Numărul infracţiunilor fiscale a crescut cu 60 la sută

Foto: incont.ro

Victor Surugiu

Actualul nivel al infracţiunilor fiscale în Moldova a devenit cel mai înalt din ultimele decenii. Anul trecut, poliţia a înregistrat cu 173% mai multe cazuri de evaziune fiscală. Datele statistice preliminare pentru anul 2014 însă demonstrează că şi acest record poate fi bătut – în primul semestru al anului curent numărul cazurilor de evaziune fiscală s-a majorat cu 60%. Concomitent a avut loc o creştere bruscă a altor infracţiuni economice. Astfel, doar cazurile de contrabandă au sport cu o treime. Dacă conducerea MAI explică creşterea acestor indicatori prin îmbunătăţirea activităţii poliţiei, atunci experţii tind să vadă în sporirea infracţionalităţii fiscale consecinţele înăspririi politicii bugetar-fiscale şi introducerii noilor sancţiuni.

Pe parcursul ultimilor ani, autorităţile i-au impus să strîngă cureaua, atît pe contribuabilii de rînd, cît şi pe reprezentanţii businessului. Poftele statului în comparaţie cu anii precedenţi au crescut simţitor. Majoritatea veniturilor la bugetul de stat în 2012-2014 constituie încasările fiscale. Întreprinzătorii au fost puşi în faţa dilemei: sau să achite statului tot mai mult, sau să utilizeze mecanismele tenebre şi alte scheme gri, semilegale de desfăşurare a afacerilor.

Pe de altă parte, şi-au impulsionat activitatea organele fiscale, care au început să calculeze în prealabil îndeplinirea planului şi, cînd vin cu controale la vreo întreprindere, nu pleacă fără amenzi şi penalităţi. Nu rămîn în urmă nici oamenii legii, care reacţionează la cazurile de evaziune fiscală, fiind sesizaţi de organele fiscale sau din proprie iniţiativă. În ultimul timp, în legislaţia penală, contravenţională şi fiscală au fost adăugate noi sancţiuni, ce presupun nu doar perceperea unor amenzi colosale de la cetăţeni şi oameni de afaceri, dar şi lichidarea persoanelor juridice care au încălcat legea.

Astfel, dacă anterior, ajungeau să fie anchetaţi întreprinzătorii, care au ascuns peste 50 mii de lei de la plata impozitelor, atunci ulterior, urmărirea penală a început să fie iniţiată la ascunderea a 30 de mii de lei. Pentru evaziune fiscală sunt pedepsii cu amenzi mari atît conducătorii întreprinderilor, cît şi persoana juridică. Totodată, conducerea companiei, acuzată de evaziune fiscală, poate fi condamnată la puşcărie. Iar întreprinderea riscă lichidarea forţată sau interzicerea activităţii într-un anumit domeniu.

Într-un comentariu pentru portalul NOI.md, unul dintre funcţionarii de rang înalt din cadrul MAI, care a solicitat anonimatul, a menţionat că organele de drept şi-au intensificat eforturile pentru fixarea încălcărilor legate de evaziunea fiscal şi infracţiuni conexe. Toate cazurile depistate sînt înregistrate şi făcut publice, fără încercarea de le ascunde pentru îmbunătăţirea indicatorilor.

Potrivit interlocutorului nostru, în faţa poliţiei a fost pusă sarcina de contracarare a schemelor ilegale, care ruinează vistieria statului. Totodată, MAI explică creşterea infracţionalităţii fiscale cu înăsprirea sancţiunilor şi cu reducerea plafonului minim de tragere la răspundere penală. Potrivit estimărilor poliţiştilor, dacă nu ar fi aceste circumstanţe, atunci nivelul infracţionalităţii în Moldova ar fi scăzut. Majoritatea livrărilor de contrabandă, potrivit MAI, traversează regiunea transnistreană, prin care trec rutele din portul Odesa.

„Creşterea infracţiunilor economice şi încălcarea regulilor de achitare a impozitelor, extinderea schemelor gri şi aplicarea diferitor metode de reducere a baze fiscale, care oscilează la limita legalităţii – toate acestea au fost previzibile pe fonul înăspririi pedepselor şi a ultimelor modificări ale politicii fiscale, - menţionează unul din experţii noştri. – Optimizarea impozitării a început să aibă loc nu doar prin firmele off-shore şi unele operaţiuni economice externe, dar şi pe piaţa internă a ţării.

Totodată, plăţile fiscale sunt reduse anume atît la întreprinderile locale, cît şi în multe corporaţii transnaţionale, care activează în Moldova. În primul rînd, se au în vedere companiile, care lucrează cu electrocasnicele, produsele alimentare, care au afaceri imobiliare, activează în domeniul medicinii, precum şi în industria grea şi alte domenii.

În timpul apropiat, numărul infracţiunilor fiscale şi conexe va creşte şi mai mult. Oricare ar fi scenariul, statul în final, oricum va avea de pierdut, în pofida majorărilor de moment ale încasărilor la buget. Or, dacă întreprinderile se închid, atunci rulajul companiilor rămase se reduce, iar acest fapt, în cele din urmă, aduce la înrăutăţirea climatului de afaceri şi la prejudicii pentru stat.

Totodată, întreprinzătorului, în multe cazuri, îi este mai convenabil să ajungă la o înţelegere cu organele fiscale, decît să suporte povara fiscală. Cazurile de corupţie se înmulţesc, iar lupta cu ele devine tot mai dificilă, deoarece în muşamalizarea cazului de corupţie sînt interesate ambele părţi. Dacă anterior, inspectorul fiscal putea cere mită sau anumite bunuri materiale, atunci acum mulţi întreprinzători singuri îi aduc banii. Şi, deocamdată, în ţară, nu există mecanisme, care ar putea combate acest fenomen”.