De ce drumurile moldovenești sunt construite de companii străine?

Foto: interakt.md

Vadim Ciobanu

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și-a anunțat intenția de a construi în jurul Chișinăului un drum de centură. Construcția acestuia ar putea costa 200 mil. euro, ce urmează a fi luate în credit de la structurile financiare internaționale.

În pofida faptului că în ultimii ani pentru infrastructura drumurilor autoritățile moldovene iau credite de milioane, în ratingurile internaționale, Moldova se plasează pe ultimele locuri. Și asta în condițiile în care datoria publică a Moldovei crește, iar banii oferiți de structurile financiare internaționale pleacă din țară, deoarece lucrările de reparație a drumurilor sunt efectuate, în special, de companiile străine.

Recent, ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, a prezentat două proiecte pentru drumul de centură în jurul Chișinăului, care potrivit planurilor ministerului, ar putea fi construit pînă în 2018.


Însăși idea construcției drumului de centură nu este nouă, iar proiectul este prezentat cel puțin zece ani. Unul dintre proiectele propuse prevede construcția drumului din patru benzi de 82 km, iar al doilea proiect este prevăzut pentru construcția unui sector mai scurt de 62 km.

Vasile Botnari este convins că „șoseaua de centură va permite să elibereze capitala de transport și să sporească securitatea rutieră”. Pentru realizarea proiectului sunt necesare cel puțin 200 mil. euro, iar, potrivit ministrului Transporturilor, acesta se va răscumpăra în 8-10 ani. Totodată, Moldova nu are mijloace financiare proprii, de aceea planifică să le atragă de la partenerii europeni, inclusiv de la Banca Europeană pentru reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI).

Anume aceste instituții sunt cei mai mari creditori ai Moldovei în domeniul infrastructurii drumurilor (și nu doar). Anul trecut, BEI și BERD au semnat cu autoritățile moldovene acorduri financiare privind acordarea a 300 mil. de euro (cîte 150 mil. euro fiecare) pentru reabilitarea și reparația drumurilor. Pe banii BEI este preconizată reparația a 121 km de drumuri, iar proiectul trebuie finalizat pînă la sfîrșitul anului 2018. În total, cu mijloacele BERD se preconizează reparația a 201 km. Proiectul urmează a fi finalizat pînă pe 31 iulie 2017.

Potrivit informației Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, oferite pentruNOI.md, anul acesta vor fi reparate nouă sectoare de drum: trei pe traseul M3 Chișinău-Giurgiulești, patru de pe traseul R1 Chișinău-Ungheni-Sculeni, cîte unul pe traseul R33 Hîncești-Lăpușna-M1 și R3 Hîncești-Cimișlia. Pe unele trasee, lucrările de construcție se preconizează a fi încheiate pînă la sfîrșitul anului 2016.

Potrivit datelor ministerului, anul acesta se planifică reabilitarea a 220 km de drumuri naționale, 175 dintre care – pe bani străini. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Comisia Europeană au alocat 152 mil. euro în acest scop. Alte 616 mil. lei vor fi alocate din Fondul Rutier al Moldovei.

În afara faptului că drumurile moldovenești sunt reparate din contul creditelor instituțiilor financiare internaționale, însăși reparația este efectuată de către companiile străine, dar nu autohtone. Doar unul din cele nouă sectoare menționate va fi reparat de către companiile locale. Este vorba despre sectorul Hîncești-Cimișlia (lucrările urmează a fi încheiate pînă la sfîrșitul anului 2015), unde lucrările de construcție sunt efectuate de către companiile „Lusmecon” și „Rutador”.

Celelalte sectoare sunt reparate de companiile străine: trei sectoare de compania azeră „Evroscom”, cite două – de compania cehă OHL ZS și românească PA&CO. Respectiv, în valoare bănească este vorba de 138 mil. Euro din cele 152 mil. Euro contractate.

Adepții atragerii companiilor străine pentru efectuarea lucrărilor în Moldova afirmă că acest fapt stimulează concurența sănătoasă și stimulează dezvoltarea afacerilor locale. Întreprinderile locale, în opinia lor, încă nu pot oferi lucrări calitative nu dețin suficiente cunoștințe, experiență, tehnologii, precum și utilaje moderne. Iar un asemenea exemplu pozitiv în fața lor le va impune să se dezvoltă și să se perfecționeze. Însă constructorii locali dau din umeri: cum să capete experiențe și să procure tehnologii moderne, dacă nu au suficientă experiență?

