Ponta, Iohannis și serviciile speciale franceze

Foto: protv.md

Xenia Florea

Duminică, pe 2 noiembrie, România și-a ales președintele. Principalul rezultat al acestor alegeri - nu e că țara nu a putut să aleagă candidatura noului președinte din primul tur și că pe 16 noiembrie alegătorii vor trebui din nou să vină la vot. Aceasta, mai degrabă, este o tradiție.

Principalul rezultat este un sandal răsunător. Deși la actualele alegeri au foste deschise mai multe secții de votare peste hotare – 294, scrutinul de duminică din România a intrat deja în istorie prin cozile imense la secțiile de votare în mai multe capitale europene, prin protestele reprezentanților diasporei, care nu au reușit să voteze și prin participarea poliției franceze la restabilirea ordinii lîngă secția de votare din Paris.

Presa românească a acuzat autoritățile de împiedicarea intenționată a exprimării votului peste hotare, deoarece majoritatea românilor care se află acolo, potrivit sondajelor, sunt oponenții candidatului nr.1 la Președinției, premierului Victor Ponta.

Acum, adversarii politici ai actualului premier, inclusiv președintele Traian Băsescu, cer demisia ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlățean și a ministrului delegat pentru relații cu Diaspora, Bogdan Stanovici, pe motiv că nu au asigurat buna desfășurare a procesului electoral peste hotare.


Ponta-Iohannis: duelul va avea loc pe 16 noiembrie

Anul acesta, la postul de președinte al României au pretins 14 candidați, inclusiv două femei – liderul „Mișcării Populare” pro-prezidențiale Elena Udrea și europarlamentarul bine cunoscut în Moldova, Monica Macovei – în calitate de candidat independent.

De fapt, finalul cursei electorale a fost, practic, cunoscut de la început. Potrivit sondajului din iulie, desfășurat de centrul de cercetări politice CSCI, dacă alegerile prezidențiale ar fi avut loc în weekendul următor, atunci în primul tur al alegerilor ar fi învins liderul social-democraților aflați la guvernare Victor Ponta, cu 41% din sufragii și liderul Partidului Național Liberal, primarul de Sibiu, Klaus Iohannis, cu 28% din voturi. Pe locul trei, cu 10% sociologii l-au creditat pe președintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu.

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2 noiembrie nu se deosebesc prea mult de rezultatele sondajului din vara aceasta. Potrivit datelor de la exitpoll, care au fost făcute publice imediat după încheierea procesului de votare, Victor Ponta a primit 40-41%, Iohannis – 31-32%. După procesarea a 98,3% din procese verbale, actualul premier a acumulat 40,33% din coturi, Klaus Iohannis – 30,44%. Însă pentru ca președintele să fie ales din primul tur, unul dintre candidați trebuia să acumuleze cel puțin 50% plus un vot.

Procesarea buletinelor rămase nu va aduce mari schimbări în acest raport de forțe. Astfel, Victor Ponta și Klaus Iohannis se vor întîlni în turul doi al alegerilor prezidențiale, care va avea loc pe 16 noiembrie. Apropo, potrivit sondajului din iulie al CSCI, în cazul desfășurării turului doi al alegerilor cu participarea lui Ponta și Iohannis, 55% din respondenți și-au exprimat disponibilitatea să voteze pentru premier, iar 45% - pentru liderul național-liberalilor.


Ponta-Iohaniis: confruntare geopolitică

Pentru Occident, în persoana Berlinului și Washingtonului, pe fonul temerilor de „putinizare” a Europei de Est (așa cum a avut loc cu Ungaria și Bulgaria) la postul de viitor președinte al României este mai preferabil Klaus Iohannis – neamț etnic și urmaș al sașilor din Transilvania, decât Victor Ponta.

În primul rînd, Ponta, deși este adeptul integrării țării în UE și a cooperării strategice cu SUA, insistă concomitent asupra fortificării orientării economice a României spre Est, pledînd pentru revizuirea relațiilor cu Rusia, China și Turcia.

