Va trece oare cursul leului pragul de 15 lei pentru 1 dolar ?

Foto: noi.md

Vladislav Bordeianu

Piața valutară autohtonă este în stare febrilă de peste un an: leul moldovenesc își cedează rapid pozițiile față de principalele valute străine – dolarul american și euro. Banca Națională a Moldovei (BNM) a lăsat leul în cădere liberă și nu intenționează să-l întărească artificial. Experții menționează că în cea mai nefavorabilă situație de pe urma deprecierii valutei naționale au ajuns persoanele care trebuie să achite mai mult pentru mărfuri și servicii, în condițiile în care salariile nu se majorează. Potrivit prognozelor lor, cursul leului se va opri la nivelul de 15 MDL pentru un dolar SUA.

Care sunt cauzele slăbirii leului moldovenesc?

Dacă la începutul anului trecut, cursul oficial al dolarului american, stabilit de BNM, constituia 12li, atunci la mijlocul lunii octombrie el s-a apropiat de maximul său istoric de 14,784 lei pentru 1 dolari SUA, înregistrat pe 14 aprilie 2003. Astfel, dolarul american s-a scumpit cu peste doi lei și jumătate. Potrivit BNM, doar pe parcursul anului 2013, leul moldovenesc s-a depreciat cu 8,2%.
Cauzele deprecierii continue a valutei naționale în anul trecut și cel curent diferă cardinal. Dacă anul trecut deficitul de valută străină era creat artificial de BNM prin cumpărarea ei (au fost efectuate intervenții de 304 mil. dolari SUA), atunci în anul curent, piața valutară se confruntă cu un deficit real de valută străină.

În opinia doctorului în economie, expertul Institutului Național de Studii Economiei de pe lîngă Academia de Științe a Moldovei, Mihail Poisik, cauza slăbiri leului, ca o consecință a deficitului acut de valută națională, a devenit „politica externă mioapă, care a înrăutățit relațiile cu Rusia”.

El a amintit că „principalul furnizor al fluxului de valută în Moldova au devenit cîștigurile cetățenilor moldoveni, care lucrează peste hotare, două treimi dintre care au revenit Rusiei (peste 1 miliard de dolari)”. Potrivit expertului, în ultimii cinci ani, „roada de valută a crescut în fiecare an”. „Cu excepția anului 2014. Deficitul de valută a fost înregistrat pe parcursul primelor opt luni ale anului curent”, a menționat expertul.
În comentariul analistului economic al agenției „INFOTAG” Alexandru Tanas se arată că „slăbirea leului este determinată de scoaterea valutei peste hotare de către businessmenii mari”, fapt legat de preconizatele alegeri parlamentare pe 30 noiembrie și cu o posibilă schimbare a raportului de forțe în majoritatea de guvernare. Și nu trebuie să contăm pe întoarcerea acestor mijloace cel puțin pînă la începutul anului viitor, adică pînă la clarificarea raportului de forțe în noul parlament.

Alți specialiști pe piață nu exclud că deficitul artificial de valută este creat de unele bănci, care au scor intenționat banii peste hotare. Spre exemplu, potrivit BNM, la sfîrșitul lunii august, băncile comerciale dețineau active lichide în valută străină în valoare de 14,842 mild. lei, în timp ce la începutul anului acestea constituiau 12,317 mild. lei, iar la începutul anului 2013 în general constituiau circa 5 mild. lei. Cea mai mare parte a banilor se află pe conturile altor băncide peste hotare.

Deși însuși guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu a menționat anterior că acum presiunea asupra cursului leului față de dolar era exercitată ce cererea sporită la valuta americană, preponderent din partea persoanelor juridice – importatorilor de resurse energetice. Dorin Drăhuțanu spunea că după ce aceștia vor procura cantitatea necesară pentru importul mărfurilor, situația cursului de schimb al leului față de dolar ar trebui să se stabilizeze.

 Deprecierea leului = Creșterea prețurilor

Indiferent de cauzele devalorizării valutei naționale, consecințele de bază a acestea în realitatea din Moldova este creșterea prețurilor, ritmul căreia a depășit deja ritmul de creștere a salariilor. Astfel, în ianuarie-septembrie, inflația deja a crescut cu 5,2% față de perioada similară a anului trecut, în timp ce prognoza BNM a inflației anuale este cu un punct procentuale mai mic decît actuala creștere a prețurilor.

Astfel, în septembrie, cel mai mult s-au majorat prețurile la ouă – cu 19,1%, fructele cu semințe – 17,6%, pepeni verzi și galbeni – cu 16,4%, cărbune – cu 18,2%, gazul lichefiat în baloane – 6,3%, la automobile – cu 3,5%, chiria lunară a camerelor în căminele studențești – cu 6,4%, plata pentru studiile în instituțiile de învățămînt superior – cu 3,2%, serviciile turismului peste hotare – cu 2,6%.

