De ce BM a redus prognoza creşterii economice în Moldova?

Foto: top.rbc.ru

Anghelina Taran

Banca Mondială şi-a anunţat prognoza pentru creşterea economică a Moldovei. Potrivit experţilor, dacă în prima jumătate a anului curent, PIB (Produsul Intern Brut) s-a majorat cu 3,9%, atunci, pînă la sfrîrşitul anului se aşteaptă o creştere a acestui indicator economic cu doar 2%. Pentru comparaţie: anul trecut creşterea economică a constituit 8,9%. Totodată, potrivit estimărilor Ministerului Economiei, în 2014 se aşteaptă o creştere de pînă la 4%.

Banca Mondială prognozează o îmbunătăţire a situaţiei în următorii doi ani: 2015 se aşteaptă o creştere economică de 3%, iar în 2016 – cu 3,5%.

Realizările din 2013 nu s-au repetat în 2014

„Realizările din 2013 se explică prin creșterea producției în agricultură, fapt ce nu s-a repetat în 2014”, a comunicat economistul Marcel Chistruga. Totuși, anul acesta noi am cules o roadă bogată. S-ar părea de ce în acest caz „realizările nu s-au repetata”? Pur și simplu nu se menționează că succesele agricultorilor din anul trecut au fost o realizare față de seceta din 2012.

În prima jumătate a anului a fost înregistrat un rezultat bun al creșterii, datorită trimestrului II. Cea mai mare contribuție la creșterea economiei în această perioadă a adus-o majorarea exportului (+6,7%) și investițiile în capitalul fix. (+8%). Exportul a crescut datorită deprecierii valutei naționale – a leului. Acest fapt le-a permis exportatorilor să obțină prețuri mai avantajoase calculate în lei. Pe de altă parte, căderea leului stopează creștere importului producției din alte țări.

Deoarece Rusia a introdus embargou pentru un șir de mărfurile noastre, exporturile în Est s-au redus cu 3,2%, iar în țările UE, dimpotrivă, au crescut cu 18,7%, în perioada ianuarie-iulie.

Sursele de finanțare a consumului sunt ascunse

În opinia experților, sursele de finanțare a consumului pe parcursul anului curent sunt destul de camuflate. Este vorba despre salariile, care deseori nu sunt achitate „în alb”, și în transferurile bănești de peste hotare (nu toate trec prin bănci). În trimestrul II a fost atestată o înviorare a transferurilor (tradițional, în perioadă sărbătorilor de Paști), fapt ce a condus la creșterea nesemnificativă a consumului în general în prima jumătate a anului curent – cu 0,9%. Per total, în acest an se așteaptă o creștere a consumului de 1,1%.

Concomitent, s-a redus și consumul public. Dacă veniturile la buget s-au majorat cu 18,5%, atunci creșterea cheltuielilor a fost mai modestă - de 13,7%. Drept consecință, deficitul impozitelor colectate a constituit doar 0,5% din PIB. În iulie, Parlamentul a adoptat modificările la Legea bugetului pentru anul 2014, potrivit cărora, cheltuielile curente ale bugetului au crescut cu 0,6% din PIB și vor fi acoperite, datorită veniturilor, obținute pentru licențele în domeniul telecomunicațiilor.

Două contradicții – inflația și deflația

Experții Băncii Mondiale au aprobat acțiunile Băncii Naționale privind țintirea inflației. Timp de 12 luni (din septembrie 2013 pînă în august 2014), prețurile de consum (inflația) au crescut cu 5,1%. Aceasta corespunde politicii BNM privind țintirea inflației la nivelul de 5% cu devierea de 1,5%, ce constituie obiectivul Băncii Naționale timp de doi ani și jumătate.

Totodată, noi observăm două tendințe contradicții. Pe de o parte există o presiune deflaționistă (reducerea prețurilor) la produsele alimentare. Un an agricol bun plus embargoul rus la producția noastră au contribuit la sporirea cererii pe piața internă, fapt ce, respectiv, s-a reflectat asupra prețurilor. Totodată, prețurile au scăzut și pe piața internațională.

Pe de altă parte, există o presiune inflaționistă, în care sunt și momente pozitive – rata de bază, stabilită de Banca Națională se menține la un nivel istoric de 3,5%. Acest fapt a permis sporirea creditării sectorului privat cu 19,6%, către sfîrșitul lunii august. Politica monetară a BNM și deprecierea leului moldovenesc față de dolar și euro într-o măsură oarecare a compensat presiunea deflației.

