Cernei: Pentru a cîştiga tenderul – mită de 10%

Foto: protv.md

Anghelina Taran

A doua tentativă de adoptare în prima lectură (cînd sunt examinaţi doar trei parametri – veniturile, cheltuielile şi deficitul cu sursele de acoperire a acestuia) a proiectul bugetului capitalei pentru 2015 a suferit din nou eşec. Direcţia finanţe a primăriei Chişinău a prezentat documentul spre votare, fără a modifica aceşti indicatori (venituri - 2,8mild. lei, cheltuieli – 3,1 mild. lei, deficitul - 299,4 mil. lei).

În proiectul bugetului a fost propusă partea de venituri cu 110 mil. lei (4%) mai mare decît în proiectul bugetului pentru anul 2014. Încasările reale în 2014 s-au majorat, faţă de anul precedent cu aproape 253 mil. lei (10 %). În anul curent, municipiul Chişinău, împreună cu alte trei „unităţi administrative”, a participat la proiectul-pilot de implementare a modificărilor la Legea privind finanţele publice locale.

Potrivit şefei direcţiei financiare a primăriei capitalei, Veronica Herţa, avantajul noilor prevederi constă în faptul că transferurile cu destinaţie socială sunt alocate pentru acoperirea cheltuielilor învăţămînt şi asigurare socială, indiferent dacă sunt sau nu aprobate de Consiliul Municipal Chişinău în bugetul local sau nu. Acesta este primul pas spre decentralizare.

Anul acesta, bugetul municipal a înregistrat un deficit de încasări ale taxelor locale. Astfel, pe 1 noiembrie, abaterea de la nivelul planificat la acest capitol de venituri constituie 37,9 mil. lei. Cel mai mare deficit (12 mil. lei) a fost înregistrat la colectarea taxelor pentru amplasarea obiectelor comerciale, 9,5 mil. lei – din plasarea publicităţii, circa 2 mil. lei nu au ajuns la buget din taxele pentru prestarea serviciilor de transport, circa 1,5 mil. lei – din taxele pentru pieţe etc. Însă administrarea taxelor locale nu se află în competenţa puterii locale, de aceasta se ocupă Serviciul Fiscal.

Pe parcursul anului, impozitele locale au fost discutate de Primăria capitalei şi de Fisc. Deocamdată, principala problemă o constituie taxele pentru plasarea publicităţii stradale, deoarece întreprinzătorii au contestat decizia Consiliului Municipal privind taxele locale, adoptată în 2012, dar CMC nu le-a anulat şi acestea rămîn în vigoare. Însă multe întreprinderi nu achită taxele pentru publicitate.

În opinia consilierului municipal Valeri Pavlov (fracţiunea PCRM), dacă partea de cheltuieli a bugetului creşte în fiecare an, iar în ultimii trei ani, finanţarea învăţămîntului, sistemului sănătăţii, a poliţiei este efectuată din bugetul de stat, atunci, respectiv, cota rămasăar trebui să crească. Or, pentru învăţămînt erau cheltuite 40% din buget (1 mild. 400 mil. lei), pentru sănătate – 15-20%, o parte considerabilă era destinată poliţiei. Iar veniturile oricum nu cresc proporţional – doar cu 253 mil.

„În anul 2014 a fost modificat procentul mijloacelor transferate, care se află la dispoziţia autorităţilor de la Chişinău. Pînă nu demult, impozitul pe venit din salariu era transferat în proporţie de 100% la bugetul municipal. Începînd cu anul curent – doar 50%. Jumătate din mijloacele obţinute sub formă de impozit pe venit obţinut din activitatea antreprenorială a agenţilor economici rămînea în bugetul municipiului, iar în prezent – zero”, a explicat şefa direcţiei finanţe a Primăriei.

Victor Gurău (fracţiunea PCRM) a menţionat că din 2009 relaţiile dintre administraţia locală şi cea centrală nu merg. Se pare că din acest motiv, în pofida faptului că bugetul consolidat este susţinut în proporţie de 20-22% de peste hotare, capitala nu primeşte nimic, deşi în alte localităţi se repartizează cîte ceva în cadrul diferitor programe. „Cerem alocarea din bugetul de stat a circa 600 mii de lei în bugetul municipal pentru realizarea proiectelor de modernizare a capitalei. Ce măsuri au fost luate pentru sporirea ciclului investiţional şi a veniturilor bugetului municipal?”, a întrebat Victor Gurău.