„Devalorizarea, de regulă, conduce la inflație, care, la rîndul ei, duce la majorarea ritmului de creștere a prețurilor, adică, deprecierea leului duce la creșterea prețurilor la producție”, a precizat directorul adjunct al Centrului de Studii și Reforme Strategice, doctorul economiei Elena Gorelova.

În opinia ei, căderea este o consecință a „indiferenței din partea BNM față de soarta valutei naționale”, care va avea o consecință „destul de negativă atît asupra cetățenilor simpli, cît și asupra mediului de afaceri și a economiei Moldovei, în general”. „Dacă leul va continua să cadă, nu e greu să estimăm următoarele: bugetul familiei a majorității cetățenilor va suferi o lovitură serioasă”, a menționat doctorul în economie.

Însă cea mai mare majorare a prețurilor va avea lor după alegeri, consideră experții. În special, aceasta va afecta tarifele la resursele energetice. Furnizorul de energie electrică Gas Natural Fenosa a expediat încă un an în urmă o cerere la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) privind majorarea cu 14% a prețurilor la energia electrică. În special, solicitarea era legată de devalorizarea leului. Nu este exclus faptul că solicitări similare vor ănaintat și alți furnizori de energie electrică, precum și furnizorul de gaze naturale „Moldovagaz”.

Și vînzătorii autohtoni ai produselor petroliere au explicat majorările de preț prin deprecierea leului, deși prețul la petrol pe piața internațională a scăzut. Acum, în ajunul alegerilor, nicio structură de stat și nici un partid aflat la guvernare nu va merge la măsuri nepopulare de majorare a tarifelor și prețurilor, însă cel m ai probabil, acest lucru se va întîmpla după alegeri.

La etapa actuală, în opinia multor specialiști, prin deprecierea leului, autoritățile soluționează alte probleme: suplinirea bugetului de stat, care se confruntă cu un nivel jos de încasări. Precum și obținerea unei cantități mari de lei în numerar la convertirea granturilor și creditelor în valută străină, acordate Moldovei.

Totodată, liderul Ligii bancherilor din Moldova este convins că deprecierea leului ar putea deveni un stimulent bun pentru economie, însă, potrivit lui, aceasta este o măsură pe termen scurt.

Ce va fi cu leul moldovenesc?

Ceva fi cu leul moldovenesc este greu de spus, însă mulți specialiști pe piață tind să creadă că leul moldovenesc va continua să se deprecieze față de dolarul american și e puțin probabil că va reveni la nivelul de 12 lei, înregistrat la începutul anului trecut.

„Cursul leului moldovenesc se apropie de noul prag psihologic de 15 MLDL:1 $. Potrivit prognozelor, el va continua să se devalorizeze din simplul motiv că el nu este susținut. Dealerii valutari ai băncilor nu exclud faptul că degrabă valuta națională va începe să stabilească noi „recorduri” ale căderii, dacă situația pe piața valutară nu se va schimba”, se arată în comentariul directorului „INFOTAG”, Alexandru Tanas. Potrivit analizei, „lunile octombrie și noiembrie, vor fi moarte, în sensul alimentării valutare a pieței moldovenești, iar o majorare a fluxurilor valutare în țară, sub forma investițiilor, nu se așteaptă”.

Specialiștii pieței critică lipsa de acțiuni din partea Băncii Naționale a Moldovei, care practic nu intervine pe piața valutară. Dumitru Ursu consideră că BNM, cu o rezervă valutară de 2,6 mild. dolari ar putea reduce deficitul de valută străină. Totodată, o întărire a leului nu se prevede, ținînd cont de ultimul mesaj al misiunii Fondului Monetar Internațional, care recunoaște „succesele Băncii Naționale în formarea flexibilă a cursului leului și califică drept „adecvată politica monetar-creditară a BNM, pe fonul încetinirii continue a activității economice și a presiunilor deflaționiste”. De asemenea, este puțin probabil că BNM va reduce ratele de bază pentru refinanțare.

„Astfel, putem presupune cu siguranță că, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, BNM, practic, va sista vînzările de valută străină și va lăsa leu moldovenesc în cădere liberă. Iar consecințele acestor inacțiuni, se pare că sunt evidente pentru toți”, a menționat Mihail Poisik.

Cît privește alte valute străine, cursurile de referințe ale acestora sunt stabilite în Moldova automat, în funcție de raportul cursurilor altor valute față de dolar în țările de circulație a acestei valute. Presa străină scrie că se așteaptă o întărire a dolarului american și o slăbire a monedei unice europene, a rublei rusești și a hrivnei. „În ultimul timp, a apărut cererea la valuta americană, în calitate de activ de protecție pe fonul semnelor de recesiune economică mondială, a epidemiei Ebola, conflictului din Ucraina și protestelor din Hong Kong”, scrie Bloomberg.

Presa menționează că „companiile investiționale nu mai fug de dolar în scopul diversificării investițiilor, așa cum au făcut-o decenii la rînd”. Ținînd cont de toate acestea, analiștii concluzionează că raliul valutei americane doar începe. De aceea Moldova trebuie să se aștepte la o apreciere a dolarului și la slăbirea altor valute străine principale.