În al doilea rînd, victoria lui Ponta – candidatului celui mai mare partid al țării (PSD), în opinia experților, va duce la afirmarea la putere a unui președinte puternic, care poate deține controlul asupra majorității parlamentare și, respectiv, asupra guvernului.

„Victoria lui Victor Ponta în alegerile prezidențiale ar însemna că partidul său, care din 2012 deține majoritatea în parlament, ce permite modificarea Constituției țării, va obține, practic, o putere nelimitată.

în România, președintele stabilește nu doar politica internă și cea externă, dar și răspunde pentru numirea în posturile-cheie în procuratură. Astfel, se poate întîmpla că el va controla atît puterea executivă, cît și cea legislativă, precum și serviciile speciale și sistemul judiciar”, se menționa într-un material al postului german de televiziune „Deutsche Welle”, care l-a criticat foarte activ pe Victor Ponta pe parcursul întregii campanii electorale și care nu-și ascundea simpatiile față de Klaus Iohannis.

În spatele lui Iohannis, care a condus aproape ideal orașul său și are imaginea de politician echilibrat, care nu suferă de logoree, nu stă un partid atît de puternic. Candidatura lui la postul de președinte a fost propusă de două formațiuni politice din opoziție – Partidul Național Liberal și Partidul Liberal Democrat. Adică, chiar în acest raportul de forțe există un sistem de verificări și contrabalanță, care nu-i va permite noului președinte, dacă acesta va deveni actualul primar de Sibiu, să exercite o anumită influență asupra vieții politice a țări, așa ca în cazul lui Ponta.

În cadrul cursei electorale, candidații nr.1 și nr.2 la funcția de președinte al României au făcut nu o dată schimb de replici geopolitice tăioase. Victor Ponta l-a numit pe Klaus Iohannis „agent al serviciilor germane” și „cal troian, trimis de Angela Merkel”, poziționîndu-se drept un „român ortodox” față de străinul și protestantul Iohannis. În presa românească, de asemenea, au apărut discuții pe tema: „Este gata oare țara să voteze un președinte ne român?”.

Oponenții, la rîndul lor, au început să promoveze activ imaginea lui Victor Ponta drept un „candidat al Kremlinului” și fost agent sub acoperire al Serviciului de Securitate externă a României, căruia îi datorează evoluția în cariera sa.

Primul care a demascat activitatea de spion al actualului premier a fost dușmanul lui de moarte Traian Băsescu. Klaus Iohannis a cerut imediat explicații de la Ponta în fața națiunii. Un șir de concurenți electorali au profitat de mărturiile lui Băsescu și au cerut excluderea lui Victor Ponta din cursa electorală. Iar susținătoare fidelă a lui Traian Băsescu, Elena Udrea a declarat despre necesitatea demiterii lui Ponta din funcția de premier.

Analiștii politici nu exclud faptul că istoria recentă cu perchezițiile de amploare și dosarul penal privind evaziunea fiscală și spălarea banilor față de compania rusă Lukoil din România fac parte din aceeași operă. Iar în spatele acesteia ar sta Traian Băsescu, scopul principal al căruia era să-l denigreze pe Victor Ponta, acuzîndu-l de „legături cu Moscova”.

Cînd actualul premier a refuzat la cererea președintelui să naționalizeze rafinăria de petrol „Petrotel” de la Ploiești, care aparține „Lukoil” („Companiile nu pleacă din țară doar pentru că președintelui i-au cedat nervii”), adversarii lui Ponta au început să crediteze ideea că „între Putin și români Ponta l-a ales pe Putin” și că „ceea ce face el se numește trădare națională”.

În final, după un șir de scandaluri „demascatoare”, Victor Ponta și-a fortificat imediat ritorica anti-rusească. Inclusiv, s-a inclus într-o polemică cu MAE rus privind anunțarea de către premierul român a unirii Moldovei cu România.


Ponta-Iohannis: confruntarea moldovenească

În aproape toate campaniile electorale ale candidaților la funcția de președinte al României se observă foarte clar mesaje „de uz intern” și „externe” – pentru electoratul românesc din Moldova.