Drept răspuns, Veronica Herţa a relatat despre o situaţie curioasă. „În prima variantă a examinării cu Ministerul Finanţelor a proiectului bugetului municipal pentru 2015 la capitolul „partea de venituri a transferurilor pentru acoperirea pierderilor” trebuia să fie „zero”. Însă în rezultatul discuţiilor cu Ministerul Finanţelor, noi am convenit asupra unei sume de circa 63 mil.lei”. Adică în cadrul elaborării unui document atît de important şi serios trebuie să te tîrguieşti ca la piaţă. E o particularitate naţională?

Oleg Cernei (PL) a comunicat că, în prezent, este discutat programul coaliţiei proeuropene, în care primarul general Dorin Chirtoacă a propus să fie introdusă prevederea ca 10% din toate transferurile de peste hotare în bugetul de stat să fie alocate capitalei.

Consilierul municipal le-a propus colegilor să ceară guvernului ca aceste 10% din ajutorul de peste hotare să fie direcţionat spre dezvoltarea infrastructurii din capitală. Or, în cele peste 21 de mild. de lei din bugetul naţional, contribuţia municipiului Chişinău constituie 7 mild. lei, în timp ce la dispoziţia lui rămîn doar 3 mild. lei.

- Însă Consiliul Municipal nu gestionează cheltuielile publice, - susţine Oleg Cernei. – Toţi ştiu că la concursurile publice sunt furate de la 5% pînă la 15% din mijloace. Întreprinzătorii vorbesc neoficial că pentru a cîştiga tenderul la pentru achiziţii publice trebuie de oferit mită în valoare de 10%. Însă noi nu am auzit niciodată la şedinţa Consiliului Municipal concluziile Curţii de Conturi – ce direcţii ale Primăriei sunt acuzate de utilizarea mijloacelor contrar destinaţiei.

Totodată, la noi este gestionată iraţional proprietatea municipală. Anul acesta, au fost desfăşurate doar una sau două licitaţii funciare. Noi nu am reuşit să scoatem terenurile la licitaţie din cauza corupţiei în instanţele judecătoreşti din Moldova. În baza deciziilor lor, terenurile sunt puse sub sechestru. În ultimul caz de acest fel figurează 4 ha de pămînt în parcul „Valea Trandafirilor”. Noi votăm pentru capitolul „venituri”, dar nu putem să aducem în el venituri suplimentare.

Vitalii Sacară a expus punctul de vedere al fracţiunii comuniştilor asupra politici fiscale, promovată de către primarul general:

- Aceasta nu este bazată pe o analiză reală a situaţiei social-economice din municipiu şi pe o analiză a consecinţelor hotărîrilor adoptate. Majorarea taxelor locale ăn perioada crizei economice a adus la reducerea veniturilor bugetului municipal şi la deteriorarea mediului de afaceri. Paradoxul constă în faptul că în proiectul bugetului pentru anul 2015 sunt stabiliţi din start indicatori irealizabili la aceste capitole de venituri. De asemenea, se planifică majorarea cu 50% a veniturilor din impozitul rutier, în pofida faptului că această modificare încă nu a fost aprobată de parlament, iar noi nu reuşim să valorificăm mijloacele alocate pentru reparaţia drumurilor, prevăzute în bugetele pentru 2013 şi 2014, din cauza managementului defectuos în acest domeniu.

În urma blocării activităţii comisiei pentru privatizarea fondului nelocativ şi desfăşurarea licitaţiei de vînzare a terenurilor, în anul 2015 sunt planificate venituri din operaţiunile cu capital în valoare de 57 mil. lei, în timp ce în anul 2011 au fost obţinute 134 mil. lei. În acest sens, noi propunem trimiterea proiectului bugetului spre reexaminare în comisia buget şi finanţe”, a mai spus Vitalii Sacară.