Justiția din Moldova va ajunge pe mîini străine?

Foto: capitala.ro

Victor Surugiu

Despre veniturile judecătorilor moldoveni se scriu legende, reieșind din nivelul de trai ce nu corespunde salariului, chiar ținînd cont de ultimele majorări semnificative ale lefurilor. La completarea declarației unii slujitori ai lui Thenis se prezintă drept funcționari modești, iar în realitate mulți reprezentanți ai mediului de afaceri ar putea fi geloși pe imobilul și averea lor. Pentru a evita degradarea corpului judecătoresc, autoritățile sunt gata să dea justiția moldovenească pe mîinile judecătorilor străini.

Salariul european + premiul președintelui

La începutul anului curent s-a produs un eveniment așteptat de toți slujitorii lui Themis – a fost lansată prima etapă de majorare a salariilor pînă la nivelul european. În anii 2015-2016, judecătorii vor primi suplimente bănești. Anul acesta, în judecătoriile din primul nivel au început să primească salarii de la 10,2 mii pînă la 11,9 mii, iar cei de la Curtea de Apel – de la 13,5 mii pînă la 14,5 mii lei.

Cele mai mare salarii în sistemul judecătoresc al Moldovei le au membrii Curții Constituționale, Curții Supreme de Justiție (CSJ) și președintele Consiliului Suprem al Magistraturii. De pe 1 ianuarie, membrii CSJ primesc de la 16,2 mii pînă la 17 mii de lei. Aproape 17 mii de lei constituie salariul membrilor Curții Constituționale. Conducătorii acestor instanțe, precum și ai Consiliului Suprem al Magistraturii au dreptul la un supliment în mărime de 20% la salariu.

Însă în realitate, veniturile multor judecători moldoveni, în special, din instanțele superioare, sunt cu mult mai mari. Acest lucru se întîmplă din contul diferitelor suplimente, deși această practică nu este salutată de către Comisia de la Veneția a Consiliului Europei. Judecătorii primesc regulat așa-zisul „ajutor material” și premii, achitarea cărora, de regulă, nu este justificată în nici un fel.

Dacă anterior, prin această metodă era compensat salariul mic, atunci după majorarea de trei ori a lefurilor, au început să arate ca niște cheltuieli neraționale a mijloacelor bugetare. Pe de altă parte, judecătorii devin dependenți de președintele judecătoriei, de competența căruia este acordarea ajutorului material.

Pensia prin judecată

Se pare că majorarea salariilor pentru judecători va costa bugetul public mai mult decît era planificat. Anul curent, s-a majorat numărul de plîngeri înaintate statului de foștii judecători, care se află în demisie de onoare, sau altfel spus, la pensie. Profitînd de formulările neunivoce ale legislației moldovenești, ei cer ca pensiile lor să fie racordate la noile salarii.

Printre pionerii acestei nișe figurează fosta judecătoare a Curții Constituționale Valeria Șterbeț, care în februarie trecut și-a dat demisia și a ieșit la pensie. Pînă la obținerea mandatului de șase ani la Curtea Constituțională, ea a condus Curtea Supremă de Justiție și a ocupat funcția ministru al Justiției.

Inițial, pensia ei constituia circa 10 mii de lei. Prin decizia judecății, Valeria Șterbeț a obținut anul trecut o recalculare a pensiei cu o mie și ceva. După majorarea salariilor în domeniul justiției, ea a obținut majorarea achitărilor lunare pînă la 19,3 mii de lei.

Fosta judecătoare a invocat prevederile legislației, potrivit cărora pensiile foștilor judecători trebuie să corespundă salariilor succesorilor lor. Această regulă este valabilă în sistemul judecătoresc și nu este aplicabilă pentru alte categorii de populație. Deoarece salariul actualului președinte al CSJ Mihai Poalelungi constituie 20,3 mii de lei, Valeriei Șterbeț i-a fost calculată o pensie în mărime de 95% din salariul acestuia.

Donații pentru judecători

Totuși, mulți judecători ajung în centrul atenției opiniei publice nu din cauza salariului sau pensiei oficiale, ci datorită altor venituri financiare. Astfel, președintele judecătoriei sectorului Rîșcani din Chișinău, Oleg Melniciuc, nu o dată a figurat în scandalurile apărut în jurul banilor și proprietăților lui și ai rudelor acestora.

Inițial, s-a constatat că mama judecătorului, o femeie de 76 de ani, este proprietara unor imobile, estimate de experți la milioane de lei. Pe numele femeii, care a lucrat toată viața în colhoz, au fost scrise un teren și spații comerciale din Chișinău. Judecătorul a explicat că mama lui a cîștigat singură bani pentru procurarea imobilului.

Apoi, au apărut întrebări față de ultima declarație pe venit a lui Oleg Melniciuc, în care au fost incluse donații în lei și euro, în valoare totală de circa 120 mii lei. Potrivit judecătorului, el a primit acești bani de la maică-sa care are un venit stabil din arenda imobilului din Chișinău. O parte din sumă i-a fost donată judecătorului de către socrul său, care lucrează șofer la o companie de construcții din Moscova, cîștigînd circa o mie de euro pe lună.

