Alegerile din Ucraina: nici rezultate, nici coaliţie

Foto: obozrevatel.com

Xenia Florea

Liderul PLDM, Vladimir Filat, pe urmele fierbinţi ale alegerilor parlamentare din Ucraina (acestea au avut loc pe 26 octombrie), a felicitat poporul ucrainean cu „alegerea bună” şi şi-a exprimat speranţa că cetăţenii Moldovei, pe 30 noiembrie, vor urma exemplul poporului ucrainean. Iar ambasadorul Ucrainei în RM Serghei Pirojkov, care părăseşte Chişinăul în legătură cu expirarea mandatului său, le-a urat insistent alegătorilor din Moldova „să repete exemplul nostru”.

Însă urările şi felicitările s-au dovedit a fi premature. Au trecut deja două săptămîni de la alegeri, iar Comisia Electorală Centrală a Ucrainei nu poate număra 100% din procese verbale şi anunţa rezultatele alegerilor. Preşedintele Petro Poroşenko nu a mai rezistat şi, joi, 6 noiembrie, el a declarat că CEC numără prea mult voturile.

CEC: dificultăţile număratului

Pînă pe 7 noiembrie, Comisia Electorală Centrală a Ucrainei a procesat 99,95% din procesele verbale. Potrivit datelor preliminare, „Frontul Popular”( “Народный фронт”), care a părăsit „Batikivşcina” (“Батькивщина”) lui Iaţeniuk şi Turcinov, depăşeşte Blocul lui Petro Poroşenko. FP are 22,14%, iar blocul lui Poroşenko– 21,81%.

Pe locul trei, cu o mică diferenţă (10,97%) se află formaţiunea politică “Самопомощь” a primarului oraşului Lvov Andrei Sadovîi. Aceasta este urmată de Blocul de Opoziţie (“Оппозиционный блок”) cu 9,42%, din care fac parte mai mulţi membri ai Partidului Regiunilor (condus de fostul ministrul al Combustibilului şi Energeticii Iurii Boiko). Partidul radical al lui Oleg Leaţko (7,44%) şi “Батькивщина” Iuliei Timoşenko (5,67%).

La fel ca şi alegerile parlamentare anterioare din 2012, scrutinul din 2014 a avut loc conform sistemului mixt: jumătate din deputaţi au fost aleşi pe liste de partid, iar jumătate – pe circumscripţii majoritare. Astfel, în urma cotării în circumscripţia nr. 39 (regiunea Dnepropetrovsk), în noua Radă a acces preşedintele şi fondatorul „Sectorului de dreapta” ( “Правый сектор”) al lui Dmitrii Iaroş.

Victoria lui Iaroş, precum şi accederea în Radă a Partidului radical al lui Leaşko este un fel de ilustraţie la sfaturile pentru alegătorii moldoveni de la Serghei Pirojkov, care a criticat opoziţia moldovenească „agresivă” de stînga, ce „insista asupra denunţării Acordului de Asociere RM-UE şi aderarea Moldovei la Uniunea Vamală”, şi care a declarat că în Ucraina la putere au venit nu forţele radicale, ci partide paşnice, orientate spre integrarea europeană a ţării.

Apropo, unul dintre scopurile programului electoral al lui Dmitrii Iaroş sună astfel: „Ucraina este o formaţiune neocolonială şi se află într-o stare de ocupaţie internă şi externă, de aceea noi suntem obligaţi să finalizăm Revoluţia Naţională Ucraineană”.

Potrivit legislaţiei ucrainene, rezultatele finale ale alegerilor parlamentare trebuie anunţate nu mai tîrziu de 10 noiembrie. Însă CEC-ul are mari probleme. În primul rînd, nu poate număra 100% din procesele verbale pe listele de partid, deoarece indivizi înarmaţi au blocat activitatea comisiei electorale de circumscripţie nr.59 din regiunea Doneţk.

Potrivit scrisorii SIS, publicată recent în presa ucraineană, în noaptea de 31 octombrie, 9 din 13 membri ai comisiei nr.59, în mod arbitrar, fără coordonarea cu CEC, au părăsit incinta comisiei şi au plecat la Dnepropetrovsk, fiind escortaţi de militarii batalionului 37 al apărării teritoriale a Forţelor Armate ale Ucrainei. Aceştia au luat cu ei toată documentaţia şi ştampila comisiei.