Mesajele „externe” nu sunt diversificare și sunt construite pe ideea unionismului. În cuvîntarea sa din septembrie la forumul partidului din Alba Iulia, Victor Ponta a anunțat despre „a doua Mare Unire a pămînturilor românești” drept „principalul scop în cazul victoriei la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Repetarea Marii Uniri”, în opinia lui, va avea loc pînă în 2018. Iar în ajunul alegerilor, locuitorii României și RM au primit SMS-uri de la actualul premier în care acesta îi chema să voteze pentru el, pentru a grăbi unirea României și Moldovei.

Klaus Iohannis, de asemenea, consideră unirea cu RM drept „o necesitate”: acest pas, în opinia lui, va ajuta Moldova nu doar să adere mai repede la Uniunea Europeană, dar și să se apere de o potențială agresiunea din partea Rusiei. Însă apelurile unioniste ale primarului de Sibiu nu sunt atît de radicale, ca ale adversarilor lui. Precum a anunțat Iohannis, locuitorii Moldovei trebuie singuri să vrea această unire, iar autoritățile române nu trebuie să-i impună cu forța să se unească cu statul vecin.

Campania electorală a candidaților la Președinția României printre electoratul românesc din Moldova de asemenea, nu s-a lăsat fără influența din exterior.

Pe parcursul întregii campanii electorale, Partidul Liberal Democrat din Moldova, a susținut candidatura lui Klaus Iohannis. În primul rînd, liberal-democrații moldoveni și național-liberalii români (partidul lui Iohannis) fac parte din Partidul Popular European. Din PPE face parte și partidul cancelarului german Angela Merkel. Potrivit zvonurilor, în cadrul unui forum recent al PPE, Merkel i-a recomandat insistent lui Filat să susțină candidatura lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale din România.

Vladimir Filat a îndeplinit rugămintea Angelei Merkel. „Pe parcursul întregii companii l-am susținut pe Klaus Iohannis – candidatul Alianței Creștin Liberale, ce face parte din marea familie a PPE. Chem toți moldoveni, care dețin cetățenie română, să participe la alegeri și să voteze pentru o „Românie a lucrului bine făcut” (lozinca electorală a lui Iohannis – n.r.) ! Nu fi indiferent, fiecare vot contează!”, a scris în ajunul zile de 2 noiembrie pe rețelele de socializare liderul PLDM.

Drept că poziția partidului a fost știrbită semnificativ în ochii Berlinului de către prim-vicepreședintele PLDM, premierul Iurie Leancă, care în loc să-i acorde sprijinul necondiționat lui Klaus Iohannis, a plecat la București, la mitingul electoral al lui Victor Ponta. Fapt ce avea să-l coste pe Leancă cu excluderea din PLDM „pentru încălcarea disciplinei de partid”.

La rîndul său, Victor Ponta în Moldova a fost și este susținut tacit de Partidul Democrat, care are legături vechi și strînse cu Partidul Social Democrat din România. Ambele formațiuni sunt membre ale Internaționalei Socialiste, iar în 2011, încă fiind în opoziție, liderul PSD, Victor Ponta a venit la Chișinău la invitația liderului PDM, Marian Lupu.

Despre susținerea tacită a lui Ponta din partea PDM în actualele alegeri vorbește și faptul că președintele Partidului Democrat, Marian Lupu, a criticat dur campania unionistă lansată de Elena Udrea, calificînd-o drept una „ofensatoare la adresa statului nostru. În același timp, liderul democraților este absolut indiferent față de intenția lui Victor Ponta de a realiza „a doua Mare Unire a pămînturilor românești” pînă în 2018.

Totuși, în pofida susținerii, pe unde deschisă, pe unde ascunsă, a unor candidați la Președinția României, precum și la rîndurile la secțiile de votare din Chișinău, prezența moldovenilor ce dețin pașapoarte românești la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie a fost destul de joasă. În RM au ieșit la vot doar 22 de mii de alegători. În timp ce, potrivit unor date, circa 300-400 mii de cetățeni ai Republicii Moldova dețin și cetățenia românească.