Deoarece Oleg Melniciuc nu a anexat la declarație nicio probă privind obținerea donațiilor, Centrul Național Anticorupție (CNA) a început verificarea informației prezentată. Judecătorul a fost obligat să confirme că el are venituri ilegale. CNA i-a oferit președintelui judecătoriei o perioadă suplimentară de timp pentru căutarea și prezentarea documentelor de proveniență a patrimoniului și a mijloacelor bănești.

Surse din cadrul CNA au comunicat pentru portalul nostru că în prezent continuă verificarea averii judecătorului. În prezent, în vizorul Centrului se mai află cîțiva judecători, printre care și președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca. Cazul lui a fost transmis spre reexaminare, deoarece judecătorul a indicat în declarație și datoriile față de banca fiului său, unde în calitate de gaj este indicat apartamentului lui Pleșca.

„În ultimii ani, în legislație au fost introduse multe modificări anticorupție, însă aceasta mai are lacune, care reduce la zero practic toate modificările, - menționează unul dintre experții noștri. – Astăzi, organele competente sunt lipsite, de facto, de posibilitatea de a verifica diferența reală dintre veniturile și cheltuielile funcționarului, nemaivorbind deja despre rudele și persoanele apropiate.

În esență, oricine poate declara că a primit o donație de 50 de mii de euro sau orice altă sumă în lei. Pentru a evita scandalurile, funcționarul chiar poate prezenta o confirmare, spre exemplu, un document avizat notarial. Deși, conform legislației, donația bănească nu trebuie confirmată prin documente și, în rezultat, sunt create premise pentru justificarea oricărei sume, cheltuite într-o perioadă sau alta”.

„Spălătorie” internațională, sub acoperirea instanțelor judecătorești

Scandalurile urmează unul după altul, pătînd tot mai mult reputația corpului judecătoresc din Moldova. În ultima istorie figurează circa 30 mild. dolari scoși din Rusia – o cifră fantastică chiar și pentru țările europene. Potrivit datelor organelor de drept, acești bani au fost spălați prin Moldova, utilizînd sistemul nostru bancar și cel judiciar.
Potrivit oamenilor legii, banii murdari aparțin infractorilor și funcționarilor corupți din toată lumea, care doresc să „curețe” banii obținuți ilegal, pentru a putea opera cu ei fără suspiciuni. Instanțele judecătorești din Moldova asigurau acoperirea juridică și apărarea de organele de reglementare. Este evident, că judecătorii locali au deservit interesele lumii interlope nu de bună voie.

„O întrebare deschisă către Ambasada SUA la Chișinău. Pentru ce au fost cheltuite peste 600 de milioane de dolari?”, a scris pe pagina sa de pe rețelele de socializare Ion Sturza după ce detaliile acestui scandal au ajuns pe paginile presei occidentale.

Autoritățile actuale, de fapt, își recunosc impotența: au majorat salariile judecătorilor, le-au îmbunătățit condițiile de muncă, au înnoit cadrele, iar nivelul corupției nu se reduce. Mai mult, reprezentanții mediului de afaceri se plîng că poftele slujitorilor lui Themis au crescut considerabil în ultima perioadă.

„Autoritățile din Moldova nu știu cum să facă față corupției în sistemul judecătoresc, - menționează unul dintre experții noștri. – Pe de altă parte, la majoritatea reprezentanților elitei politice și ai funcționarilor publici nu se atestă un interes în eradicarea acestui fenomen.

Recent, premierul Iurie Leancă, a propus drept ieșire din situație apelarea la ajutorul justițiarilor europeni, care în unele cazuri i-ar putea înlocui pe judecătorii locali. Această practică a fost aplicată în Europa. Este vorba despre statele care au aderat recent la UE. În țară, pentru o perioadă îndelungată este trimisă o misiune, care contribuie la reducerea nivelului de corupție și la reforma sistemului judecătoresc.

Se știe că această formulă a fost deja examinată în cadrul recentelor negocieri ale premierului cu noul comisar european pentru vecinătate și extindere. În prezent este format un grup de lucru din experți europeni și moldoveni, care va formula propuneri privind implicarea judecătorilor europeni.

Însă este puțin probabil că aceasta va fi o soluție pentru Moldova. Pe de o parte, ajutorul colegilor străini ar putea fi respins de judecători, considerînd că astfel va fi limitată independența lor. Totodată, în majoritatea țărilor, care au apelat la această soluție, judecătorii străini emiteau singuri decizii, adică participau nemijlocit la procesul judiciar. Nu are rost transmiterea tuturor pîrghiilor în mîinile străinilor, deoarece în instanțele judiciare, deseori, sunt hotărîte probleme, legate de securitatea națională, managementul de stat și alte momente importante.

Totodată, pentru implementarea proiectelor îndreptate împotriva corupției au fost cheltuite zeci de milioane de euro, iar efectul este aproape de cel minim. Este evident că o parte din aceste mijloace, de asemenea, a ajuns în buzunarele funcționarilor corupți. Cineva trebuie să poarte răspundere pentru aceste fărădelegi, iar judecătorii străini nu vor putea face nimic”.