„Membrii comisiei de circumscripţie s-au aflat toată ziua la Dnepropetrovsk pentru a falsifica rezultatele alegerilor din circumscripţie şi să le coordoneze cu comanditarul – şeful administraţiei regionale Igor Kolomoisckii”, se arată în scrisoarea SIS.

Pe de altă parte, potrivit presei locale, într-un şir de circumscripţii electorale, spre exemplu nr.30 (or,. Dneprodzerjinsk) şi nr.50 (regiunea Doneţk) s-a creat o situaţie controversată, de aceea, Comisia Electorală Centrală a decis să numere încă o dată buletinele de la 10 secţii de votare în legătură cu posibilitatea falsificărilor. Iar rezultatul alegerilor în circumscripţia nr.28 din Novomoskovsk, raionul Dnepropetrovsck, în general, vor fi anunţate de către instanţa de judecată!

Jurnaliştii ucraineni nu exclud că numeroasele probleme apărute în diferite circumscripţii electorale sunt legate de dorinţa unor concurenţi electorali de a organiza alegeri repetate în aceste circumscripţii. Rezultatele preliminare ale alegerilor sunt contestate de partidul „Svoboda” al lui Oleg Teagnibok – activiştii formaţiunii au pichetat de cîteva ori sediul CEC, afirmînd că rezultatele partidului în circumscripţiile electorale au fost fraudate. Potrivit rezultatelor exit poll, „Svoboda” depăşea pragul electoral de 5%. Însă acum partidul are doar 4,71%.

Aşa că publicarea pe 10 noiembrie a rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare anticipate din Ucraina este sub semnul întrebării.

În atenţia colegilor moldoveni

În timp ce Comisia Electorală Centrală încearcă fără succes să numere procesele verbale ale comisiilor electorale, partidele care au acces preventiv în Rada Supremă, au iniţiat negocieri privind crearea coaliţiei de guvernămînt.
În rezultatul acestora, în Rada Supremă au apărut primele conflicte, iar negocierile sunt însoţite de şantaj. Unul dintre comentatorii ucraineni a menţionat că, deocamdată, dezbaterile privind crearea coaliţiei se limitează la lupta pentru dreptul primei nopţi: acordul cărei formaţiuni va fi semnat.

Primul acord de creare a coaliţiei, în 48 de pagini, a fost propus de către Blocul lui Poroşenko. Acesta conţine o listă de legi, care trebuie adoptate şi 13 reforme, ce urmează a fi implementate.

De asemenea (atenţie, negociatori din Moldova!), principiile de bază de formare a viitoarei coaliţii: ea este deschisă pentru toţi, însă cu acordul celorlalţi; ieşirea din coaliţie nu va fi atît simplă – aceasta trebuie anunţată cu cel puţin 10 zile înainte; miniştrii înaintaţi de partidele care au părăsit coaliţia, pot fi demişi imediat de Radă; dacă Guvernul încalcă acordul, acesta este demis (deputaţii se obligă să facă acest lucru); nerespectarea Acordului de către membrii cabinetului de miniştri de asemenea, este un motiv pentru demitere a acestora, iar membrii coaliţiei, care au înaintat candidaturile respective vor asigura demisia; pentru ca miniştri să lucreze eficient, guvernul va veni în fiecare lună cu un raport în faţa Parlamentului.

Totodată, Blocul lui Poroşenko a propus înaintarea candidaturii la postul de premier simultan de către toţi membrii coaliţii şi renunţarea la cote, în procesul de numire a miniştrilor adjuncţi. Conducătorii instituţiilor îşi vor alege singuri adjuncţii.

Proiectului acordului propuse de Frontul Popular a încăput pe trei pagini. El include lista cu 36 proiecte de legi „eurointegraţioniste”, care trebuie adoptate pînă la sfîrşitul anului. Între altele, FP propune ca viitoarea coaliţie să poarte denumirea „Ucraina Europeană”.

„Partidul care s-a plasat pe locul întîi în alegeri, - se arată în proiectul acordului de coaliţie al Frontului Popular, - va obţine dreptul să propună candidatura la funcţia de premier”.