„Rezervele valutare naționale au rămas la un nivel adecvat, - a menționat Marcel Chistruga. – Acestea s-au redus de la începutul anului cu 4,4% și acoperă importurile timp de patru luni. Acest fapt asigură securitate și flexibilitate pe viitor”.

De ce BM a redus prognoza de creștere pentru 2015-2016?

Economistul principal al BM pentru Moldova Ruslan Piontcovschi a explicat de ce Banca Mondială și-a redus prognoza creșterii economice pentru țara noastră în următorii doi ani. Asupra economiei moldovenești influențează factori externi mai puțin favorabili. În primul rînd, embargoul rusesc la mărfurile noastre. Totodată, experții BM așteaptă o reducere a ritmurilor de creștere economică în țările care sunt partenerii comerciali principali ai țării noastre – Rusia și Ucraina (în Ucraina, în general, nu putem vorbi despre creștere). De asemenea, un impact negativ îl are și mediul nefavorabil al finanțării externe. Totodată, în anul 2015 în țara noastră se așteaptă o creștere economică de 3%, iar în 2016 – de 3,5%, datorită faptului că exporturile din Moldova au obținut oportunități suplimentare în UE. De aceea, în 2017 putem spera și la 5%.

Experții BM consideră că politica macroeconomică a țării noastre rămîne puternică în fața pericolelor, cu care se confruntă economia moldovenească. În perspectiva apropiată, pentru noi sunt trei riscuri principale – influențele negative din țările vecine (care au probleme în economie), carențele în sistemul nostru financiar și amenințările fiscale. Potrivit specialiștilor, principala amenințare a politicii noastre interne constituie securitatea și transparența sectorului financiar. Unele bănci se confruntă cu probleme privind calitatea creditării, nivelul lichidității și a suficienței capitalului.

Pentru a obține o creștere economică, este nevoie de export

Ni se recomandă realizarea reformelor structurale adînci în toate domeniile economiei, pentru a spori competitivitatea exportului și creșterea semnificativă a lui. Datorită creșterii exporturilor, există posibilitatea ameliorării situației în economie, de sporire a standardelor calității vieții și de reducere a sărăciei.

Totodată, experții au menționat că în ultimii 10 ani, exportul mărfurilor moldovenești a devenit mai diversificat. În anul 2013, livrările au fost efectuate în 111 de țări, iar în 2000 – în mai puțin de 80. O diversificare mai mare a avut loc în intervalul 2000-2005, după care s-a atestat o scădere. În perioada 2007-2008, pînă la criza financiar-economică mondială și după aceasta – în 2011-2012 – s-a înregistrat din nou o creștere.

Este important de menționat că la începutul anilor 2000 s-a redus semnificativ concentrația livrărilor în primele trei și cinci țări destinatare pentru export. Însă în perioada 2006-2012 această concentrație în TOP 3 și TOP 5 țări a început să crească treptat. Doar în anul 2013, din nou s-a atestat o reducere a acestui indicator. Cînd piețele noastre sunt mai diversificate, producătorii și economia au mai puține riscuri.

În 2002 noi aveam 140 de grupe de mărfuri, loturile cărora erau estimate la peste 100 mii de dolari SUA, iar în 2012 acestea au ajuns la 180 de grupe. Totodată, veniturile din exporturile țării noastre au început să depindă mai puțin de grupul principal de mărfuri. De asemenea, mijloacele din vînzările în TOP 3 și TOP 5 țări deja au o pondere mai mică, decît cu zece ani în urmă.

În perioada 2000-2005, cu ritmuri rapide a crescut ponderea exportului mărfurilor cu valoare adăugată medie, apoi, mai joasă. La acest capitol, Moldova rămîne în urma altor țări din regiune, noi producem și exportăm puține mărfuri cu nivel tehnologic complicat. De asemenea, noi vindem pe piețele externe puține produse noi, deoarece acest fapt necesită cheltuieli serioase pentru promovarea lor. Totodată, statul nostru acordă un sprijin redus pentru export.

Experții Băncii Mondiale au notat acest fapt drept dezavantaj. Multe exporturi poartă caracter temporar, de scurtă durată. Moldova are unul dintre cele mai joase indicatoare privind viabilitatea exporturilor în primul an. Acest domeniu de activitate necesită sprijin din partea statului.