Se consideră că firmele locale sunt corupte, de aceea, banii alocați pentru construcția și modernizarea drumurilor sunt utilizate conform destinației doar parțial. De aceea, se acordă prioritate executorilor străini. Însă în Moldova deja au fost cazuri, cînd anume executorii străini ai proiectelor de reparație a drumurilor erau implicate în scandaluri de corupție. În final, corupția nu depinde de „țara de proveniență” a antreprenorului, ci de nivelul controlului în țara noastră. Dacă nu există un control necesar, atunci restul nu contează.

De notat că drumurile moldovenești sunt reparate în special de companii străine, în timp ce firmele autohtone acordă servicii mai ieftine. Astfel, dacă 1 km de drum reparat de companiile moldovenești „Lusmecon” și „Rutador” va costa 369 mii euro, atunci costul lucrărilor companiei cehe va ajunge la 1,337 mil. euro pentru un kilometru de drum. Prețul unul kilometru de drum, reparat de compania azeră variază de la 505 mii euro pînă la 1,283 mil. euro, de cea românească – de la 438 pînă la 458 mii euro.

Iar mijloacele acordate pentru reparația drumurilor trebuie rambursate cu achitarea dobînzilor. De exemplu, ultimul credit de la BER a fost acordat pe 18 ani cu vacanță fiscală de 5 ani. Mărimea dobînzii anuale nu este cunoscută. În acordul semnat se menționează că aceasta va fi stabilită pentru fiecare tranșă separat. Comisionul va constitui 50 mii euro. În ceea ce privește creditul BERD, acesta a fost acordat pe 15 ani, cu vacanță de trei ani, cu o dobîndă anuală Eurobor pentru șase luni de 1%. Comisionul de deservire – 0,5%, iar comisionul unic – 1% din valoarea creditului.

Reiese că, pe lîngă faptul că noi achităm dobînzile la credite, banii nu rămîn în Moldova, ci pleacă în alte țări, oferindu-le posibilități de dezvoltare. Totodată, infrastructura drumurilor nu face parte din domeniile, cu o valoare adăugată înaltă ca industria. Totodată, ținînd cont de „transparența” desfășurării tenderelor în Moldova de selectare a antreprenorilor pentru reparația drumurilor, calitatea lucrărilor și viteza uzurii, nu putem vorbi despre ameliorarea infrastructurii drumurilor. Acest fapt este confirmat de locul Moldovei în ratingurile.

Astfel, în pofida investițiilor mari în infrastructura drumurilor, Moldova rămîne pe ultimele locuri în ratingurile privind calitatea drumurilor. Potrivit Raportului Competitivității Globale, elaborat de experții Băncii Mondiale, în 2014-2015, Moldova s-a plasat pe locul 140 din 144 de țări. Moldova devansează doar Mozambicul, Libanul, Guineea și Timorul de Est.

Potrivit ministrului adjunct al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor Boris Gherasim, anul acest, pentru lucrările de reabilitare a drumurilor locale, construcția trotuarelor pînă la școli, grădinițe, magazine în peste 700 de primării din Fondul Rutier au fost alocate peste 390 mil. lei.

„Dacă totul va fi așa cum am planificat și am calculat, atunci timp de zece ani noi vom avea cele mai calitative și modern drumuri europene. Acestea nu sînt declarații electorale deșarte. Specialiștii noștri au elaborate nu doar un program real de reabilitare a drumurilor naționale și locale, dar și în premieră, au stabilit un plat de construcție a drumurilor rurale de acces, în special către obiectele cu menire social-culturală”, a menționat Boris Gherasim.

Notă:

Lungimea totală a rețelei de drumuri din Moldova acum constituie circa 16,8 mii km, dintre care 3,666 mii km sunt drumuri naționale, iar restul au statutul de drumuri locale. Circa 67% din drumurile naționale și peste 75% din cele locale se află în stare precară.