Ţinînd cont că Frontul Popular este, deocamdată lider, Arsenii Iaţeniuk, probabil, pretinde la funcţia de prim-ministru şi, respectiv, pregăteşte un acord în acest sens. Dacă Blocul lui Poroşenko propune instituirea unui control riguros asupra miniştrilor din coaliţia de guvernare, atunci în proiectul lui Iaţeniuk, dimpotrivă, majoritatea parlamentară se supune guvernului, programul căruia va trebui deservit de către deputaţi.

O altă propunere a Frontului Popular – fiecare partid trebuie să anunţe în prealabil candidatura pentru un minister sau altul, pentru dezbateri publice. După care, fiecare candidat înaintat va prezenta în Rada Supremă un raport de 10 minute privind dezvoltarea statului, „care va fi transmis în direct în toată ţara şi în toată lumea”. Timp de 2 ore, raportorul va fi audiat, probabil, pentru a depista nivelul de competenţă managerială a acestuia.

Iniţial, negocierile privind crearea coaliţiei de guvernare au fost purtate între blocul pro-prezidenţial, Frontul Popular şi formaţiunea „Samopomoşci” („Самопомощь”). Apoi, la acestea au aderat Partidul Radical şi “Батькивщина”. Astfel, în viitoarea coaliţie ar putea intra toate fracţiunile din noua Radă, cu excepţia Blocului Opoziţiei.

Ce-i drept, în pofida cuvintelor frumoase despre faptul că fiecare partid propune public candidatura sa la orice post de ministru, iar societatea civilă alege cele mai bun pretendent, „bătăliile” principale în cadrul negocierilor se duc anume în jurul distribuirii funcţiilor.

De exemplu, funcţia de ministru de Interne este propusă partidului lui Timoşenko. La acelaşi post, precum şi la funcţia de miniştri al combustibilului şi energeticii şi al educaţiei pretinde Partidul Radical al lui Leaşko. „Blocul Poroşenko” tot nu este împotrivă să obţină Ministerul de Interne. Totuşi, ministerele de forţă sunt o resursă importantă. Şi postul de ministrul al Justiţiei generează divergenţe între negociatori.

Astfel, negocierile parcă au loc, însă nu există progres. Următoarea rundă de negocieri este prevăzută pentru sîmbătă, 8 noiembrie.

Însă chiar dacă negocierile privind crearea coaliţiei de guvernare se vor încheia cu succes şi tpate portofoliile vor fi împărţite, activitatea eficientă a Radei „proeuropene” este sub semnul întrebării. Potrivit presei locale, în echipa formaţiunii „Самопомощь” se observă divergenţe.

Mai mulţi deputaţi, delegaţi pe lista electorală a acestei formaţiuni din partea partidului „Volea”, au declarat deschis că dacă vor intra în coaliţie, oricum vor lucra conform propriului program. Nu este exclus că „Volea” va crea propriul grup în viitorul parlament.

Analistul de la „Komsomoliskaia Pravda în Ucraina” Elena Galadjii scrie că şi deputaţii combatanţi îşi vor promova jocurile în Radă, precum şi persoanele noi – jurnaliştii şi persoanele publice.

„Cei, care mai ieşi respirau aerul războiului, intenţionează în noul parlament să se unească pentru a nu juca sub muzica camarazilor bogaţi şi influenţi”, scrie Elena Aladjii, făcînd trimitere la combatantul „Azov”, Andrei Bileţki. Acesta a declarat că a participat cu membrii organizaţiei anti-teroriste, care au trecut în noul parlament, şi toţi intenţionează să promoveze în Radă o platformă comună.

Jurnaliştii şi persoanele publice de asemenea, s-au unit neformal într-un grup şi deja fac declaraţii din numele acestuia, „şantajează, cerînd majorarea salariilor (altfel nu vor lucra) şi le dictează condiţii colegilor săi „mai mari”, cine nu trebuie categoric acceptat în coaliţie. „Experţii spun că dacă aceşti „tineri” nu se vor potoli, iar liderii partidelor parlamentare vor neglija această problemă, atunci parlamentul de legislatura a opta nu va lucra mult timp”, scris KP în Ucraina.

Aşa că Vladimir Filat şi Serghei Pirojkov s-au cam grăbit, dorindu-i Moldovei să repete experienţa Ucrainei.