explicație.

Totuși, nici Centrul Național Anticorupție nu este fără păcat. Cînd a fost creată comisia parlamentară pentru verificarea patrimoniului membrilor CNA, mulți experți au calificat acest lucru drept foarte straniu. Iată ce crede ministrul adjunct al Justiției Nicolae Eșanu: „Mi se pare că aici are loc un conflict de interese. Adică oamenii se verifică unii pe alții. Cred că în Moldova există și alte persoane independente. Practica creării comisiei pentru controlul comisiei, care verifică pe cineva, este absurdă”.

„Legea privind conflictul de interese, de facto există doar pe hîrtie, efectele implementării acesteia în practică sunt puțin vizibile, - menționează unui dintre experții noștri. – Definițiile nu sunt clar formulate, la fel ca și obligațiile persoanelor cu funcții de răspundere. Drept rezultat, în țară continuă să înflorească un lobby nesănătos, ce generează acte de corupție. Contribuția la îmbunătățirea vieții unei rude sau anturajului – este un fel de tradiție națională în Moldova, de care este foarte greu de scăpat.

La noi toți acționează conform principiului: prietenilor – totul, iar dușmanilor – legea. Lupta cu aceste fenomene în Moldova nu estre altceva decît aruncarea prafului în ochii comunității internaționale, care deja de mult timp atrage atenția autorităților asupra perpetuării conflictelor de interese în instituțiile publice. Pe de altă parte, legea este utilizată în calitate de pîrghie de influență asupra unor sau altor persoane, cînd apare necesitatea”.